Tag: casatorie

  • Entuziasm si critici dupa ce statul New York a legalizat casatoriile homosexuale (VIDEO)

    Anuntarea stirii a fost intampinata cu entuziasm de adeptii
    largirii drepturilor pentru homosexuali, care au organizat inclusiv
    un miting de bucurie in Greenwich Village din Manhattan, cartier
    celebru inclusiv pentru monumentul construit de Christopher Park in
    cinstea homosexualilor si a lesbienelor (foto).

    In acelasi timp, vestea a fost primita cu proteste de o parte
    dintre new-yorkezii religiosi, adepti ai ideii traditionale despre
    casatorie ca uniune intre persoane de sex opus.

    Senatul statului New York a votat cu o majoritate redusa
    legalizarea casatoriilor intre persoanele de acelasi sex.
    Guvernatorul democrat Andrew Cuomo a semnat legea imediat, in loc
    sa astepte inca 10 zile dupa primirea ei de la senat, asa cum se
    procedeaza de obicei cu legile adoptate, scrie AP.

    Din momentul semnarii legii pana la oficierea primei casatorii in
    virtutea ei trebuie sa treaca inca 30 de zile.

  • Traditii socante: Fete de 5 ani, obligate sa se casatoreasca cu barbati de varsta mijlocie

    In cadrul unui proiect pentru National Geographic, jurnalista
    Cynthia Gorney si fotograful Stephanie Sinclair au calatorit in
    Yemen si Rajasthan, India, pentru a investiga aceste practici
    socante.

    In India, fetele sunt obligate sa se casatoreasca cu baieti mai
    mari decat ele cu doar patru sau cinci ani. In Yemen, Afganistan,
    Etiopia si alte tari in care rata mariajelor timpurii este
    ridicata, sotii pot fi barbati tineri, vaduvi de varsta mijlocie
    sau rapitori care violeaza fetele, apoi pretind ca victimele sunt
    sotiile lor. Este estimat ca in fiecare an 10-12 milioane de fete
    sunt obligate sa se casatoreasca astfel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fetita din Yemen care voia sa vada marea

    Nojoud s-a nascut in Yemen, o tara cu istorie milenara, care pe
    vremuri era denumita Arabia fericita – Arabia Felix. “Inalta de-o
    schioapa, Nojoud nu este nici regina, nici vreo printesa. E o fata
    normala, cu parinti si o droaie de frati si surori. Ca toti copiii
    de varsta ei, adora sa se joace de-a v-ati ascunselea si e
    innebunita dupa ciocolata. Ii place sa faca desene colorate si
    viseaza sa semene cu broasca testoasa de apa, caci nu a vazut
    niciodata marea. Cand surade, ii apare o gropita pe obrazul stang”,
    ne povesteste Delphine Minoui, ziarista franceza care i-a ascultat
    destainurile.

    Fetita a fost casatorita, nu doar impotriva vointei ei, ci chiar
    fara sa fie instiintata, inainte sa fi implinit varsta de 10 ani.
    Obiceiurile locului, cutumele religioase si mentalitatile
    anchilozate fac posibile astfel de casatorii aberante, pe care
    legea nu are, inca, puterea sa le curme. Asa ca Noujoud se vede
    silita sa plece din capitala yemenita Sanaa, unde locuia impreuna
    cu familia, in indepartatul sat Khardji, unde se afla locuinta
    sotului ei, Faez Ali Thamer. Desi acesta i-a promis solemn tatalui
    lui Nojoud (cel care a parafat mariajul) ca nu se va atinge de
    micuta pana cand aceasta nu va deveni nubila, isi incalca
    promisiunea de indata ce ajunge in satul sau natal. Incepe, atunci,
    pentru mica exilata, o serie de inimaginabile scene de tortura
    sexuala si de umilinte zilnice.

    Remarcabila in aceasta poveste nu este atat tragedia fetei (un
    fapt aproape curent in respectiva zona a globului), cat energia
    acesteia, vointa ei supraumana de a-si depasi conditia de sclava
    moderna. Ajunsa, in urma unei calatorii de convenienta, la rudele
    ei din capitala, Nojoud evadeaza din bratele mizerabilului ei
    consort si se refugiaza in tribunalul din Sanaa, de unde este
    hotarata sa nu plece pana nu va obtine divortul. Cu un avocat abil
    si un judecator de sedinta intelept si cu suflet mare, obtine
    castig de acuza si creeaza un precedent notabil in jurisprudenta
    yemenita. Intreaga presa a lumii a aclamat-o, a ajuns pe prima
    pagina a ziarelor din SUA si Europa. Din pacate, pentru ea
    copilaria a inceput acolo unde congenerele ei si-o ispravisera, iar
    acest decalaj nu va putea fi anulat de nicio justitie din
    lume.

