BusinessMagazin

Tag: brand

  • Costin Tudor, CEO şi fondator undelucram.ro: Canditaţii şi angajaţii încep să se uite mai puţin la brand şi mai mult la ce este sub brand, care este sensul muncii lor într-o companie. Este şi va rămâne mult timp o piaţă a angajaţilor

    Canditaţii şi angajaţii încep să se uite mai puţin la brand şi mai mult la ce este sub brand, care este sensul muncii lor într-o companie, iar angajatorul poate răspunde la aceste nevoi prin cultura organizaţională şi transparenţă.

    ”Canditaţii şi angajaţii încep să se uite mai puţin la brand, nu este doar despre brand, ci încep să se uite şi la ce este sub brand. Este un studiu din Mare Britanie care arată că 80% din angajaţi cred că angajatorul are o misiune şi 40% nu ştiu despre ea, nu înţeleg sensul muncii lor. Este un subiect care devine numărul 1.  Nu mai este doar despre salariu, ci este despre sensul muncii”, a spus spune Costin Tudor, CEO şi fondator undelucram.ro în cadrul conferinţei ZF HR Trends.

    Chiar dacă este dificil pentru anumiţi angajatori, pentru companii mari, pentru retaileri de exemplu să comunice cu fiecare angajat, să explice sensul muncii fiecăruia, acest tip de mesaje se pot transmite prin cultura internă, prin transparenţă.

    ”Companiile gândesc pe termen lung, încearcă să acorde angajaţilor beneficii pe termen  lung. Ne ducem din ce în ce mai mult spre o maturizare a pieţei deHR. Sunt doi elefanţi în cameră: TikTok şi ChatGPT”.

    Costin Tudor dă ca exemplu un trend de pe platforma Tik Tok în  care utilizatorii folosesc ChatGPT pentru a întreba unde ar trebui să se angajeze şi ce vor face peste 5 ani. ” Sunt mii de aplicări de acest gen”.

    În acest nou context tehnologizat, companiile trebuie să reevalueze ce beneficii acordă angajaţilor, candidaţilor pe care vor să îi atragă, să încerce să se uite la subiect înţelegând audienţa căreia i se adresează.

    ”E important să ştim cui ne adresăm, blue-collar, IT. Este foarte important pentru că, deşi nu vom avea capacitatea şi nici din punct de vedere tehnologic să ne adresăm fiecărui angajat în parte, însă strategic ne putem adapta şi putem anticipa un val mare de aplicări, de posibile plecări, faza doi a interviului. E bine să le avem acoperite şi din punct de vedere tehnologic şi din punct de vedere beneficii”.

    Fondatorul platformei este de părere că piaţa rămâne dominată de angajaţi, iar angajatorii încearcă să se adapteze.

    ”Va fi o piaţă a angajaţilor  mult timp de acum încolo, indiferent de ce criză va veni”.

    În paralel, Costin Tudor remarcă o tendinţă spre economisire la companii, de reducere a costurilor şi eficientizare. ”E un domino care ne va impacta pe toţi. E vorba de eficienţă până la urmă”.

    Potrivit unui sondaj realizat de undelucrăm.ro în decembrie 2022, jumătate dintre angajaţi se aşteaptă ca anul acesta să le crească salariile, iar 40% au de gând să îşi caute un alt loc de muncă dacă acest lucru nu se va întâmpla, în contextul creşterii inflaţiei.

    În cazul în care salariul nu le va fi mărit, patru din zece angajaţi au de gând să îşi caute un alt loc de muncă, 19% vor încerca o renegociere cu managerul direct, 13% îşi vor căuta o colaborare suplimentară sau un al doilea job, iar 9% ar aprecia dacă li se vor oferi şi alte beneficii. Aproximativ 19% nu au niciun plan pentru eventualitatea în care anul acesta nu vor primi un salariu mai mare.

     

  • Probleme de miliardari: Amancio Ortega, părintele celebrului brand de fashion Zara, a intrat într-o cursă contra timp ca să-şi cheltuie banii înainte ca taxele uriaşe pe avere ale Spaniei să-şi spună cuvântul

    Amancio Ortega, omul din spatele Inditex care deţine Zara, trebuie să investească rapid miliardele de euro pe care le face cu ajutorul brandului de fashion. În caz contrar, o mare parte din bani vor fi deveni subiectul impozitului pe avere din Spania, ţara cu unele dintre cele mai agresive sisteme de taxare al super-bogaţilor, scrie Bloomberg.

    Pe măsură ce Zara continuă să facă profit, visteria lui Ortega se umple cu dividende din ce în ce mai mari, iar cheltuirea banilor devine o provocare. Săptămâna trecută, Inditex a anunţat că va împărţi acţionarilor dividende mai mari cu 29%, ceea ce-i aduce fondatorului în vârstă de 86 de ani aproape două miliarde de euro.

    Ortega, care controlează 59% din Inditex, trebuie să investească această sumă în decurs de un an, din cauza normelor juridice şi fiscale care guvernează afacerile de familie, altminteri banii vor merge către stat sub formă de taxe şi impozite.

    Spania, condusă în prezent de Partidul Socialist, este ţara din UE cu cel mai agresiv sistem de taxare al miliardarilor. În conformitate cu legislaţia naţiunii, bogaţii sunt scutiţi de taxa pe avere doar dacă îşi investesc banii în maxim 12 luni în active considerate „activitate economică”.

    Pe fondul taxei pe avere, Amarcio Ortega a investit din 2001 –  de la listarea pe bursă a Inditex – şi până în prezent nu mai puţin de 12 mld. euro în real-estate.

    Astfel, miliardarul a reuşit de-a lungul anilor să „colecţioneze” o serie de clădiri emblematice din diferite oraşe ale lumii. Printre acestea se numără Haughwout Building din New York, Southeast Financial Center din Miami, Royal Bank Plaza din Toronto şi The Post Building din Londra.

    Toate acestea l-au transformat pe magnatul spaniol al modei într-unul dintre cei mai mari proprietari de real-estate din Europa. Activele sale imobiliare  au fost evaluate la 15,3 miliarde de euro în 2021,  ceea ce le plasează peste portofoliile imobiliare ale altor magnaţi europeni, printre care se numără nume grele precum Hugh Grosvenor şi Charles Cadogan. Din 2021 şi până în prezent, şeful Inditex a mai investit cel puţin 2 mld de euro în 10 proprietăţi din SUA şi Marea Britanie.

    Pentru a evita plata impozitului pe avere, bogaţii spanioli trebuie să investească în active cum ar fi imobiliarele şi infrastructură energetică sau participaţii de cel puţin 5% în companii cotate la bursă. Fondurile mutuale şi numerarul nu sunt considerate “activitate economică” şi nu se califică. În cazul în care nu pot investi toate dividendele în decursul anului, firmele de investiţii ale super-bogaţilor pot negocia o prelungire, atâta timp cât pot dovedi că sunt aproape de a încheia o tranzacţie pentru o parte din încasări.

    În ciuda portofoliului imobiliar uriaş, averea lui Ortega se sprijină pe participaţia deţinută în cadrul Inditex. Acţiunile companiei au fluctuat puternic de când au atins un nivel record în 2017, când miliardarul a devenit a doua cea mai bogată persoană din lume. Cu o avere netă de aproximativ 66 de miliarde de dolari, el se află acum pe locul 15, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

  • Ce sunt răstăuţele şi cum au fost transformate într-o afacere profitabilă de o româncă din Baia Mare

    Răstăuţele sunt mai popular cunoscute ca tăiţei. Cu toţii îi ştim şi cei mai mulţi îi şi consumăm. Ei bine, undeva în Baia Mare, Anca Vălean şi-a asumat rolul de „responsabil răstăuţe”, fiind cea care a plămădit o afacere cu un produs la care puţini s-ar fi gândit, dar care dă savoare mâncărurilor cu care este compatibil. Răstăuţe Maramureşene, brandul de pe eticheta produselor fabricate în atelierul pe care l-a întemeiat, are în spate o poveste care merge înapoi în copilărie.

    De mic copil făceam împreună cu bunica răstăuţe pentru supa de duminică. În fiecare săptămână, bunica întindea o «pătură de răstăuţe» subţire ca foiţa de ziar, pe care o lăsa la uscat şi pe urmă o tăia fie pătrăţele, fie fidea. Anii au trecut şi în viaţa noastră a apărut o fetiţă căreia ne-am dorit să-i oferim o alimentaţie cât mai naturală”, povesteşte Anca Vălean.

    Şi aşa s-a întors la tradiţia din familia ei şi a început să facă, la rândul său, răstăuţele cu care fusese obişnuită. Având grădină la ţară, la bunici, a hotărât să îmbunătăţească pastele cu legume care mai de care mai colorate şi mai pline de vitamine. Şi practic aşa a luat naştere proiectul Răstăuţe maramureşene, ca o afacere de familiei în care Ancăi, absolventă de administraţie publică la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi în prezent angajată în corporaţie, îi este alături soţul ei, Corneliu Vălean, absolvent de inginerie alimentară la Universitatea de Nord din Baia Mare şi ajutor ocazional în atelierul de tăiţei. Pasiunea pentru aluaturi, legume şi culori rămâne însă în sarcina Ancăi. „Căutăm constant informaţii noi de la omologii noştri din alte ţări cu o tradiţie în materie de paste, pentru a putea oferi clienţilor noştri un produs de excepţie produs în România. În momentul de faţă de atelier ne ocupăm noi doi şi avem un angajat care ne ajută pe partea de producţie.” Anca şi Corneliu au început atelierul de paste artizanale cu o investiţie proprie de aproximativ 4.000 de euro, iar pe măsură ce au primit comenzi au reinvestit tot profitul în dotarea continuă a atelierului, în cursuri de perfecţionare în producţia de paste, dar şi în cursuri de educaţie antreprenorială.

