BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Bursă. Modificări în BET la revizuirea trimestrială: Premier Energy şi Antibiotice intră în indicele de referinţă din 23 septembrie. Vor fi excluse Conpet şi operatorul bursier BVB

    Bursa de Valori Bucureşti (BVB), operatorul bursier local listat pe propria piaţă, a anunţat joi seară că în urma şedinţei trimestriale a Comisiei Indicilor din 5 septembrie s-a decis includerea Premier Energy (PE) şi Antibiotice Iaşi (ATB) în indicele de referinţă BET, indicele dividendelor BET-TR şi indicele BET-Total Return Net.

    Compania din energie şi producătorul de medicamente vor lua locul transportatorului national de ţiţei Conpet Ploieşti şi operatorului Bursa de Valori Bucureşti, care vor fi excluse din indicii BET, BET-TR şi BET-TRN.

    În acelaşi timp, Premier Energy şi producătorul de software AROBS Transilvania Software vor fi incluse în indicele investitorilor instituţionali, BET-BK, fiind excluse Romcarbon şi BRK Financial Group. Premier Energy va intra şi în indicele companiilor din energie BET-NG.

    În indicele BET Plus vor fi incluse Premier Energy, Simtel Team, Roca Industry, AAGES, Zentiva şi Altur, în timp ce vor fi excluse Vrancart şi Şantierul Naval Orşova.

    În indicele BETAeRO, reprezentativ pentru piaţa secundară a bursei, va intra compania Bucur, iar alte trei vor ieşi: Argus, SIFI CJ Logistic şi Magazin Universal Maramureş.

    Noile structuri ale indicilor BVB vor fi anunţate la finalul zilei de 6 septembrie 2024 şi vor intra în vigoare începând cu şedinţa de tranzacţionare din data de 23 septembrie 2024.

    „Ponderile simbolurilor din componenta indicilor, respectiv a valorilor factorilor de free float (FFi), a factorilor de reprezentare (FRi), a factorilor de lichiditate (FLi) si a factorilor de corecţie a preţului (FCi) vor fi determinate pe baza numărului de acţiuni şi a preturilor de închidere înregistrate la finalul şedinţei de tranzacţionare din data de 6 septembrie 2024”, scrie BVB într-un raport.

     

  • Bursă. ASF a pus în dezbatere publică proiectul pentru eficientizarea operaţiunilor la bursă, îmbunătăţirea transparenţei emitenţilor de acţiuni şi de obligaţiuni şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru autorităţile publice care vor să se finanţeze

    Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat, în şedinţa de astăzi, proiectul de Regulament pentru modificarea şi completarea Regulamentului ASF nr. 5/2018 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă în vederea publicării acestuia spre consultare publică pe site-ul ASF pentru o perioadă de 20 de zile.

    Regulamentul ASF nr. 5/2018 cu modificările şi completările ulterioare stabileşte cadrul legal aplicabil ofertelor publice emitenţilor ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată/în cadrul unui sistem multilateral de tranzacţionare sau al unui sistem organizat de tranzacţionare şi abuzului pe piaţă.

    Proiectul de Regulament pentru modificarea şi completarea Regulamentului ASF nr. 5/2018 a fost elaborat în vederea actualizării şi îmbunătăţirii cadrului legal secundar aplicabil emitenţilor, în principal, în sensul soluţionării unor aspecte identificate în activitatea practică desfăşurată la nivelul ASF şi în sensul valorificării unor propuneri primite din piaţă.

    De asemenea, modificările vizează şi adoptarea unor măsuri în vederea îndeplinirii unor obiective specifice incluse în Strategia naţională privind dezvoltarea pieţei de capital din România pentru perioada 2023-2026, respectiv în  aplicarea unor prevederi ale O.U.G. nr. 71/2024. Astfel, propunerile de modificarea şi completare ale Regulamentului ASF nr. 5/2018 se referă în principal la:

    •             introducerea unor clarificări care să asigure o aplicare mai facilă a anumitor dispoziţii ale regulamentului, precum şi a unor noi dispoziţii privind transparenţa emitenţilor, respectiv eficientizarea derulării unor operaţiuni (e.g. – simplificarea documentaţiei pentru înregistrarea iniţială a valorilor mobiliare la ASF, reducerea unui termen ce vizează termenul de depunere a cererii de înregistrare la ASF a valorilor mobiliare etc.);