    Delphine Minoui, “Divortata la 10 ani”, Editura Pandora M,
    Bucuresti, 2011

  • Divort in stil european: cuplurile internationale vor putea alege tara unde sa divorteze

    Aceste reguli ar permite, de exemplu, unui cuplu germano-spaniol
    care traieste in Franta sa decida daca legea spaniola, germana sau
    franceza se aplica divortului lor. Noile reguli vor fi aplicabile
    dupa 18 luni de la intrarea in vigoare a regulamentului.

    Noua legislatie a fost hotarata folosind asa-numita “procedura de
    cooperare consolidata”, la care participa 14 state membre pana in
    acest moment: Belgia, Bulgaria, Germania, Spania, Franta, Italia,
    Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia, Romania si
    Slovenia. Alte state membre li se pot alatura oricand vor dori.
    Este prima data cand aceasta procedura este folosita in istoria
    UE.

    Regulile europene asupra divortului si separarii legale vor permite
    cuplurilor in curs de divort unde partenerii sunt de diferite
    nationalitati, traiesc separat in diferite tari UE sau traiesc
    impreuna intr-o tara diferita de tara ai caror cetateni sunt sa
    aleaga tara a carei legislatie se va aplica divortului, atata timp
    cat legea este a unui stat cu care au o conexiune (cum ar fi
    rezidenta sau nationalitatea). Noile reguli clarifica, de asemenea,
    ce lege se va aplica daca sotii nu ajung la o intelegere.

    Totusi, un stat membru nu poate fi obligat sa recunoasca o
    casatorie, chiar pentru simplul scop al dizolvarii acesteia, daca
    actul acestei casatorii nu este recunoscut de legea statului in
    cauza, a subliniat raportorul Tadeusz Zwiefka, din Comisia pentru
    Afaceri Juridice a Parlamentului European. “In acelasi mod, ar fi
    contrar principiului subsidiaritatii actul de a impune unui
    judecator dintr-un stat membru pronuntarea unui divort, atata timp
    cat legislatia acelui stat nu prevede acest lucru”, a adaugat
    Zwiefka.

    In UE au loc in jur de 122 de milioane de casatorii, din care
    aproximativ 16 milioane (13%) sunt considerate “internationale”, cu
    parteneri din tari diferite sau care traiesc intr-o terta tara fata
    de cea a carei cetatenie o au. In 2007, in cele 27 de state membre
    au avut loc peste un milion de divorturi, din care 140.000 (13%) au
    avut o astfel de componenta internationala. Statele membre cu cea
    mai mare proportie de divorturi internationale in 2007 au fost
    Germania (34.000), Franta (20.500) si Marea Britanie
    (19.500).

  • Numarul de nunti a scazut la jumatate din cauza crizei, iar divorturile au crescut cu 17%

    Anul trecut, in Romania au fost incheiate aproape 134.000 de
    casatorii si peste 30.000 de divorturi, ceea ce inseamna ca la
    fiecare patru casatorii inregistrate corespunde un divort.

    La un buget mediu de 10.000 de euro pentru fiecare petrecere cu 100
    de invitati, rezulta ca businessul nuntilor a fost de 650 de
    milioane de euro anul trecut, la jumatate fata de perioada
    dinaintea crizei. Suma poate fi chiar mai mica, avand in vedere
    faptul ca nivelul bugetelor alocate pentru petrecerile de nunta din
    orasele din provincie este de 6.000- 7.000 de euro.

    Detalii pe
    www.zf.ro
    .

  • Criza a ajuns in dragoste. De ce isi amana cuplurile nunta

    Industria de nunti din Statele Unite, a carei valoare anuala se
    ridica la 60 de miliarde de dolari (47 de miliarde de euro) inainte
    de criza, se contracta intr-un ritm similar celorlalte sectoare ale
    economiei, afirma in urma cu circa un an Millie Martini Bratten,
    redactor-sef la revista Brides Magazine, editata de trustul Conde
    Nast din New York.