    „Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte la care am participat anul trecut a fost provocarea de a asigura într-un termen foarte scurt peste 3.000 de pachete cadou în perioada Crăciunului pentru o multinaţională din judeţ”, îşi aminteşte Anca Vălean.

    Provocările sunt în general şi mai multe, cele mai mari în acest moment fiind menţinerea preţului şi a calităţii în pofida creşterilor de preţ la energie electrică, materie primă, combustibil, fără a industrializa procesul de producţie a pastelor, şi menţinerea procesului manual de producţie, ambalare, etichetare, dar şi uscare în mod tradiţional. „Am învăţat să nu renunţăm la primul refuz, am învăţat că paşii mici, dar siguri sunt foarte importanţi, am mai învăţat că avem nevoie de cunoştinţe antreprenoriale pentru a ne putea dezvolta mai departe, dar şi să avem încredere că munca depusă în crearea unui produs de calitate superioară va fi apreciată corespunzător.”

    Anul 2022 s-a încheiat cu o cifră de afaceri de peste 100.000 de lei pentru Răstăuţe maramureşene, iar la începutul acestui an, în echipă şi-a făcut loc un angajat nou pentru ambalare şi etichetare. Pentru anul 2023, planul familiei Vălean este de extindere a atelierului cu încă unul similar, unde însă să prepare paste 100% fără gluten, pentru acele persoane cu intoleranţă sau alergie. Tot în 2023 îşi doresc să acceseze fonduri europene pentru extinderea actualului atelier, retehnologizare şi dezvoltare. „Avem în plan participarea la evenimente de vânzare şi promovare a pastelor atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.”

    Clientul tipic care cumpără răstăuţele maramureşene este persoana atentă la produsele alimentare care ajung pe masa familiei, care apreciază munca manuală, dar şi ingredientele atent alese din produsele consumate. Cumpărătorul caută de regulă produse cu un lanţ scurt de aprovizionare, cât mai puţin procesate, proaspete şi sănătoase, fără aditivi, coloranţi şi conservanţi. În rândul clienţilor intermediari se înscriu magazinele de specialitate cu produse gourmet, care vor produse naturale. În atelierul din Baia Mare, cei care vor să cumpere o găsesc pe Anca aproape zilnic, în prima parte a zilei. Ca alternativă, pot comanda online, pe site-ul propriu al brandului, dar pot găsi produsele şi la târguri de producători sau în băcănii din diverse oraşe. Preţul pentru o pungă de 250 de grame de paste artizanale începe de la 15 lei şi poate ajunge până la 35 de lei, în funcţie de ingredientul care dă aroma pastelor. Cel mai scump ingredient folosit este trufa neagră culeasă din pădurile maramureşene, alături de şofranul cultivat în judeţul Satu Mare.   

    „Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte la care am participat anul trecut a fost provocarea de a asigura într-un termen foarte scurt peste 3.000 de pachete cadou în perioada Crăciunului pentru o multinaţională din judeţ.”

    Anca Vălean, fondatoare Răstăuţe maramureşene

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Hart – atelier de pălării (Galaţi)

    Fondatoare: Daniela Oancea

    Investiţie iniţială: 33.000 de euro

    Cifră de afaceri anuală: câteva zeci de mii de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    La Petite – cofetărie (Ştefăneştii de Jos, jud. Ilfov)

    Fondatoare: Diana Sârbu

    Investiţie iniţială: 50.000-60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 640.000 de euro

    Prezenţă: ansamblul rezidenţial Cosmopolis din Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov

    Vulp’s Toys – atelier de bijuterii (jud. Neamţ)

    Fondatori: Maria şi Matei Grosu

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: peste 200.000 de euro

    Prezenţă: online şi în librăriile Cărtureşti, naţională şi internaţională

    Beyus – brand de cosmetice (Beiuş, jud. Bihor)

    Fondator: Cristian Ţucra

    Investiţii: 400.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: peste 400.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Monitor ski – platformă pentru pasionaţi de schi şi instructori (jud. Prahova)

    Fondator: Alexandru Ristea

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • BRAND STORY. Biroul altfel

    Pe fondul schimbărilor majore legate de mediul de lucru apărute în ultima vreme, ALLIANZ-ŢIRIAC ASIGURĂRI a decis să implementeze un amplu proiect de back-to-office, realizat în parteneriat cu Exploratist. Care au fost paşii urmaţi pentru a uşura tranziţia angajaţilor companiei către întoarcerea la birou?

     

    „Un lucru e cert: mediul de lucru post-pandemic continuă să evolueze şi să ne provoace în a găsi soluţii inovatoare de adaptare. Iar astăzi suntem cu atât mai pregătiţi pentru provocări, pentru că ştim că acestea devin o sursă de inspiraţie, de creativitate şi de forţă. În acelaşi timp, suntem mai încrezători şi mai conştienţi de capacitatea noastră de a inova, de a performa şi de a avea grijă de angajaţii şi de clienţii noştri, deopotrivă”, spune Marilena Bârliga, Director Market Management şi Comunicare, Allianz-Ţiriac Asigurări.

    Potrivit ei, în urma experienţei lucrului de acasă, angajaţii acordă o atenţie mult mai mare calităţii spaţiului fizic în care muncesc şi, pe lângă preocuparea ca spaţiul de lucru să le ofere un mediu sigur şi igienic, aceştia au devenit mai conştienţi de beneficiile unui spaţiu adecvat. „Astfel, acum tendinţa este către spaţiile de lucru mai flexibile şi adaptabile, cu acces la echipamente şi tehnologii de calitate, cu lumină naturală, aer curat şi cu o atmosferă relaxată, care să stimuleze interacţiunea, lucrul împreună, sesiunile de colaborare şi co-design, inovaţia, creativitatea, conexiunea dintre colegi şi sentimentul apartenenţei la comunitatea din companie.” În acelaşi timp, adaugă Marilena Bârliga, angajaţii caută şi un cadru potrivit pentru rezolvarea sarcinilor de lucru individuale care presupun concentrare, de care unii dintre ei s-au bucurat în perioada lucrului de acasă, aşa că, în esenţă, birourile sunt configurate astfel încât, în funcţie de tipul de activitate, angajaţii să lucreze eficient şi să se simtă confortabil împreună. „Un astfel de spaţiu de lucru am creat în noul nostru sediu central, Ţiriac Tower, din Piaţa Victoriei. «Bucureştiul, chiar din inima lui» este un proiect pe care ne-am bucurat să-l implementăm. Suntem conştienţi de impactul pozitiv pe care un spaţiu de lucru creativ îl are asupra stării de bine a angajaţilor, a productivităţii, inspiraţiei şi angajamentului colegilor noştri, dovadă este si prezenţa lor la birou, într-un procent semnificativ.”

    Responsabilă de implementarea proiectului a fost echipa Exploratist, care a contribuit la crearea unei atmosfere plăcute, revigorante şi calde în spaţiile de întâlnire din noul sediu Allianz-Ţiriac Asigurări, pentru ca angajaţii şi clienţii companiei să se simtă relaxaţi, inspiraţi, bine primiţi, şi în acelaşi timp să fie ajutaţi să se orienteze mai uşor în spaţiu.

    „Creativitatea face parte din ADN-ul nostru, iar Allianz -Ţiriac Asigurări ne oferă mereu oportunitatea de a fi creativi, ceea ce este o bucurie şi o provocare pentru noi. De fiecare dată căutăm să împingem limitele posibilului şi să creăm soluţii inovatoare, care să surprindă, să inspire şi să-i facă pe oameni să aspire la mai mult. Livrăm soluţii care îi pun pe oameni pe primul loc şi îi aduc mereu mai aproape de spiritul brandului şi de cultura companiei. Astfel, angajaţii sunt fericiţi şi performanţi, iar clienţii sunt mulţumiţi. Îi suntem recunoscători companiei Allianz-Ţiriac Asigurări pentru încredere şi îi asigurăm că vom continua să le oferim soluţii personalizate şi de impact”, spune Silviu Andrei Petran, Managing Director, Exploratist.

    Original şi captivant, proiectul „Bucureştiul, chiar din inima lui” include decorarea sălilor de conferinţe din sediul Ţiriac Tower cu picturi de mari dimensiuni realizate de Mădălina Ţânţăreanu, descrisă de Marilena Bârliga drept o artistă cu un talent deosebit în a ilustra caracterul inedit şi familiar al atmosferei unui oraş. „Astfel, fiecare din cele 22 de săli de şedinţe le oferă o experienţă unică celor care au bucuria de a lucra acolo, prin expunerea unui tablou reprezentativ pentru istoria şi cultura Bucureştiului, căruia sala îi poartă numele. Un QR code stimulează curiozitatea celor prezenţi de a afla informaţii inedite despre originea şi povestea simbolului bucureştean reprezentat în sala respectivă.”

    Împreună cu echipa Exploratist, Allianz-Ţiriac Asigurări a ales astfel simbolurile culturale ale Bucureştiului care să fie ilustrate în spaţiile de birouri ale companiei şi a realizat proiectul de simbolistică aferent. „Astfel, angajaţii noştri au posibilitatea să revină la birou şi să lucreze împreună într-o atmosferă creativă, care le spune povestea oraşului într-un mod artistic. Ne-am dorit ca oamenii noştri să se simtă valorizaţi şi parte din aceeaşi poveste – povestea echipei care lucrează din inimă, a lor şi a Bucureştiului, pentru clienţii din toată ţara, de care avem grijă împreună, în fiecare zi”, spune Marilena Bârliga, Director Market Management şi Comunicare, Allianz-Ţiriac Asigurări.