    •             introducerea  unor dispoziţii legate de anumite cerinţe de transparenţă în cazul obligaţiunilor garantate, precum şi inserarea unor dispoziţii exprese care să clarifice anumite aspecte legate de derularea unor operaţiuni de rezoluţie a unor entităţi care au şi calitatea de emitent;

    •             introducerea la nivelul reglementărilor secundare a unor prevederi ca urmare a modificărilor şi completărilor aduse Legii nr. 24/2017 prin OUG nr. 71/2024, care se referă la situaţia în care o autoritate a administraţiei publice locale intenţionează să deruleze o ofertă publică/să realizeze admiterea pe o piaţă reglementată a titlurilor de datorie, în baza unui prospect aprobat de ASF (prevederi privind forma şi conţinutul prospectului, precum şi dispoziţii legate de prevederile aplicabile) sau se referă la aplicarea unor dispoziţii ale Regulamentului (UE) 2023/2361 (dispoziţii legate de limba în care se întocmesc anumite documente).

    Proiectul de Regulament este pus în consultare publică aici, iar principalele modificări pot fi regăsite aici.

    https://asfromania.ro/ro/a/3082/proiect-regulament-de-modificare-si-completare-a-regulamentului-a.-s.-f.-nr.-5/2018-privind-emitentii-de-instrumente-financiare-si-operatiuni-de-piata

    https://www.asfromania.ro/uploads/articole/attachments/66d85298671c7100396113.pdf

  • NN Pensii, cel mai mare investitor de la Bursa de Valori Bucureşti, şi-a redus la jumătate expunerea la Fondul Proprietatea

    Fondul Proprietatea (FP) a anunţat miercuri la Bursa de Valori Bucureşti că Fondul de Pensii Facultative NN Activ, Fondul de Pensii Facultative NN Optim şi Fondul de Pensii Administrat Privat NN şi-au redus deţinerile de la 9,82% la 4,98% din totalul drepturilor de vot.

    Cele trei fonduri NN, deţineau la 30 august, în considerarea unei acţiuni concertate, un număr de 172,7 milioane de drepturi de vot, o investiţie care se ridică la puţin peste 100 mil. lei, conform calculelor realizate de ZF.

    ZF a scris la începutul acestei luni că opt din 10 acţiuni Fondul Proprietatea tranzacţionate în iunie au fost vândute de fondurile de pensii Pilon II, care au ajuns la o deţinere de 14%, faţă de 17% în urmă cu o lună.

    NN Pensii a fost probabil cel mai mare vânzător în iunie, iar la cumpărare a fost retailul, care a urcat de la 24% la 25% din drepturile de vot. Vânzări au realizat şi Aripi, BCR Pensii şi Metropolitan.

    Tot miercuri, Autoritatea de Supraveghere Financiară a aprobat documentul de ofertă publică de răscumpărare de acţiuni emise de societate, sub formă de acţiuni şi certificate globale de depozit (GDR-uri).

    Intermediată de Swiss Capital, operaţiunea se va derula între 11 şi 25 septembrie. 269 de milioane de acţiuni vor face obiectul ofertei, la o valoare nominală de 0,52 lei pe titlu şi un preţ de cumpărare de 0,6622 lei pe unitate, respectivul echivalentul în dolari americani a sumei de 33,11 lei pe GDR.

    Fondul Proprietatea are 2,1 mld. lei capitalizare, iar de la începutul anului acţiunile FP înregistrează o scădere de 26%, pe fondul unor tranzacţii de 475,1 mil. lei, arată datele BVB.

     

  • Ce investiţii în acţiuni şi titluri de stat au Dan Sandu şi Ştefan Nanu, preşedinţii Băncii de Investiţii şi Dezvoltare

    Dan Sandu, director general al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID), are investiţii în titluri de stat în euro, dolari şi lei în valoare totală de circa 1,7 mil. lei (342.000 de euro), pentru care a primit cupoane de 18.200 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere de la 12 iunie 2024, Dan Sandu deţine de asemenea 80.275 de acţiuni la Intesa Sanpaolo Spa în valoare de 283.090 de euro, pentru care a primit dividende de 18.790 de euro. Dan Sandu a fost ales preşedinte al directoratului Băncii de Investiţii şi Dezvoltare în noiembrie 2023 prin hotărâre de guvern.