    Martini Braten considera atunci ca “oamenii nu isi sincronizeaza
    momentul in care se indragostesc cu cel al ciclurilor economice,
    insa atunci cand criza loveste, oamenii sunt mai reticenti in a
    cheltui mult”.In Romania, la fel ca si in Statele Unite, criza si-a
    facut simtita prezenta si in industria casatoriei. Potrivit unei
    statistici a Eurostat, numarul de casatorii in Romania a inceput sa
    scada din 2008, odata cu izbucnirea crizei financiare. S-a observat
    la Starea Civila, dar si afacerile din domeniu au simtit ca s-a
    schimbat ceva. In special organizatorii de nunti, proprietarii de
    sali de petreceri si magazinele care vand toate cele necesare
    acestor evenimente au simtit efectele din plin.

    Unul dintre primele semnale a fost inchiderea magazinului “Alb
    si Negru” de pe Calea Victoriei, magazin care fusese in anii de
    crestere economica flagstore-ul companiei de la Piatra Neamt.
    Compania mai detine, potrivit informatiilor de pe site-ul propriu,
    alte 13 magazine la nivel national, dintre care doua la
    Bucuresti.

    Desi retailul din domeniu nu o ducea prea bine inca din sezonul
    trecut, iar criza financiara persista, vara este totusi sezonul
    nuntilor. Ioana Bascoveanu, care a adus in Romania brandul de
    rochii de mireasa Rosa Clara, spune ca in aceasta industrie criza
    se resimte, insa nu la fel de mult ca in alte sectoare, deoarece
    este “un business care merge, dar nu a progresat”: “Romanii nu mai
    sunt atat de extravaganti atunci cand vine vorba de nunti.

    Ei incearca sa faca economii la tot ceea ce tine de nunta –
    aranjamente, luna de miere etc. – insa rochia ramane cea mai
    importanta, iar la acest capitol se fac putine ajustari”.

    La alte capitole se fac insa mai multe ajustari: Tudor
    Niculescu, care detine Turabo Grand Ballroom, spune ca in vara lui
    2009 si 2010 a avut si weekenduri cu salile goale, fata de verile
    lui 2007 sau 2008, cand erau si 6 nunti pe weekend (Turabo Grand
    Ballroom are 3 sali): “Pentru vara aceasta insa, nuntile sunt mai
    putine, cu mult mai putini invitati – in medie 120 de persoane,
    fata de 160 in anii trecuti -, iar meniurile alese sunt de obicei
    cele mai accesibile”.


    “Nu am taiat fondurile pentru rochie
    comparativ cu cat am bugetat la inceput, pentru ca am stabilit ca
    maxim 1.000 de euro voi cheltui cu garderoba miresei, si am reusit
    sa ma incadrez. Am redus insa bugetul pentru flori – aranjamente
    florale la restaurant, lumanari, buchete”, spune Cristina L., ce se
    va casatori in septembrie. Cristina spune insa ca nu s-a gandit in
    niciun moment sa amane nunta din cauza situatiei economice.

    Criza se resimte insa diferit pe scara sociala, crede Adriana
    Andronescu. Cel mai puternic au fost afectati cei cu venituri
    medii, in timp ce jos si sus efectul este mai putin resimtit.

    Rosa Clara, o casa de moda specializata in rochii de mireasa si
    accesorii pentru nunta cu sediul in Spania, a intrat pe piata din
    Romania in noiembrie 2008 pentru ca “era nevoie de un produs de
    lux”, dupa cum spune Adriana Andronescu.

    Pe piata rochiilor de mireasa din Romania sunt prezenti si alti
    jucatori spanioli, precum companiile spaniole Novias si La Sposa.
    Novias Romania este reprezentantul Grupului ProNovias, care detine
    4.200 de magazine in 72 de tari. Pe piata locala compania detine un
    singur magazin, deschis in capitala in urma cu cinci ani. La Sposa
    Romania, reprezentant La Sposa si reprezentant exclusiv Atelier
    Diagonal si White One, detine de asemenea un magazin in
    Bucuresti.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
    BUSINESS Magazin.

  • Criza a ajuns in dragoste. De ce isi amana cuplurile nunta

    Industria de nunti din Statele Unite, a carei valoare anuala se
    ridica la 60 de miliarde de dolari (47 de miliarde de euro) inainte
    de criza, se contracta intr-un ritm similar celorlalte sectoare ale
    economiei, afirma in urma cu circa un an Millie Martini Bratten,
    redactor-sef la revista Brides Magazine, editata de trustul Conde
    Nast din New York.