    „Creativitatea face parte din ADN-ul nostru, iar Allianz-Ţiriac ne oferă mereu oportunitatea de a fi creativi, ceea ce este o bucurie şi o provocare pentru noi. De fiecare dată căutăm să împingem limitele posibilului şi să creăm soluţii inovatoare, care să surprindă, să inspire şi să-i facă pe oameni să aspire la mai mult. Livrăm soluţii care îi pun pe oameni pe primul loc şi îi aduc mereu mai aproape de spiritul brandului şi de cultura companiei. Astfel, angajaţii sunt fericiţi şi performanţi, iar clienţi sunt mulţumiţi. Îi suntem recunoscători companiei Allianz-Ţiriac pentru încredere şi îi asigurăm că vom continua să le oferim soluţii personalizate şi de impact.”

    Silviu Andrei Petran, Managing Director, Exploratist

  • Despre savoir-faire între creativitate şi business

    4:30 am: REVELAŢIA mandarinei, savana portocalie. Pas cu pas: praf roz, umbră de salcâm, lemn brun. Un vuiet îndepărtat. Dungi subţiri, piele pătată. Neroli felin – aşa sună povestea care însoţeşte cel mai recent parfum lansat de Maison Crivelli, un brand franţuzesc dezvoltat începând cu anul 2018, care şi-a trimis aromele la nivel internaţional. Cuvintele, parfumul, dar şi planul de afaceri fac parte din din savoir-faire-ul lui Thibauld Crivelli, un artist concentrat pe business sau un om de afaceri cu înclinaţii creative – încă ne gândim care dintre cele două prevalează.

    L-am întâlnit pe Thibauld Crivelli la a treia sa venire în România, odată cu lansarea Neroli Nasimba, a cărui poveste este bucuros să o împărtăşească (este scrisă chiar în interiorul cutiei de parfum), iar la fel de generos este şi când vine vorba de informaţiile referitoare la parcursul său – deloc unul uşor de intuit.

    Crivelli trăieşte acum în Paris, s-a născut acolo, a crescut în centrul Franţei şi apoi, după studii, s-a mutat în Asia, unde a locuit vreme de 10 ani. Înainte de a lansa propria companie, şi-a construit cariera în Asia – în Beijing, Hong Kong şi Singapore. „Părinţii şi bunicii trăiesc peste oceane, mama a fost crescută în Maroc, părinţii ei veneau din Vietnam şi Liban, părinţii din partea tatălui erau din Australia; când eram copil şi când vorbeam cu ei, menţionam mereu Vietnamul, Australia – am avut mereu acest vis asiatic.” Când avea 10 ani, şi-a propus să studieze managementul într-o zi, ceea ce s-a şi întâmplat: a studiat businessul, iar mai târziu a început să lucreze în industria parfumurilor, dar mereu cu obiectivul de a crea un brand de parfum – o altă dorinţă conturată încă din copilărie: „Este bine că am avut un parcurs în business pentru că atunci când lucrezi pentru un brand de parfumuri, dincolo de crearea propriu-zisă a parfumului, există o grămadă de alte aspecte la care trebuie să te uiţi – ambalare, aspectele financiare, legale, marketing, relaţii cu presa, vânzări, training etc. Pentru mine este vorba despre pasiune şi, desigur, să îţi împărtăşeşti pasiunea este ceva, dar apoi trebuie să te asiguri că toţi oamenii cu care lucrezi înţeleg reţeta corect şi o pot împărtăşi cu ceilalţi în modalitatea potrivită, toţi cei implicaţi trebuie să fie aliniaţi aceluiaşi scop”.

    Crivelli şi-a propus să aibă o abordare autentică, dar, în acelaşi timp, structurată, altfel brandul ar fi fost haotic, crede el.

    Creatorul-antreprenor provine din regiunea La Roche-Posay, una ce se evidenţiază în industria internaţională a cosmeticii, iar tatăl său este de profesie farmacist şi şi-a creat chiar propriul un brand de cosmetice. „De la o vârstă foarte fragedă, am avut o conexiune cu natura, cosmetica şi antreprenoriatul. Când eram adolescent şi oamenii mă întrebau ce vreau să fac în viitor, răspundeam că îmi doresc să creez un brand de cosmetice sau de parfumuri.” Asta l-a condus înspre facultatea de business, apoi a început munca pentru brandurile de parfum din Asia, dar mereu cu obiectivul ca într-o zi să îşi creeze propria companie: „A trebuit să mă întorc în Franţa ca să fac acest lucru – este parte din cultura noastră şi din savoir-faire-ul nostru.”

    „Atunci când eşti pasionat şi  comunici, oamenii se îmbarcă în acelaşi tren cu tine – indiferent de cultură, faci lucrurile să se întâmple.”

    Thibauld Crivelli, fondator Maison Crivelli

    Ce a învăţat din experienţa asiatică? „Pentru mine a fost mereu un proces de învăţare, am crezut mereu că pe măsură ce petrec mai mult timp acolo, pe atât mai multe descopăr şi învăţ; de asemenea, învăţ că nu învăţ destule sau suficient de rapid, apoi, cred că ceea ce am apreciat cel mai mult acolo a fost importanţa susţinerii dintr-o perspectivă de business şi management, cum poţi să construieşti un parteneriat pe termen lung, cum poţi să îţi susţii partenerii, să le câştigi încrederea, aceasta poate nu vine de la început, trebuie câştigată. Atunci când ai cu cine să lucrezi, lucrurile pot merge foarte bine, iar în cele din urmă, cred că ceea ce traversează barierele este pasiunea. Atunci când eşti pasionat şi  comunici, oamenii se îmbarcă în acelaşi tren cu tine – indiferent de cultură, faci lucrurile să se întâmple.” Spune că a încercat să fie atent mai mult decât să judece, să se uite la felul în care lucrurile sunt făcute sau comunicate pentru că, în cele din urmă, comunicarea este cheia.

    Este loc pentru branduri noi de parfum în Franţa? „Este loc pentru branduri care aduc ceva nou, diferit, ceva care merită să fie lansat şi de aceea m-am concentrat atât de mult să îi surprind pe oameni cu parfumuri pe care nu le-au mirosit înainte, inspirate de poveşti adevărate, care ar putea să le atingă inimile, pentru că este autenticitate în spatele acestora – există elementul de surpriză.” Faptul că majoritatea oamenilor pe care îi întâlneşte spun că parfumurile lui miros diferit este un semn bun, crede el: „Poate că nu sunt potrivite pentru toată lumea, dar acesta nu este scopul. Atunci când oamenii miros parfumurile, le învaţă, le descoperă şi le înţeleg, şi la nivel raţional, referindu-ne la ce le face atât de speciale şi unice – ei explorează colecţiile şi le plac 2-3 parfumuri dintre acestea pentru că într-un final există o asociere care ţine de gustul meu, dar obiectivul este să surprind.”

    Clienţii Maison Crivelli, spune el, sunt cei cărora le place aventura sau oamenii care ezită să caute aventura, dar care ar trăi o aventură prin parfumurile casei: „Cred că pentru un aventurier, prin natura noastră, dacă iubeşti natura, înţelegi ceea ce facem, dacă nu este parte din stilul tău de viaţă, prin parfumurile noastre vei trăi această aventură”.

    De altfel, natura este una dintre cele mai importante surse de inspiraţie şi pentru el: „Îmi place puterea munţilor, îmi plac scufundările, deşertul pentru mine este ideal pentru că este curat, liniştit, nu ai maşini acolo şi poate îmi place şi călătoria în aer cu balonul. Totuşi, câteodată nu trebuie să ajungi foarte departe ca să ai parte de momente foarte puternice, aşa că jobul meu este să găsesc mentalitatea potrivită: îţi iei ceaiul zilnic, adaugi condimente, asculţi feluri diferite de muzică, miroşi flori diferite şi ai parte de o experienţă diferită. Înconjoară-te de oamenii potriviţi şi orice se poate întâmpla”.

    În ceea ce priveşte aspectele mai pragmatice ce ţin de dezvoltarea unui brand de parfum, investiţiile, Thibauld Crivelli spune că acestea depind de ceea ce vrei să faci – dacă vrei să deschizi un magazin sau nu, dacă vrei să investeşti în merchandising sau nu, dar este vorba de câteva sute de mii de euro, variind în funcţie de scala propusă. El a dezvoltat brandul într-un an şi jumătate, ceea ce este foarte rapid pentru genul acesta de business şi spune că este important faptul că şi-a păstrat flexibilitatea, în situaţia că ceva ar fi trebuit schimbat. „Cred că este un aspect cheie al tuturor proiectelor antreprenoriale, fie că vorbim despre o aplicaţie, un restaurant, orice – să petrec timp cu oameni pe teren a fost important pentru mine, să vorbesc cu oamenii, să aflu ce le place şi ce nu le place, să mă asigur că există stocurile necesare, trebuie să lucrezi cu parteneri de încredere ca să te asiguri că totul e OK.”

    În prezent, echipa sa este formată din 12 oameni. Nu are un model la care să aspire, însă îi apreciază pe cei care şi-au direcţionat pasiunea înspre o cauză indiferent că este cineva aventuros, pe care a mers în Antarctica, cineva care va urca pe Everest sau cineva care are grijă de cimpanezi în mijlocul Africii: „Atunci când oamenii au o pasiune, un proiect şi îşi dedică eforturile într-o anumită direcţie, sacrifică alte aspecte din viaţa lor, îi admir, dar nu pot să spun că am un anumit model  pe care să îl urmez. Cred că e cineva care îşi asumă riscuri, este creativ – îmi plac oamenii creativi fiindcă văd efortul pe care ei îl dedică pasiunii lor, poate să fie pictură, gastronomie, sport; când eşti jucător de fotbal, de pildă, e nevoie de foarte mult antrenament, pregătire şi stres, există mulţi factori la mijloc, admir asta”. De altfel, el însuşi îşi dedică majoritatea timpului dezvoltării acestei afaceri, dacă stăm să ne gândim că doar anul trecut a avut 40 de călătorii în scop profesional, iar anul acesta pare a fi similar: „Sunt şi norocos că pot călători atât de mult; sigur, este timp pe care nu îl petrec cu familia şi prietenii, dar învăţ atât de multe la nivel personal, aşa că aş face asta pentru câţiva ani, apoi, mai târziu, sigur că aş încetini.”