    Acesta a fost în trecut CEO al Intesa San Paolo Bank România, membru în consiliul de administraţie al Volksbank, CEO Nextebank România, vicepreşedinte Millenium Bank, vicepreşedinte Citibank România.

    Pe de altă parte, Ştefan Nanu, preşedintele consiliului de supraveghere al BID, avea la 14 iunie 2024 titluri de stat de 15.000 de euro şi 4.000 de lei. Totodată, avea deţineri la 14 companii listate la Bursa de Valori Bucureşti (161.600 de lei), ETF-ul BET Patria-TradeVille (1.390 lei) şi trei companii străine – Wells Fargo (1.220 dolari), Bank of America (811 dolari) şi Hewlett-Packard (563 dolari). Cele mai mari deţineri la BVB sunt Hidroelectrica (99.873 lei), Banca Transilvania (30.241 lei), OMV Petrom (11.256 lei), Nuclearelectrica (7.373 lei), Transelectrica (3.200 lei), Premier Energy (2.562 lei) şi BRD (1.894 lei).

    Ştefan Nanu este director general al Trezoreriei Statului din 2022 şi a fost preşedinte al Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP) până în vara acestui an.

    Între 2018 şi 2022 a fost reprezentant al României la Banca Internaţională de Investiţii, iar între 2009 şi 2013 a fost reprezentant al României la Banca Mondială.  Banca de Investiţii şi Dezvoltare, înfiinţată în anul 2023 prin hotărâre de guvern, după aproape un deceniu de discuţii şi 6 guverne, este administrată în sistem dualist de un Consiliu de Supraveghere şi un Directorat.

    Din primul Consiliu de Supraveghere al băncii fac parte Ştefan Nanu – preşedinte şi 6 membri, respectiv George-Romeo Ciobănaşu, Dorin-Alexandru Badea,  Ioana Tănase, Gheorghe Marinel, Mioara Popescu şi Daniela-Elena Iliescu.ame Durata mandatului primilor membri ai Consiliului de supraveghere nu poate depăşi 2 ani şi nu poate fi reînnoită.

     

  • Trei sferturi din marile companii de la Bursa de Valori Bucureşti au înregistrat scăderi în august 2024, prima lună pe minus din februarie 2022 încoace

    ♦ Lichiditatea în august a fost la cel mai scăzut nivel din iunie 2023 încoace ♦ Au existat creşteri pe emitenţi care nu se află în top cinci lichiditate.

    Un număr de 15 companii din cele 20 de componente ale indicelui de referinţă BET au scăzut în august 2024, determinând un declin de 2,6% pentru indice, prima dinamică negativă din februarie 2022 încoace, adică de la izbucnirea războiului din Ucraina.

    Potrivit datelor agregate de ZF de la Bursa de Valori Bucureşti, cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate de Electrica (-9,8%), TeraPlast (-9,2%), Transport Trade Services (-8,8%), Fondul Proprietatea (-8,7%), Nuclearelectrica (-5,2%), Conpet (-4,3%) şi OMV Petrom (-4,3%).

    La polul opus, pe plus au fost în principal companiile de creştere din prima ligă bursieră – Aquila Part Prod Com (6,1%), Transelectrica (2,9%), MedLife (1,7%), Sphera Franchise Group (1,2%) şi Digi Communications (0,6%). Totuşi, acestea sunt acţiuni care în mod tradiţional nu se află în topul lichidităţii.

    „Datele financiare au ajutat mult emitenţii care au fost pe plus şi care în mod normal nu se află în top lichiditate. Probabil, nu a existat o creştere până la acel moment pe respectivii emitenţi, investitorii preferând poate să marcheze pe ceilalţi emitenţi mai importanţi care au crescut mai mult“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest, pentru ZF.

    Volatilitatea de pe pieţele externe şi lichiditatea redusă ca urmare a sezonului vacanţelor şi al raportărilor financiare semestriale s-au reflectat negativ în indici şi cotaţii. Scăderea din august a fost deloc suprinzătoare însă, ea venind după 16 luni consecutive care au adus o creştere de circa 46,5%. Lipsa de corecţii a trendului de creştere a produs un potenţial de scădere mai mare.