    Martini Braten considera atunci ca “oamenii nu isi sincronizeaza
    momentul in care se indragostesc cu cel al ciclurilor economice,
    insa atunci cand criza loveste, oamenii sunt mai reticenti in a
    cheltui mult”.In Romania, la fel ca si in Statele Unite, criza si-a
    facut simtita prezenta si in industria casatoriei. Potrivit unei
    statistici a Eurostat, numarul de casatorii in Romania a inceput sa
    scada din 2008, odata cu izbucnirea crizei financiare. S-a observat
    la Starea Civila, dar si afacerile din domeniu au simtit ca s-a
    schimbat ceva. In special organizatorii de nunti, proprietarii de
    sali de petreceri si magazinele care vand toate cele necesare
    acestor evenimente au simtit efectele din plin.

    Unul dintre primele semnale a fost inchiderea magazinului “Alb
    si Negru” de pe Calea Victoriei, magazin care fusese in anii de
    crestere economica flagstore-ul companiei de la Piatra Neamt.
    Compania mai detine, potrivit informatiilor de pe site-ul propriu,
    alte 13 magazine la nivel national, dintre care doua la
    Bucuresti.

    Desi retailul din domeniu nu o ducea prea bine inca din sezonul
    trecut, iar criza financiara persista, vara este totusi sezonul
    nuntilor. Ioana Bascoveanu, care a adus in Romania brandul de
    rochii de mireasa Rosa Clara, spune ca in aceasta industrie criza
    se resimte, insa nu la fel de mult ca in alte sectoare, deoarece
    este “un business care merge, dar nu a progresat”: “Romanii nu mai
    sunt atat de extravaganti atunci cand vine vorba de nunti.

    Ei incearca sa faca economii la tot ceea ce tine de nunta –
    aranjamente, luna de miere etc. – insa rochia ramane cea mai
    importanta, iar la acest capitol se fac putine ajustari”.

    La alte capitole se fac insa mai multe ajustari: Tudor
    Niculescu, care detine Turabo Grand Ballroom, spune ca in vara lui
    2009 si 2010 a avut si weekenduri cu salile goale, fata de verile
    lui 2007 sau 2008, cand erau si 6 nunti pe weekend (Turabo Grand
    Ballroom are 3 sali): “Pentru vara aceasta insa, nuntile sunt mai
    putine, cu mult mai putini invitati – in medie 120 de persoane,
    fata de 160 in anii trecuti -, iar meniurile alese sunt de obicei
    cele mai accesibile”.


    “Nu am taiat fondurile pentru rochie
    comparativ cu cat am bugetat la inceput, pentru ca am stabilit ca
    maxim 1.000 de euro voi cheltui cu garderoba miresei, si am reusit
    sa ma incadrez. Am redus insa bugetul pentru flori – aranjamente
    florale la restaurant, lumanari, buchete”, spune Cristina L., ce se
    va casatori in septembrie. Cristina spune insa ca nu s-a gandit in
    niciun moment sa amane nunta din cauza situatiei economice.

    Criza se resimte insa diferit pe scara sociala, crede Adriana
    Andronescu. Cel mai puternic au fost afectati cei cu venituri
    medii, in timp ce jos si sus efectul este mai putin resimtit.

    Rosa Clara, o casa de moda specializata in rochii de mireasa si
    accesorii pentru nunta cu sediul in Spania, a intrat pe piata din
    Romania in noiembrie 2008 pentru ca “era nevoie de un produs de
    lux”, dupa cum spune Adriana Andronescu.

    Pe piata rochiilor de mireasa din Romania sunt prezenti si alti
    jucatori spanioli, precum companiile spaniole Novias si La Sposa.
    Novias Romania este reprezentantul Grupului ProNovias, care detine
    4.200 de magazine in 72 de tari. Pe piata locala compania detine un
    singur magazin, deschis in capitala in urma cu cinci ani. La Sposa
    Romania, reprezentant La Sposa si reprezentant exclusiv Atelier
    Diagonal si White One, detine de asemenea un magazin in
    Bucuresti.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
    BUSINESS Magazin.

  • Ce poti face in cel mai mare mall din SUA

    Intr-o duminica dupa-masa recenta, Brianna si Jesse Bergmann stateau aici sub o arcada festiva de nunta, langa un pastor, dupa ce si-au promis sa-si fie alaturi la bine si la greu. Mireasa – o tanara bucalata de 19 ani – statea rezemata de perete in rochia ei cu volane si explica de ce a ales acest loc pentru ziua cea mare. “Imi place sa fac cumparaturi”, spune ea chicotind. “In special haine. Imi plac cele de la Macy, Aero, American Eagle sau Maurice.”