    După o discuţie în care a îmbinat creativitatea cu businessul, l-am întrebat pe Thibauld Crivelii dacă se consideră mai mult un artist sau om de afaceri: „Am multe pălării, cred că puterea mea este că nu sunt un expert în toate, dar pot să fac parteneriate cu oamenii potriviţi şi să am cel puţin o opinie în ceea ce priveşte elementele cheie legate de management”.

    Iar sfatul său pentru cei care vor să încerce să înceapă o afacere similară este să aibă încredere, dar să facă şi paşii potriviţi în această direcţie: „Cred că orice este posibil, dar trebuie să obţii experienţă. Când lansezi parfumuri trebuie să înţelegi cum merg lucrurile rapid, când lansezi un nou parfum, de pildă, ştii în câteva zile dacă va avea succes sau nu – răspunsul pieţei este destul de rapid. Obţine experienţă, contacte bune, iar pasiunea uneori ar trebui să rămână doar o pasiune – trebuie să înţelegi şi businessul, este o călătorie foarte complicată, dar totul este posibil. Trebuie să cunoşti oamenii potriviţi, să primeşti sfatul potrivit, câteodată oamenii îţi vor spune că ceea ce faci este bine, dar ai nevoie de oameni care să îţi spună care sunt lucrurile de schimbat şi îmbunătăţit – flexibilitatea este importantă. Pe scurt, cunoştinţe bune, sfaturi bune, experienţă solidă, ai în minte că totul este posibil şi încalcă regulile.” 

    „Câteodată nu trebuie să ajungi foarte departe ca să ai parte de momente foarte puternice, aşa că jobul meu este să găsesc mentalitatea potrivită: îţi iei ceaiul zilnic, adaugi condimente, asculţi feluri diferite de muzică, miroşi flori diferite şi ai parte de o experienţă diferită. Înconjoară-te de oamenii potriviţi şi orice se poate întâmpla.”

    Thibauld Crivelli, fondator Maison Crivelli

  • Mersul la mall revine puternic în preferinţele românilor. Georgian Drăghici, Brand Management: Cifrele se compară acum cu cele din 2019. Deşi este posibil ca valoarea bonului să stagneze, numărul vizitelor îşi va păstra tendinţa de creştere

    Românii fac peste 32 milioane de vizite la mall în fiecare lună, dintre care aproape 30% sunt în Bucureşti, arată cele mai recente date colectate de Brand Management, principalul jucător din piaţa locală de comunicare indoor.

    Cele mai multe vizite, atât la nivel naţional, cât şi în Capitală, sunt făcute de femei, care acoperă un procent de 57%, spre deosebire de bărbaţi, care vizitează mallurile în procent de numai 43%. 

    Dintre aceştia, cel mai activ segment de vârstă este generaţia Millennials (cei născuţi între 1981-1996). Consumatorii cu vârsta cuprinsă între 26 şi 45 de ani reprezintă 53% din totalul de vizite, în timp ce Generaţiile Z (18-25 ani) şi X (45-55 de ani) constituie fiecare câte 23%. 

    „Mersul la mall este un comportament social la noi în ţară. După perioada pandemiei, oamenii au revenit în centrele comerciale avizi în primul rând de socializare. Cifrele se compară acum cu cele din 2019 (…). Deşi este posibil ca valoarea bonului să stagneze anul acesta, din cauza inflaţiei, numărul vizitelor în centrele comerciale va rămâne constant sau îşi va păstra tendinţa de creştere”, spune Georgian Drăghici, Director Comercial Brand Management.

    În anii 1980, la nivel global, oamenii îşi făceau cumpărăturile la mall în proporţie de peste 50%. Cu trecerea anilor, centrele comerciale au devenit un simbol al consumerismului, principalele locuri din care comunităţile urbane se aprovizionau.

    În 2020, odată cu pandemia, consumatorii au învăţat să se adapteze la shopping-ul online şi chiar să grăbească procesul deja început al digitalizării. S-a crezut, pentru un moment, că epoca mall-urilor a apus, dar nu este aşa.

    Studiile arată că centrele comerciale moderne s-au adaptat noilor nevoi ale consumatorilor.

    „Mallurile se transformă în centre de lifestyle, spaţii care oferă nu doar magazine ci şi experienţe şi distracţie. Cu scopul de a atrage branduri nativ digitale, centrele comerciale vor deveni la rândul lor puncte de destinaţie în traseul consumatorului, pentru o abordare cât mai holistică. În plus, îmbrăţişează era digitală, completând oferta clasică de retaileri cu branduri noi, tinere, cu aer jucăuş şi noi metode de shopping avangardist”, explică Georgian Drăghici.

    Potrivit acestuia, noile tendinţe care se anunţă în străinătate includ servicii de pick-up pentru comenzile online, shopping cu programare, formate noi de magazine precum pop-up shops, micro-magazine, shopping experienţial şi abordări cât mai personalizate.

    „Şi în România, în ultimii ani s-au lansat tot mai multe magazine de prezentare pentru produse care se comercializează preponderent online (emag.ro, epantofi.ro, Notino.ro) dar şi, surprinzător, showroom-uri auto (Mooncity E-Mobility Lounge, Tiriac Auto, Porsche România). În acelaşi timp, brandurile înţeleg valoarea unei campanii digitale alăturate uneia offline, cu afişaje poziţionate strategic în calea cumpărătorului, chiar înainte de momentul achiziţiei”, punctează Georgian Drăghici.


     

     

  • BRAND STORY. Cum îi urezi „Bun venit!” angajatului în noua eră a muncii

    Prezentă de cinci ani pe plan local, platforma de tranzacţionare online CAPEX.com şi-a dezvoltat o cultură axată pe expertiză, inovare, performanţă, învăţare continuă, ambiţie şi crearea unei comunităţi căreia angajaţii să simtă că îi aparţin. În sprijinul acestei strategii, compania a decis să apeleze şi la serviciile de employer branding şi employee experience oferite de Exploratist, având ca rezultat un proces de onboarding personalizat, care evidenţiază importanţa noilor membri ai echipei în primul rând ca OAMENI, şi nu doar ca resurse umane. Ce implică un astfel de program?

    „Prin programul de onboarding ne-am dorit să aducem împreună latura umană şi tehnologia, prin automatizarea taskurilor de rutină. Prin urmare, în prima săptămână le facilităm cunoaşterea – colegilor, managerilor, spaţiului de lucru, elementelor reprezentative pentru structura organizaţională, toate acestea cu ajutorul unui ghid (buddy) cu care noul nostru coleg face cunoştinţă în prima zi şi care îi va rămâne alături pe tot parcusul procesului de onboarding”, descrie Cătălina Bădici, Head of HR, CAPEX.com, prima etapă a acestuia.

    Ulterior, în săptămânile ce urmează, angajaţii noi sunt familiarizaţi cu tot ceea ce înseamnă sistemele şi programele de lucru ale companiei, inclusiv platformele pentru evaluare, compensations & benefits ori security training. „Ne dorim ca acest suport să acţioneze precum o busolă pentru fiecare angajat care face primii paşi în cadrul companiei noastre. Suntem conştienţi că pot exista greşeli sau neclarităţi la început, de aceea noi încurajăm activ adresarea întrebărilor: vrem să fim deranjaţi, ca să spun aşa, pentru că, până la urmă, doar aşa putem afla răspunsuri: întrebând.”

    Parteneriatul cu Exploratist a fost ales în baza unui set de valori comune. „Pentru noi, partenerul potrivit este unul care corespunde viziunii pe care o avem şi anume orientare către investiţia în angajaţi, tehnologie, educaţie şi muncă susţinută. Ne-am bucurat să regăsim în colaborarea cu echipa Exploratist toate aceste elemente, alături de expertiza necesară derulării unui proiect atât de ambiţios şi de amplu.” Cât priveşte echipa CAPEX.com, cu toate că în general sunt cooptaţi toţi membrii acesteia, pentru acest program organizatorii desemnaţi au fost reprezentanţii departamentelor de HR, Project Management, Operations, Customer Support şi Administrativ.

    „Pasiunea echipei CAPEX.com pentru performanţă şi inovaţie este un teren fertil pentru expertiza Exploratist şi ne-a oferit posibilitatea de a propune şi implementa idei noi, soluţii autentice şi originale, care să susţină o calitate a experienţei angajaţilor aflată în linie cu cultura companiei şi să creeze sinergiile necesare îndeplinirii obiectivelor tot mai ambiţioase ale organizaţiei”, spune Mirela Tănase, Senior Partner Enterprise and Strategic Accounts, Exploratist.

     

    „Pasiunea echipei CAPEX.com pentru performanţă şi inovaţie este un teren fertil pentru expertiza Exploratist şi ne-a oferit posibilitatea de a propune şi implementa idei noi, soluţii autentice şi originale, care să susţină o calitate a experienţei angajaţilor aflată în linie cu cultura companiei şi să creeze sinergiile necesare îndeplinirii obiectivelor tot mai ambiţioase ale organizaţiei.”