    „Este greu de spus dacă până la finalul anului de­pă­şim valoarea maximă pe care a avut-o indicele BET. Se pot întâmpla foarte multe în aceste patru luni rămase. Să nu uităm că vom trece prin raportările financiare la nouă luni. Un moment chiar mai important sunt alegerile generale, care vor avea un impact semni­ficativ asupra burselor“, adaugă Marcel Murgoci.

    De altfel, şi lichiditatea pe acţiuni la BVB a fost la un nivel redus în august. Investitorii au realizat tranzacţii cu acţiuni pe segmentul principal în valoare de 1,02 mld. lei, cel mai scăzut nivel din iunie 2023 încoace. În ceea ce priveşte numărul tranzacţiilor (158.122 de schimburi), acesta a fost la cel mai scăzut nivel din aprilie 2024 încoace.

  • Acţionarii Bursei de Valori au aprobat planul de afaceri actualizat al Contrapărţii Centrale şi participarea la majorarea de capital

    Bursa de Valori Bucureşti (simbol bursier BVB) a obţinut marţi aprobarea acţionarilor pentru a mandata Consiliul să aprobe Planul de afaceri actualizat al Contrapărţii Centrale (CCP.RO), supus acţionarilor CCP.RO în adunarea generală ordinară a acestora din 4/5 septembrie.

    Totodată, acţionarii BVB au aprobat mandatarea Consiliului de a participa în calitate de acţionar al CCP.RO la orice operaţiune/operaţiuni de majorare a capitalului social, în limita valorii de maximum 3 mil. euro, astfel cum sunt prezentate în Planul de afaceri actualizat.

    Contrapartea Centrală, proiectul pentru derivate al Bursei de Valori Bucureşti demarat în 2019, se află încă în aplicaţia de autorizare iniţiată în ianuarie 2023, pentru care Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Banca Naţională a României au prelungit termenul iniţial de depunere a docu­mentelor suplimentare până la 8 decembrie, la cerinţa BVB.

    „Autorităţile se vor uita peste documentaţie şi aşteptăm un răspuns în maximum 30 de zile de la depunerea ultimului document în cadrul dosarului“, a spus Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori Bucureşti, în emisiunea de business ZF Live.

    „Ar trebui ca mai devreme de primăvară să fie declarat dosarul complet şi apoi mai sunt maximum şase luni în care să primim autorizaţia. În a doua parte a anului viitor ne aşteptăm să avem Contrapartea operaţională şi să facem tranzacţii cu instrumente financiare derivate.

    Pentru ca noile costuri să fie acoperite şi proiectul CCP să fie finalizat, este nevoie de o majorare de capital de până la 5 milioane de euro, care să transforme acest caz nou într-unul sustenabil. Citeşte aici mai multe detalii.

     

  • Bursă. Holdingul de materiale de construcţii Roca Industry vrea să atragă până la 10 mil. euro de la investitorii din piaţa locală de capital, prin vânzarea unor obligaţiuni cu o dobândă anuală de până la 12% şi scadenţa cuprinsă între 3 şi 5 ani

    Acţionarii ROCA Industry, holding românesc de materiale de construcţii, listat pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) sub simbolul ROC1, au aprobat recent propunerea de iniţiere a primului program de emisiune de obligaţiuni a companiei pe piaţa locală de capital, care ar urma să fie lansat în următorii doi ani.

    Valoarea nominală maximă este de 50 de milioane lei (aproximativ 10 milioane euro), cu un prag de minim de 25 de milioane lei, la atingerea căruia programul va fi declarat încheiat cu succes, se specifică în Hotărărea AGEA din 2 septembrie a Roca Industry.

    Obligaţiunile emise în cadrul programului vor avea o dobândă anuală de până la 12%, cu scadenţă cuprinsă între 3 şi 5 ani pentru fiecare emisiune, iar condiţiile vizează atragerea unui spectru larg de investitori, în special pe cei interesaţi de oportunităţi de investiţii cu risc redus, dar cu randament prestabilit pe termen mediu şi lung.