    “Eu vin cu ea aici cand face cumparaturi”, spune sotul ei, un tanar de 21 de ani care incarca paleti intr-un depozit, “ca sa nu cheltuiasca prea mult”. Aici, doamnelor si domnilor, este miezul problemei: ni se spune de catre cei in masura ca orice parte din actuala criza economica pe care n-o putem lega de gatul Wall Streetului – sau de nebunia financiara cu ipotecile – trebuie sa fie din cauza consumatorilor care au cheltuit prea mult. Dar consumul personal reprezinta in jur de 70% din economia americana. Asa ca daca americanii nu mai cheltuiesc, tara nu-si revine. Sanatatea fiscala nu este posibila atat timp cat banii nu isi reiau traseul spre casele de marcat din mall-uri sau din orice alt spatiu comercial.

    Cu alte cuvinte, shoppingul a fost parte a problemei, iar acum este parte a remediului. Si odata ce ne vom vindeca, spun economistii, trebuie sa invatam cu adevarat cum sa economisim, ceea ce sugereaza ca va trebui sa ne lasam din nou de shopping. Asa ca mall-ul cu care ne-am casatorit a devenit tovarasul de viata toxic de care nu mai putem scapa, desi trebuie neaparat sa scapam, dar nu chiar acum. Mall-ul, in ce-l priveste, este afectat de ambivalenta noastra si se simte nesigur din punct de vedere financiar. Ca si alte casnicii in criza, si aceasta are nevoie de consiliere. Deci am ajuns la acest gigant de 390.000 de metri patrati – mama mallurilor, un pionier in domeniul comertului si un indicator economic sensibil – pentru o sedinta de terapie cu cumparatori, comercianti si oficiali din management. Ei isi trec in revista nelinistile, isi descriu temerile si isi exprima surprinzatoarele nuante de vina pe care doar relatiile disfunctionale le pot produce.

    “Simt nevoia sa ies de aici si sa ma avant prin mall, pentru ca nu vreau ca mall-ul sa dispara”, spune Cookie Tomlinson, aflata in vizita din Maryland. Tomlinson si sotul ei au venit aici pentru cumparaturile de Craciun pentru cei doi nepoti ai lor, care sunt prea mici ca sa-si dea seama ca aceste cadouri vin cam tarziu. “Este o experienta sociala aceea de a sta cu nepotii si a-i vedea cum interactioneaza”, spune ea. Exista in SUA cam 1.500 de mall-uri, potrivit Consiliului International al Centrelor Comerciale, multe dintre ele in agonie, unele convertite deja in cladiri de birouri si altele inchise pur si simplu. Pe site-uri ca Deadmalls.com sunt publicate fotografii ale cadavrelor acestor cladiri abandonate, impreuna cu omagii de la fostii clienti. Si toate acestea in timp ce cea mai proasta dispozitie comerciala de decenii incoace continua sa domine o economie bolnava. Insa cei care conduc Mall of America nu rostesc cuvinte de panica.

    “Stam si noi deasupra valului”, spune Maureen Baush, vicepresedinte pentru dezvoltare. Unsprezece mii de oameni lucreaza la acest mall dintr-o suburbie a orasului Minneapolis, la distanta de cinci minute de aeroport. Patruzeci de milioane de vizitatori vin aici anual, ceea ce – potrivit ghidului oficial al mall-ului – este mai mult decat toate vizitele de la Disney World, Marele Canion si Graceland. Mall-ul are un parc tematic cu 24 de atractii, un acvariu cu sute de rechini, un teren de golf in miniatura, 20.000 de locuri de parcare si 520 de magazine. Din biroul ei de la subsol, Bausch incearca sa explice cum e posibil ca vanzarile mall-ului sa fi crescut cu 2% in 2008. Pana si ea pare putin surprinsa de cifra, pe de o parte pentru ca o mare autostrada din apropiere a fost aproape inchisa timp de cateva zile in timpul sezonului de vacanta. Da, s-au inchis 11 magazine in 2008. Dar s-au deschis alte 31. Dolarii turistilor au fost aici de mare ajutor. Treizeci si doua de tari au 71 de pachete turistice care includ Mall of America. Si mai sunt si evenimente speciale, cum e concursul de majorete “Spiritul Americii”, care a adunat in magazin mii de majorete, tocmai in weekend-ul in care noi ne aflam acolo. Daca tot suntem in terapie de cuplu cu mall-ul, trebuie sa marturisim ceva: noi ne-am schimbat, nu mall-ul.
     

    Mall-ul, un dreptunghi gigantic