    Mirela Tănase, Senior Partner Enterprise and Strategic Accounts, Exploratist

    Baza performanţei: munca în echipă, competitivitatea, adaptabilitatea şi autonomia

    Cătălina Bădici spune că Employee Value Proposition-ul CAPEX.com a pornit, practic, din dorinţa de a sublinia cât mai bine valorile care definesc echipa. „Totodată, ne-am propus să încurajăm astfel o cultură ce implică aportul fiecărui angajat în parte. Ne dorim ca ideile lor, activităţile dar şi proiectele în care sunt angrenaţi să continue să aducă plusvaloare organizaţiei noastre, ca până acum. Challenge yourself, challenge the future este atitudinea şi stilul nostru şi nu doar un motto.” Potrivit ei, echipa CAPEX.com e propulsată de curiozitate, adaptabilitate şi rezilienţă, competitivitate, autonomie şi lucru în echipă, „şi tocmai de aceea ne-am decis să încurajăm un employee-experience cât mai apropiat acestor valori. Susţinem în mod continuu această experienţă prin programe work-life-balance orientate către posibilitatea lucrului de acasă, traininguri dedicate pentru pregătirea şi evoluţia în cadrul companiei cât şi evenimente periodice de wellcare”. Pentru echipa CAPEX.com, Cătălina Bădici spune că principalele elemente aşezate la baza EVP-ului companiei sunt munca în echipă, competitivitatea, adaptabilitea şi autonomia. „Acesta ar trebui să unească echipele, să elimine neclarităţile, nelămuririle, dubiile şi să facă loc unei comunicări clare şi directe între angajaţi.” Employee Value Proposition-ul companiei este structurat astfel pe patru piloni: Global Career Evolution, Professional Hyper Growth, Connecting & Belonging şi Reward & Recognition.

    „Când sunt conectate printr-o abordare holistică, sistematică şi creativă EVP-ul si procesul de onboarding devin instrumente strategice de employee experience şi de employer branding. Acestea contribuie în mod esenţial la crearea unui mediu de lucru pozitiv, la formarea în organizaţie a unei comunităţi bazate pe un sentiment de apartenenţă şi aderare la valori comune, cu efect asupra atragerii de talente, a retenţiei angajaţilor şi, implicit, asupra nivelului lor de implicare, creativitate şi dedicare”, susţine Mirela Tănase.

  • Ediţie specială cu ocazia lansării Suplimentului Branduri Româneşti: „Autorităţile locale favorizează investitorii străini în detrimentul celor autohtoni. Cu sprijinul statului, brandurile româneşti ar fi mai puternice şi local, şi internaţional“

    ♦ Mărcile poloneze, care au beneficiat de susţinerea statului, au astăzi prezenţă europeană şi se bat de la egal la egal cu mărci din Occident ♦ România nu are un brand de ţară puternic şi nici nu are multe nume autohtone puternice peste hotare.

    Sprijinul statului pentru brandurile autohtone este crucial pentru dezvoltarea acestora atât local, cât mai ales internaţional, spun antreprenorii şi executivii români. Ei vorbesc despre importanţa acordării de ajutoare de stat pentru firmele româneşti, despre implicarea acestora în discuţii în situaţia unor modificări legislative, dar şi de necesitatea organizării de târguri şi misiuni internaţionale pentru afacerile autohtone.

    „Noi simţim un apetit crescut al autorităţilor locale pentru investitorii străini în detrimentul celor autohtoni. Am fi mai îndreptăţiţi să ni se asculte punctul de vedere, să fim luaţi în considerare atunci când sunt modificări legislative cu impact asupra activităţii noastre. Noi, Celco, suntem o companie mare, dar în ultimul an am constatat că prin măsurile luate de către autorităţi, activitatea noastră a fost dezavantajată sau chiar discriminată“, spune Irina Odor, director comercial Celco, unul dintre cei mai mari producători locali de mai materiale de construcţii.

    Sprijinul statului pentru brandurile autohtone este crucial pentru dezvoltarea acestora atât local, cât mai ales internaţional, spun antreprenorii şi executivii români. 

    O mai bună comunicare şi o predictibilitate din partea autorităţilor ar putea conduce la creşterea brandurilor autohtone, adaugă executivul.

    „Aceasta nu ar fi o politică ce ar aduce dezavantaje la nivel naţional, ci dimpotrivă, ar încuraja producţia autohtonă şi exporturile. Sunt practici ce şi-au dovedit eficienţa la nivel european.“

    Mircea Turdean, directorul executiv şi acţionarul Farmec Cluj, dă exemplul statului polonez care a făcut lucruri bune pentru companiile sale. „Acum câţiva ani am vrut să intrăm în Polonia cu produsele Gerovital şi ne-am lovit de jucătorii lor. Au câteva zeci de branduri puternice, cu preţuri foarte bune. Acest lucru a fost posibil şi datorită statului, care a promovat şi susţinut firmele locale. Ele sunt puternice şi acasă, dar şi în toată Europa, sunt la concurenţă cu multinaţionalele.“

    În ceea ce priveşte activitatea statului român de a promova firmele locale la nivel internaţional, aceasta e foarte slabă, deşi companiile locale şi-ar dori să participe la târguri şi misiuni economice, spune Turdean.

    „În lupta mărcilor locale cu cele internaţionale, contează şi ajutorul pe care primele îl primesc din partea statului român. E un ajutor pe care noi am aşteptat să îl primim, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Vorbim atât de ajutoare de stat, cât şi de târguri şi misiuni economice.“

    Dacă statul român vrea să câştige bani de pe urma firmelor locale, e în interesul lui să vină cu proiecte de ajutoare de stat. E în interesul statului ca Farmec, spre exemplu, să devină un jucător regional. Asta i-ar oferi mai multe taxe şi impozite, explică Tudean.

    „Proiectele de ajutoare de stat trebuie să fie viabile, să aibă aplicabilitate. Nicio schemă de ajutor de stat nu e aplicabilă nouă.“

    România nu are nici un brand de ţară puternic şi nici nu are multe nume autohtone puternice peste hotare. Sprijinul statului ar putea înclina balanţa în favoarea afacerilor româneşti.

    „Avem foarte multe produse bune, dar care nu sunt promovate suficient. Brandul de ţară al Germaniei este industria auto. În Franţa vorbim de vin. E foarte important să alegem un sector şi pe acela să îl facem foarte bine pentru a-l transforma în brand de ţară pentru România“, spune Adelina Badea, CEO-ul Mobexpert.

    Ea adaugă că industria turismului nu e foarte promovată, deşi avem zone foarte frumoase. Pe de altă parte, ea crede foarte mult în zona de IT.

    „Avem oameni foarte valoroşi, care sunt căutaţi şi încă nu sunt la preţuri foarte mari prin comparaţie cu alte ţări. Brandul de ţară este un subiect complicat, necesită ajutor şi din partea statului, nu merge doar cu investiţii private. Plus că ne trebuie puţin mai mult curaj!“

     

    Cristina Miclea, director de marketing al Grupului Lactalis România

    ♦ Avem în portofoliu unele dintre cele mai importante branduri româneşti, precum Zuzu, Covalact, LaDorna, Albalact sau Fulga. Avem şi mărci internaţionale, precum President, care e prezent în întreaga lume.

    ♦ Suntem o categorie norocoasă în ceea ce priveşte produsele româneşti pentru că brandurile noastre autohtone sunt foarte mult adaptate la gusturile foarte specifice ale consumatorilor locali. Astfel, e normal ca oamenii să le caute. Pe de altă parte, având în portofoliu şi mărci internaţionale, cu ele încercăm să acoperim nişte dorinţe şi nevoi pe care nu le-am putea satisface cu vreunul dintre brandurile româneşti. Mă refer la brânzeturi cu mucegaiuri precum camembert sau la mozzarella. Acestea sunt genul de produse pe care preferăm să le aducem de la cei care se pricep mai bine. Dacă vorbim de produse româneşti, atunci există o orientare mai mare a consumatorilor către ele. E vorba de sana, lapte bătut sau iaurt. Spre exemplu, românii preferă iaurtul alb, în timp ce în ţările din jur sunt mai consumate cele cu fructe.

    ♦ După Revoluţie, România a plecat cu un fel de handicap al produselor locale, comparativ cu cele care veneau de afară. Conta cum arătau produsele româneşti, cum erau ambalate, cum comunicau brandurile autohtone. În ultimii ani, faptul că clienţii preferă mărcile fabricate în România este rezultatul eforturilor de foarte mulţi ani al acestor companii. Am făcut parte din acest proces de creştere. Am dezvoltat branduri româneşti în aceşti ani.

    ♦ Avem în portofoliu branduri cu 50 de ani de istorie, dar şi unele care au 17-18 ani, precum Zuzu sau Covalact. Nu ştiu dacă există o anumită reţetă ca să ai un brand puternic. E nevoie de puţin noroc, de foarte multă dorinţă de a reuşi şi de o promisiune respectată faţă de consumator. Brandurile mai noi au reuşit să ajungă la consumator pentru că l-au respectat. Investiţiile au contat şi ele, şi ai nevoie de sume mari, nu vorbim doar de media, ci şi de echipamente, logistică.

    ♦ Nu cred că există vreun domeniu unde să nu mai fie loc de vreun nume nou. Ar însemna că nu mai e loc de inovaţie. Dacă este urmărit atent consumatorul, pot fi identificate nişte preferinţe, mai ales că vin din urmă generaţii noi, care au cu totul alte gusturi. Aceţti clienţi au o loialitate mai mică faţă de produse sau brand.

    ♦ La produsele noastre tradiţionale sub branduri cu istorie precum Rarăul sau Albalact, avem în principal consumatori mai maturi. E vorba de oameni cu vârste cuprinse între 35 şi 60 de ani. La Albalact am atras însă şi consumatori tineri cu campanii targetate.

    ♦ Consumatorii tineri sunt mult mai pretenţioşi. Ei se uită la etichetă, la câte calorii are produsul, la plasticul din care e făcut ambalajul, se întreabă dacă îl pot recicla şi cum. Ambalajele eco şi reţelete cât mai curate vor fi pentru ei criteriu de alegere. Aceşti consumatori au astăzi în faţă o ofertă foarte mare de produse, cu gusturi diferite, aşa că e normal să încerce. E normal ca loialitatea să fie mai redusă.