    În urma programului de finanţare, ROCA Industry ar urma să folosească resursele obţinute pentru noi investiţii precum achiziţii integrale sau parţiale de noi companii, ce vor contribui la diversificarea şi optimizarea portofoliului investiţional.

    „Lansarea acestui prim program de emisiune de obligaţiuni al holdingului, la mai puţin de şase luni de la listarea pe piaţă principală, marchează un moment important în dezvoltare, oferindu-ne acces la surse de finanţare diversificate. Prin condiţiile atractive oferite, mizăm pe atragerea de noi investitori activi la BVB, pentru a extinde orizonturile holdingului şi a explora împreună noi oportunităţi de creştere” spune Ionuţ Bindea, CEO ROCA Industry.

    Recent, holdingul a raportat rezultate în creştere la nivelul primului semestru din 2024: business cumulat de 314,5 mil. lei, în creştere cu 9,5% faţă de perioada similară din 2023, EBITDA cu 75,2% peste valoarea din S1 2023 şi profit net cumulat de 4,5 mil. lei.

    ROCA Industry deţine, direct şi indirect, un număr de 9 jucători semnificativi din domeniul construcţiilor: BICO Industries (primul şi cel mai mare producător naţional de plasă din fibră de sticlă şi singurul producător autohton de armături din fibră de sticlă), EVOLOR (unul dintre cei mai mari jucători din industria de producţie de vopsele şi lacuri), ECO EURO DOORS (cel mai mare producător român de uşi destinate construcţiilor rezidenţiale), WORKSHOP DOORS (al doilea cel mai mare producător român de uşi destinate construcţiilor rezidentiale), DIAL (producător de produse din fir metalic), ELECTROPLAST (unul dintre cei mai importanţi producători de cabluri electrice), precum şi producătorii de fibră de sticlă Terra, Europlas şi Iranga, prin intermediul BICO Industries.

    Compania are 229 mil. lei capitalizare, iar cel mai mare acţionar este Societatea de Investiţii Alternative cu Capital Privat Roca Investments (65,95%). Acţiunile ROC1 se tranzacţionează în scădere cu 1,08% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 18 mil. lei, arată datele BVB.

     

     

     


     

     

  • Cum arată lista companiilor de stat care au cele mai mari şanse să iasă pe bursă în următorii doi ani. Care sunt următoarele perle pe shortlistul de listat VIDEO

    România şi-a asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă  ca până în 2026 să mai aducă la bursă încă trei companii de stat. În prezent, la Bursa de Valori Bucureşti se tranzacţionează Hidroelectrica, Romgaz şi Nuclearelectrica, iar pentru viitoarele ieşiri pe bursă sunt luate în considerare Aeroporturi Bucureşti şi Loteria Română. Pentru listare se va lua în considerare profitabilitatea companiei, însă există şi alte criterii de examinat explică Mihai Precup, secretar de stat în cancelaria primului ministru.

    „Pot să vă dau exemplul companiilor care generează dividende. Cinci companii generează 87% din dividende, undeva la 6,6 mld. lei. Avem Hidroelectrica, Romgaz şi Nuclearelectrica listate. Aeroporturi Bucureşti şi Loteria Română nu sunt listate. Acesta poate fi un criteriu, dar nu este singurul”, a declarat Mihai Precup în cadrul emisiunii ZF Live realizată cu sprijinul Orange Business.

    Viitoarele ieşiri pe bursă ale companiilor româneşti au nevoie de sprijinul guvernului în primul rând. Mihai Precup este de părere că este necesar un efort susţinut al factorului politic pentru a vedea tot mai multe companii pe Bursa de Valori de la Bucureşti şi că această decizie nu ţine neapărat de ministere.

    „Pentru orice fel de listare consider că trebuie să fie un angajament serios din partea guvernului. Decizia trebuie să se ia la nivel de guvern, nu neapărat la nivel de minister”, a mai spus Mihai Precup la ZF Live.

  • Bursă: Producătorul de medicamente Zentiva îşi dublează profitul net în prima jumătate din 2024 la 143 mil. lei. Afacerile cresc cu 22% la 551 mil. lei

    Producătorul de medicamente Zentiva (simbol bursier SCD), controlat în proporţie de 96% de Zentiva Praga, deci foarte puţin tranzacţionat la Bursa de Valori Bucureşti, şi-a dublat profitul net în prima jumătate din 2024 la aproximativ 143 mil. lei în timp ce afacerile au urcat cu 22% la 551 mil. lei pe fondul creşterilor vânzărilor.