    ♦ Anul 2023, ca şi precedenţii, este un an dificil. Şi va rămâne la fel. Nu cred că a doua parte a anului va fi foarte diferită. Oricât ne-am dori noi să spunem că pentru consumator contează brandul, din păcate, ţinând cont de puterea de cumpărare scăzută şi de dificultăţile pe care le are de îndurat, preţul este primul criteriu de alegere sau printre primele. Asta nu înseamnă că toţi clienţii se vor uita doar la preţ, dar marea majoritate o va face. Vor fi şi clienţi care vor rămâne ataşaţi de brandurile lor preferate, dar vor cumpăra mai puţin pentru că nu îşi vor mai permite acelaşi nivel. Trăim o perioadă foarte dificilă, cu categorii în scădere şi cu un consumator care face ce poate.

    ♦ Categoria de mijloc va avea cel mai mult de suferit, pentru că oamenii vor coborî de la mediu spre jos, iar la premium ei vor rămâne consecvenţi. Noi suntem poziţionaţi în segmentul de mijloc, de aceea e foarte important cum reuşim să facem managementul portofoliului.

    ♦ Competiţia e foarte mare în categoria noastră. Lactatele reprezintă una dintre cele mai competitive categorii. Ne luptăm şi cu mărcile private, care câştigă teren. Nu e valabil doar în România. Local, cota lor de piaţă e încă mică faţă de alte ţări, încă mai au loc de creştere. Aceste produse au o acoperire foarte bună, în foarte multe dintre oraşe, ele sunt în oferta magazinului care e singura destinaţie din localitatea respectivă. Marea noastră provocare e să ajungem şi noi în acele magazine. Nu ne dăm bătuţi, e important să păstrăm amprenta de branduri care inovează. Sunt atribute pe care mărcile private nu le pot acoperi. E important să nu ne oprim din comunicare. Consumatorii vor rămâne alături de brandurile care vorbesc pe limba lor, chiar dacă acum au o predispoziţie mai mare pentru a se uita la preţ.

     

    Irina Odor, director comercial, Celco

    ♦ Anul acesta este o continuare a unui 2022 extrem de dificil. El vine cu provocări cărora trebuie să le facem faţă. Totuşi, nu vedem actuala perioadă ca o criză, ci ca pe o perioadă în care consumatorii sunt mult mai raţionali când fac achiziţii. Aici intervine puterea brandului pentru a face diferenţa. Brandul îşi fidelizează în timp clienţii şi apoi şi-i ţine aproape.

    ♦ Brandul este extrem de important şi în domeniul materialelor de construcţii. Un brand se construieşte în timp şi ţine de mai mulţi factori. Noi construim brandul Celco de 50 de ani. Este un domeniu unde e nevoie de multă inovaţie.

    ♦ În sectorul nostru, pe lângă brand, calitatea produsului şi inovaţie, e important ca materialele de construcţii să respecte normativele europene. Avem avantajul noilor directive care prevăd ca materialele de zidărie să fie eficiente din punct de vedere energetic. În acest context, BCA-ul, pe care noi îl producem de 50 de ani, devine materialul ţintă al tuturor dezvoltatorilor care doresc să realizeze construcţii eficiente energetic, dar totodată accesibile ca preţ. În perioada actuală, oamenii sunt foarte atenţi la raportul calitate-preţ.

    ♦ Avantajele brandurilor locale în lupta cu mărcile internaţionale pornesc de la istoricul pe care acestea le au pe piaţa autohtonă. Vorbim de produse care au trecut testul timpului, clienţii ştiu brandul şi au încredere în el. La noi în echipă, spre exemplu, lucrăm cu angajaţi cu experienţă îndelungată (50 de ani în fabrică sau minimum 10 ani în poziţii cheie). Astfel, ne transformăm în experţi. E tot mai greu să vezi asta astăzi.

    ♦ La capitolul dezavantaje în această luptă aş menţiona că noi simţim un apetit al autorităţilor locale pentru investitorii străini în detrimentul celor autohtoni. Am fi mai îndreptăţiţi să ni se asculte punctul de vedere, să fim luaţi în considerare atunci când sunt modificări legislative cu impact asupra activităţii noastre. Noi, Celco, suntem o companie mare, dar în ultimul an am constatat că prin măsurile luate de către autorităţi, activitatea noastră a fost dezavantajată sau chiar discriminată. O mai bună comunicare şi o predictibilitate din partea autorităţilor ar putea conduce la creşterea brandurilor autohtone. Aceasta nu ar fi o politică ce ar aduce dezavantaje la nivel naţional, ci dimpotrivă, ar încuraja producţia autohtonă şi exporturile. Sunt practici ce şi-au dovedit eficienţa la nivel european.

    ♦ Sunt convinsă că o strategie naţională de tipul ÑCumpără Româneşteî ar fi benefică, mai ales că scopul iniţiativelor noastre de marketing e să aducem în prim-plan avantaje competitive ale utilizării produselor autohtone. Orice consumator cumpără româneşte susţine mediul local de afaceri, care la rândul său creează locuri de muncă stabile. Istoria recentă ne-a dovedit că în pandemie companiile locale au fost cele care au susţinut mediul economic şi sistemul sanitar. Orice sprijin primit se întoarce în comunitate.

    ♦ Un brand de ţară se poate construi prin toate experienţele pozitive ale tuturor celor care interacţionează cu România şi agenţii economici locali. Dacă fiecare categorie de produs ar putea beneficia de promovare la nivel naţional şi internaţional, am fi mai performanţi în mult mai multe domenii.

    ♦ De mai bine de 20 de ani, brandul Celco e prezent şi în ţările vecine ñ Bulgaria şi Republica Moldova. Sunt eforturi susţinute în acest sens, produsele fiind adaptate la cerinţele locale. Pentru a depăşi şi mai mult graniţele ţării şi pentru a fi recunoscuţi la scară mai largă, este nevoie de susţinere permanentă din partea statului pentru producătorii locali. Schimbările bruşte şi lipsa de predictibilitate dăunează brandurilor autohtone.

     

    Adelina Badea, CEO, Mobexpert

    ♦ Anul acesta împlinim 30 de ani şi suntem în plină tinereţe. Am trecut în această perioadă prin toate etapele, precum dezvoltare sau criză financiară. Ne-am reinventat de fiecare dată, ne-am adaptat fiecărei situaţii, în fiecare an.

    ♦ În 2022 ne-am confruntat cu probleme diferite faţă de anii de pandemie. Am trecut din criză în criză, pentru că, până la urmă, şi pandemia a fost o criză. Anul 2022 a debutat cu un război, dar ne-am confruntat în continuare cu creşterea preţului la transport, am avut inflaţie record, criza energiei.

    ♦ Anul acesta a debutat cu o altă situaţie – lipsa finanţării pentru zona de rezidenţial şi dobânzi foarte mari. Acestea sunt cele mai importante aspecte cu care ne confruntăm azi.

    ♦ Brandurile româneşti şi cele internaţionale au ce învăţa unele de la altele. Întotdeauna e bună competiţia, şi e şi eficientă dacă ştii să o priveşti ca atare.

    ♦ Mărcile internaţionale vin cu un know-how foarte bine pus la punct, vin cu proceduri foarte clare pentru fiecare operaţiune, vin cu un marketing bine gândit la nivel global, dar adaptat fiecărei pieţe în care operează. Plus că au şi bugete pe măsură.

    ♦ Totuşi, produsele fabricate în România, indiferent de zonă şi domeniu, vor fi întotdeauna apreciate de consumatorii locali. Oamenii caută tradiţia şi acest lucru se vede chiar la noi în business. Aproape 65% din produse provin din fabrici locale.

    ♦ În ultimii trei ani, ne-am reinventat foarte mult şi am investit în fabrici. Am fost şi împinşi de pandemie şi de faptul că era tot mai greu să imporţi. Am venit cu tehnologii şi utilaje noi şi dorim să continuăm.

    ♦ Pentru noi, să promovăm fabricat în România a fost extrem de important. Eu şi colegii mei călătorim foarte mult, mergem la toate târgurile de profil din Europa şi din lume. Asta ne permite să aducem în casele românilor produse în trend.

    ♦ Achiziţiile de produse româneşti ar trebui să fie o prioritate pentru toate segmentele şi industriile. Strategia de cumpăra româneşte ne ajută în orice moment să păstrăm banii în economia locală şi naţională.

    ♦ În ultimii doi ani, apetitul românilor pentru produse locale nu a suferit modificări. La noi în magazine, clienţii caută articole fabricate în România. Contează unde e produs un anumit bun.

    ♦ Având în vedere lipsa finanţării din ultima perioadă, clienţii sunt însă foarte prudenţi la achiziţii. Bani sunt, dar clienţii sunt atenţi la cum îi cheltuie. Noi am lansat anul trecut un card împreună cu Alpha Bank şi Mastercard. Şi aici văd o prudenţă în accesa banii, deşi este un card fără dobândă. În următoarele trei cred că situaţia va continua.

    ♦ Vreau să cred că am trecut prin criza din 2008-2009 şi am învăţat multe. Nu ştiu cât de pregătiţi pentru ce urmează sunt cei care au înfiinţat firme între 2011 şi 2020. Văd totuşi o paralelă cu criza anterioară – au crescut preţurile în sectorul rezidenţial foarte mult, există o lipsă de finanţare în ultima perioadă şi clienţii sunt prudenţi în achiziţii.

    ♦ Reţeta pentru un brand puternic este faci lucrurile încet şi bine, şi asta în orice domeniu. Dacă te grăbeşti, dacă investeşti doar în anumite direcţii şi nu în altele, nu poţi reuşi.

    ♦ Avem foarte multe produse bune, dar care nu sunt promovate suficient. Brandul de ţară al Germaniei este industria auto. În Franţa vorbim de vin. E foarte important să alegem un sector şi pe acela să îl facem foarte bine pentru a-l transforma în brand de ţară pentru România. Zona turistică nu e foarte promovată, deşi avem zone foarte frumoase. Pe de altă parte, eu cred foarte mult în zona de IT. Avem oameni foarte valoroşi, care sunt căutaţi şi încă nu sunt la preţuri foarte mari prin comparaţie cu alte ţări. Brandul de ţară este un subiect complicat, necesită ajutor şi din partea statului, nu merge doar cu investiţii private. Plus că ne trebuie puţin mai mult curaj!

     

    Mircea Turdean, CEO al Farmec Cluj

    ♦ România îşi poate face brand de ţară din inovaţie, calitate, tradiţie şi investiţii susţinute.

    ♦ Până la Revoluţie şi chiar şi după, când un român mergea dincolo de graniţă, lua cu el produse alimentare specifice şi o cremă Gerovital. Erau produsele reprezentative. Istoria este un avantaj, pe noi, pe brandul nostru, ne-a ajutat şi ne ajută. Astăzi, exportăm în 50 de ţări.

    ♦ Un brand tânăr trebuie să cunoască foarte bine piaţa, să aibă cercetători buni, să vină cu soluţii originale pentru fiecare produs, să nu copieze, ci să inoveze. Mai mult, orice companie trebuie să plece de la un management bun, el trebuie să ştie ce are de făcut.

    ♦ Farmec are anual un plan de cercetare ce cuprinde minimum 100 de produse noi. Portofoliul nostru are circa 500 de articole. În permanenţă scoatem unele articole vechi sau care nu merg şi le înlocuim cu altele noi. Şi din cele 100 de noutăţi, nu toate vor funcţiona, dar avem rezultate bune cu 75% dintre ele, în medie.

    ♦ Principalul avantaj al mărcilor autohtone în lupta cu cele internaţionale îl constituie faptul că se pot adapta foarte rapid. Apoi, e importantă şi specificitatea pieţei. Noi ştim consumatorul îndeaproape. Adaptăm produsele la cerinţele lor.

    ♦ O multinaţională scoate o cremă universală şi foloseşte bugete de zeci de milioane pentru a-i face reclamă în toată lumea. Nu poţi să ai o cremă care se potriveşte tenului unei femei din Europa şi să crezi că este adecvată şi pentru cineva din Asia ori Africa. Sunt diferenţe de ten. Totuşi, pentru o astfel de companie, e eficientă metoda, face economii de scară. Noi facem produse cu formule diferite pentru export, ba chiar avem şi articole speficice, cum ar fi cremele de albire ce au destinaţia Asia.

    ♦ Ca dezavantaj al mărcilor autohtone în lupta cu cele internaţionale aş menţiona bugetele lor uriaşe de marketing şi promovare. Mai contează şi ajutorul pe care îl primesc din partea statului român. E un ajutor pe care noi am aşteptat să îl primim, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Vorbim atât de ajutoare de stat, cât şi de târguri şi misiuni economice.

    ♦ Dacă statul român vrea să câştige bani de pe urma firmelor locale, e în interesul lui să vină cu proiecte de ajutoare de stat. E în interesul statului ca Farmec, spre exemplu, să devină un jucător regional. Asta i-ar oferi mai multe taxe şi impozite.

    ♦ Proiectele de ajutoare de stat trebuie să fie viabile, să aibă aplicabilitate. Spre exemplu, Farmec pierde în permanenţă pentru că nu e în zonă defavorizată. Noi nu ne putem muta de azi pe mâine în Buzău sau Teleorman. Nu e normal să excluzi firmele care produc bani şi au branduri foarte puternice, dar sunt în oraşe dezvoltate. Nicio schemă de ajutor de stat nu e aplicabilă nouă. Noi nu vrem să facem nici firmă nouă, nu vrem nici să ne relocăm sau să angajăm sute de oameni. Noi venim cu echipamente de 16 mil. euro şi vrem să dublăm capacitatea de producţie cu acelaşi efectiv de salariaţi.

    ♦ În ceea ce priveşte activitatea statului român de a promova firmele locale la nivel internaţional, aceasta e foarte slabă, deşi companiile locale şi-ar dori să participe la târguri şi misiuni economice. Polonia pe de altă parte a făcut lucruri bune pentru companiile sale. Acum câţiva ani am vrut să intrăm în Polonia cu produsele Gerovital şi ne-am lovit de jucătorii lor. Au câteva zeci de branduri puternice, cu preţuri foarte bune. Acest lucru a fost posibil şi datorită statului, care a promovat şi susţinut firmele locale. Ele sunt puternice şi acasă, dar şi în toată Europa, sunt la concurenţă cu multinaţionalele.

    ♦ Chiar şi fără ajutor de stat, mergem mai departe cu dezoltarea producţiei, dar diferenţa e că vom avea nevoie de mai mult timp, vorbim de 10-15 ani versus trei. De făcut oricum trebuie să o facem.

    ♦ Cred că dacă aveau sprijinul statului, mai multe mărci locale ar fi ajuns nume internaţionale.

    ♦ În 5-10 ani vrem ca ponderea exportului să crească de la 6-8% azi, la 50%.

     

    Beatrice Dumitraşcu, CEO al Residential Division One United Properties

    ♦ Brandul de ţară este un subiect important, nu putem să construim un brand de ţară peste noapte. E important ca fiecare să pună umărul la dezvoltarea României. Toate mărcile autohtone nu au făcut altceva decât să pună Bucureştiul şi România pe harta Europei şi a lumii. Industria IT este puternică local, dar e tot mai vizibilă şi internaţional. Suntem recunoscuţi ca nişte IT-işti desăvârşiţi.

    ♦ România post-decembristă este o ţară tânără, dar pe un trend ascendent. Avem foarte multe lucruri de făcut, iar conştientizarea faptului că trebuie să fim mai puternici, mai vizibili cred că va duce la o poziţie mai bine consolidată în viitor.

    ♦ În sectorul imobiliar, preţurile nu au cum să scadă. Inflaţia este la cote record, toate materialele de construcţii se scumpesc, viaţa nu e deloc ieftină în România – ca peste tot, de altfel. Totuşi, când vorbim de piaţa de real-estate, preţul per mp nu ne pune pe harta Europei în top. Preţurile încă sunt ofertante atât pentru românii care vor să îşi achiziţioneze un imobil, cât şi pentru investitori, mai ales pentru aceştia din urmă.

    ♦ Noi, anul trecut, am avut problema că nu am avut un stoc suficient de unităţi locative pe care să îl punem în piaţă. Din fericire, am obţinut autorizaţiile de construire de care aveam nevoie şi atunci portofoliul creşte. Iar modul de tranzacţionare e constant. Nu văd de ce piaţa ar trebui să scadă, aşa cum se anunţă.

    ♦ Nevoia de apartamente e foarte mare în Bucureşti şi Ilfov, zonă care contribuie cu mai bine de un sfert la PIB-ul României. Avem spaţii care pot fi transformate în comunităţi.

    ♦ One United este un brand care din 2007 a crescut organic, sănătos. Încă de la început am certifcat verde toate imobilele, am creat comunităţi în jurul proiectelor mixte. Dacă anumite zone din Bucureşti ar fi fost transformate în comunităţi în ultimele trei decenii, nu am mai fi avut nevoie azi de 1,5-2 ore pentru a ajunge din Militari (cartier dormitor ñ n.red.) până în Pipera unde sunt birourile.

    ♦ Clientul este mai educat din perspectica nevoilor pe care şi le exprimă. Oamenii caută comunităţi, caută zone unde unitatea locativă pe care o achiziţionează este o investiţie sigură. Chiar dacă ei cumpără pentru ei, vor să ştie că e şi o investiţie în acelaşi timp.

    ♦ Mai mult, românii vor să aibă siguranţa că dezvoltatorul către care se uită are resursele necesare să poată duce la bun sfârşit dezvoltarea pe care a început-o. În perioada 2008-2011 au fost oameni care au dat avansuri la apartamente şi nu şi-au recuperat banii (pentru că proiectele ce n-au fost finalizate). Noi avem foarte mulţi clienţi care vin către One United ca urmare a unei recomandări din partea unor rezidenţi deja existenţi.

    ♦ Ca pentru orice brand puternic, 2023 face parte dintr-o strategie mai amplă. Ne dorim să dezvoltăm comunităţi, zone mixte ñ cu comercial, office şi rezidenţial. Suntem foarte atenţi la criza energetică, integrăm practicile ESG în business. Clienţii caută clădiri eficiente energetic.

    ♦ Dezvoltările pe care le avem în curs se pot întinde până în 2025. Avem proiecte şi în centrul Bucureştiului, e vorba de restaurări, pentru că ne interesează zona de patrimoniu. Mai mult, avem 1.450 de unităţi locative care sunt aproape de a fi finalizate. Stăm bine astăzi ca portofoliu.

    ♦ Într-o piaţă nu tocmai stabilă, e foarte important să te adaptezi. Nimeni nu are un glob de cristal, dar planurile trebuie să meargă mai departe. Noi în continuare facem achiziţii, în continuare dezvoltăm proiecte noi. Avem reursele să mergem mai departe.

  • A lucrat 12 ani pentru alţii, iar apoi a decis să îşi deschidă o afacere legată de pasiunea pe care o avea când era mică. Ea şi-a pornit afacerea cu mai puţini bani decât alţii dau pe o pereche de pantofi

    În copilărie, îi fura bijuteriile mamei ei. Tot cam pe atunci, se visa antreprenoare. Drumul ei prin viaţă a fost destul de lin şi a condus-o la ceea ce face astăzi, adică la gestionarea zilnică a unei afaceri în care produce propriile modele de bijuterii. Totul, sub eticheta BuzduBijoux.