    Cheltuielile din exploatare au crescut cu 5,5%, de la 385,8 milioane lei în primul semestru 2023 la 406,8 milioane lei în primul semestru 2024, potrivit raportului semestrial publicat vineri la bvb.ro. Compania are o capitalizare de 3,1 mld. lei.

    “În primele 6 luni ale anului 2024, planul de producţie realizat a fost similar cu cel realizat în primele 6 luni ale anului 2023. Cele mai importante realizări ale semestrului I al anului 2024 au fost: Creşterea veniturilor din vânzări produse cu 24% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Vânzările pe piaţa internă au crescut cu 52%, iar vânzările externe au scăzut cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;  Investiţii în sumă de 20,1 milioane lei în noi echipamente de producţie şi în modernizarea celor existente”.

    Compania menţionează că preţul mediu de vânzare al produselor Zentiva (produse finite şi mărfuri) pe unitatea farmaceutică vândută în semestrul I 2024 a fost de 6,73 lei şi de 5,35 lei în semestrul I 2023. Creşterea de preţ se datorează mixului de produse şi indexării preţului pentru o parte din portofoliu.

    “Vânzările externe au reprezentat 39,98% din total cifra de afaceri (220,38 milioane lei), faţă de 51,65% în semestrul I 2023 (232,76 milioane lei). Vânzările externe de medicamente au fost realizate printr-o societate din cadrul Grupului Zentiva (Zentiva k.s.) şi au fost destinate în principal pieţelor din Uniunea Europeană. Ponderea produselor OTC (medicamente vândute fără prescripţie) în vânzările Zentiva SA a fost de 4,2% în semestrul I 2024, faţă de 3,6% în semestrul I 2023”.

    De la începutul anului 2024 încoace acţiunile SCD s-au apreciat cu 53% pe tranzacţii de 3 mil. lei, potrivit bvb.ro. “În semestrul I 2024, Societatea a realizat investiţii în valoare de 20,1 milioane RON. Obiectivele programului de investiţii, care vor continua şi în anul 2024, sunt menţinerea Regulilor de Bună Practică în Fabricaţie şi actualizarea tehnologiilor la standarde internaţionale de calitate şi de mediu, precum şi extinderea portofoliului de produse şi a noilor forme de ambalare. Valoarea investiţiilor prevăzute în bugetul anului 2024 se ridică la 41,1 milioane lei (8,3 milioane euro)”.

  • Bursă. IAR Braşov a încheiat S1/2024 cu un profit de 20 mil. lei, în scădere cu 55% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Veniturile, minus 10%

    Compania IAR Braşov (simbol bursier IARV), care produce şi repară piese de schimb pentru elicoptere, a înregistrat un profit net de 20,2 milioane de lei în prima jumătate din an, cu 55,5% sub nivelul raportat în aceeaşi perioadă de anul trecut.

    Potrivit situaţiilor semestriale publicate la BVB, veniturile au atins 242,2 milioane de lei la 30 iunie, în scădere cu 10% an/an, în timp ce cheltuielile au însumat 222,2 milioane de lei, minus 0,8%.

    Acţiunile IARV se depreciau cu 3,7% în după-amiaza de vineri, pe un rulaj de 12.000 de lei, ducând randamentul de anul acesta la minus 5%. Grupul este deţinut în proporţie de 65% de statul român prin Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

    „Fluctuaţia anuală 2024/2023 a indicatorilor economico-financiari se datorează specificului producţiei cu ciclu lung de fabricaţie şi fluctuaţiei structurii programului de producţie (fabricaţie sau mentenanţă), chiar în condiţiile menţinerii unui grad de încărcare a capacităţilor de producţie de 106,16%”, scriu reprezentanţii IAR Braşov.

    Societatea a distribuit dividende de 11,7 milioane de lei pe 5 iunie, respectiv un dividend brut de 0,64 lei pe acţiune. În prezent, un titlu IARV valorează 13,1 lei.