    BuzduBijoux este un brand născut şi crescut de mine, Andreea Paraschiv, pasionată de bijuterii de mică şi tot de atunci cu gânduri de antreprenoriat. De la a fura bijuteriile mamei, la a-mi meşteri propriile bijuterii şi apoi la a le vinde, a fost un drum oarecum natural, ghidat de dorinţa de a aduce bucurie. De la simple mărgeluţe colorate, la bijuterii din aur şi din argint, personalizate cu mesaje, simboluri sau poze personale, a fost iarăşi un drum lin, susţinut de ideea că poţi face cadouri de suflet, care să nu ajungă într-un colţ de sertar”, povesteşte Andreea. Continuu învaţă să-şi îmbunătăţească tehnicile de lucru, bazându-se mai mult pe creativitatea personală decât pe studiile ei, care s-au desfăşurat în domeniul filologic. Ca antreprenoare, spune că se împrieteneşte tot mai mult cu cifrele şi le face să lucreze pentru ea. „Eu sunt şi fondator, şi proprietar de business, eu sunt şi administrator, şi mintea creatoare, eu sunt cea care a lansat această idee şi care o creşte de patru ani.”

    Andreea Paraschiv a studiat limba rusă la Universitatea din Bucureşti, pentru ca apoi să lucreze timp de 12 ani în corporaţii, la Softwin, HP şi Oracle. În 2018 însă, a decis să dea o şansă visului ei, care prinsese contur în paralel cu jobul de zi cu zi, şi să-şi dea demisia dintr-o poziţie care îi aducea doar satisfacţii materiale şi atât. „Am avut poziţii care mi-au plăcut, unele mai mult – precum cea de people manager –, altele mai puţin – ca rolul de agent de vânzări de cursuri în IT. Toate însă şi-au adus contribuţia la dezvoltarea mea personală şi profesională, iar abilităţile dobândite în aceste poziţii îmi sunt de folos şi acum.”

    Un salariu întreg, cam de 5.000 de lei, a fost investiţia iniţială a Andreei Paraschiv în afacerea BuzduBijoux. Au urmat apoi investiţii constante din profit, pavând astfel drumul către statutul de afacere „pusă zdravăn pe picioare”. Pentru producţia bijuteriilor, colaborează cu un atelier, către care ea trimite ideile, dimensiunile, elementele de personalizare, urmând ca fiecare piesă să fie creată astfel conform indicaţiilor ei. Apoi bijuteriile ajung la Andreea, care le pregăteşte în forma finală, le ambalează şi le expediază prin curier. De vândut, vinde online, în propriul magazin virtual, dar şi pe pagina de Facebook.

    Ocazional, Andreea mai participă la târguri, însă, cum peste 80% dintre vânzările ei sunt modele personalizate, este destul de dificil să aibă stocuri sau cantităţi mari, aşa cum ar fi necesar pentru un târg. Cum arată prototipul clientei care cumpără de la BuzduBijoux? „Clientul meu ideal este femeie, mamă, media de vârstă de 30 ani, din mediul urban, orientată spre dezvoltare personală, implicată activ în viaţa de grădiniţă sau şcoală a copiilor, cu un cuvânt de spus în grupul de părinţi, care caută să facă daruri deosebite, comandate special pentru anumite persoane, şi care poartă bijuterii simple, dar cu impact, prin texte sau simboluri.”

    Preţurile bijuteriilor BuzduBijoux diferă în funcţie de dimensiune şi de complexitate. De exemplu, un bănuţ din argint pentru „petrecerea de moţ”, evenimentul care marchează un an de viaţă pentru copii, costă 109 lei, cu personalizare pe ambele părţi. Un inel cu mesaj motivaţional sau cu numele copiilor, de un centimetru lăţime, este 149 lei, cu personalizare pe toate părţile. BuzduBijoux i-a adus Andreei Paraschiv o cifră de afaceri de aproape 110.000 de lei, iar planurile pentru anul care tocmai a început sunt ambiţioase. „Anul 2023 va fi anul de măreţie pentru BuzduBijoux. Am început prin a lucra la un plan de afaceri, pe care încă îl detaliez. Învăţ să fac business, iar dacă eu cresc, şi afacerea mea creşte. Antreprenor devii, iar pentru asta ai multe de învăţat.” Andreea spune că nu a crezut că BuzduBijoux va supravieţui pandemiei. Într-o perioadă când lumea cumpăra doar ce era necesar pentru supravieţuire, bijuteriile nu îşi găseau locul. Aşa că au fost trei luni cu vânzări zero, apoi încă pe atât când abia reuşea să plătească serviciile de contabilitate. Primele vânzări după acea perioadă tulbure au fost cadouri. În 2021, BuzduBijoux – şi Andreea implicit – a revenit încet-încet, iar 2022 a arătat şi mai bine. Mai departe? „Am pregătit terenul pentru un 2023 fantastic!”, promite Andreea Paraschiv.    ■

    „Învăţ să fac business, iar dacă eu cresc, şi afacerea mea creşte. Antreprenor devii, iar pentru asta ai multe de învăţat.”

    Andreea Paraschiv, fondatoare BuzduBijoux

    Zece idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Şomartin Chocolate – atelier de ciocolată (Şomartin, jud. Sibiu)

    Fondatoare: Oana Crîngaşu

    Investiţie iniţială: 12.000 de euro

    Cifră de afaceri: până în 50.000 de euro

    Prezenţă: băcănii şi cafenele

    Aer Wear – brand de haine (Bucureşti)

    Fondatoare: Dana Păun

    Investiţie iniţială: mai puţin de 3.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: online

    Croitoria de cafea – cafenea (Braşov)

    Fondator: Mugur Tureschi

    Investiţie iniţială: 30.000 de lei (circa 6.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2021: 1 mil. lei

    Prezenţă: Braşov

    Doi tâmplari – atelier de mobilă (Bucureşti)

    Fondator: Robert Alexandru Bălan

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de lei (20.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Urban Hub – loc care reuneşte producătorii locali din diferite domenii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ramona Unguraş

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 100.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Romană din Bucureşti

    Cu drag, Antoanela – brand de bijuterii şi ornamente (Constanţa)

    Fondatoare: Antoanela Masalagiu

    Investiţie iniţială: 2.500 de lei (500 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Signatura – editură (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Bianca Mereuţă

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: aproape 300.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Aventurile lui Vladimir – magazin online cu jocuri şi jucării

    Fondatoare: Elisa Ivanov

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Cifră de afaceri: 100.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    Monoton – magazin cu produse create în România (Timişoara)

    Fondatoare: Oana Monoran

    Cifră de afaceri în 2021: 42.000 de euro

    Prezenţă: Timişoara

    L.OW Art – cafenea şi atelier de decoraţiuni (Braşov)

    Fondatori: Andreea Marandici şi Robert Apostol

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 95.000 de euro

    Prezenţă: Braşov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • LVHM se pregăteşte pentru o nouă etapă a liniei sale de îmbrăcăminte bărbătească: Pharrell Williams tocmai a fost numit noul director artistic al diviziei de vestimentaţie masculină a Louis Vuitton. Celebrul artist este al doilea american de culoare care va conduce o casă de modă europeană de lux, după Virgil Abloh

    Pharrell Williams este cunoscut sub mai multe titulaturi – cântăreţ, compozitor, producător muzical, antreprenor în domeniul fashion şi un adevărat simbol al modei. 

    Marţi, el a adăugat la această listă şi funcţia de “director artistic pentru linia de îmbrăcăminte bărbatească” al Louis Vuitton, potrivit unui anunţ de pe site-ul LVMH, a raportat Business Insider.

    Williams este al doilea american de culoare care îşi asumă acest rol. Când Louis Vuitton l-a numit pe Virgil Abloh director artistic pentru linia de îmbrăcăminte bărbatească în 2018, acesta a devenit primul american de culoare care a condus o casă de modă europeană de lux. Abloh a murit în 2021 după ce s-a luptat cu o formă rară de cancer la inimă. 

    Williams, cunoscut deja ca un artist muzical de succes, şi-a făcut un nume şi în industria modei în ultimii ani. 

    În 2003, el s-a asociat cu Nigo – designerul de modă japonez care în prezent este directorul artistic al unui alt brand LVMH, Kenzo – pentru a lansa o linie de îmbrăcăminte de stradă numită Billionaire Boys Club. 

    În 2008, a colaborat cu directorul artistic de atunci al Louis Vuitton, Marc Jacobs, la o colecţie de bijuterii pentru această marcă. „Vuitton pentru mine este o adevărată şcoală de modă”, a declarat el pentru AP într-un interviu video. 

    În 2014, Williams a început un parteneriat cu gigantul de îmbrăcăminte sportivă Adidas, prin intermediul căruia a lansat îmbrăcăminte şi încălţăminte.

    Williams a lansat, de asemenea, o linie de îngrijire a pielii numită Humanrace în 2020. 

    „Mă bucur să îi urez bun venit lui Pharrell înapoi acasă, după colaborările noastre din 2004 şi 2008 pentru Louis Vuitton, ca noul nostru director artistic pentru linia de îmbrăcăminte bărbatească. Viziunea sa creativă va conduce, fără îndoială, Louis Vuitton spre un nouă eră foarte interesantă”, a precizat în anunţ Pietro Beccari, preşedintele şi directorul general al Louis Vuitton. 

    Louis Vuitton înregistrează, de asemenea, o creştere puternică pe fondul unei explozii a luxului alimentată de pandemie. Casa de modă a obţinut venituri de 20 de miliarde de dolari în 2022, dublându-şi veniturile înregistrate cu numai patru ani înainte. Analiştii spun că, la 20 de miliarde de dolari, Louis Vuitton este cel mai mare brand de lux din lume, potrivit The Wall Street Journal. 

    Louis Vuitton este unul dintre cele 75 de branduri aflate sub umbrela LVMH, un conglomerat de lux al cărui preşedinte şi CEO, Bernard Arnault, este cel mai bogat om din lume.