BusinessMagazin

Tag: BCE

  • Ce salariu fabulos are Mugur Isărescu la BNR

    Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a vorbit pentru prima oară din 2007 despre ce salariu câştigă de la BNR: 13.601 euro pe lună. Isărescu a precizat că nu primeşte pensie. Precizările au fost făcute în contextul apariţiei în spaţiul public al unor informaţii confom cărora Isărescu ar cumula din salariu, bonusuri şi pensie un venit de circa 40.000 de euro.

    După aderarea Româniie la Uniunea Europeană, Isărescu şi membrii consiliului BNR motivau nepublicarea veniturilor pe seama unor regulamente europene neclare.

    Mario Draghi, guvernatorul Băncii Cen­trale Europene (BCE) şi şeful lui Isă­rescu în Consiliul General de la Frankfurt, şi-a publicat în mod trans­pa­rent salariul pe 2015 chiar în raportul anual al instituţiei pe care o conduce.

    Mario Draghi a încasat anul trecut un salariu anual brut fără bonusuri şi sporuri de 385.860 de euro, ceea ce înseamnă un câştig lunar de 32.155 de euro. BCE nu a plătit niciun bonus de per­for­manţă anul trecut membrilor din comitetul executiv. Salariul de bază al lui Mario Draghi a fost majorat cu 1,6% anul trecut comparativ cu 2014, iar aceeaşi creştere a fost aplicată ne­discriminatoriu şi în cazul celorlalţi membri ai conducerii BCE.

    Victor Constancio, vicepreşedintele BCE, a încasat anul trecut 27.500 de euro pe lună, cu 5.000 de euro mai puţin decât Draghi, în timp ce ceilalţi patru membri ai boardului, Peter Praet, Benoit Coeure, Yves Marsch şi Sabine Lautenschlager, au obţinut aproape 23.000 de euro lunar anul trecut.

    În total, BCE a cheltuit anul trecut 1,8 milioane de euro cu plata salariilor membrilor executivi. Pe lângă salariu, pachetul de beneficii al conducerii BCE a cuprins anul trecut şi asigurări de sănătate în valoare totală de 625.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Slovenia, o ţară mică dar pusă pe scandal: Procurorii sloveni sfidează puterea şefului BCE într-o anchetă care zguduie din temelii guvernul

    În 2013, când Slovenia a trebuit să-şi salveze băncile bolnave, se spunea că această ţară va aduce următoarea criză pentru UE. Între timp a trecut Grexitul, a venit Brexitul, iar Slovenia, o ţară cu doar două milioane de locuitori, reintră în forţă pe scena mare europeană, de data aceasta printr-un scandal de proporţii şi un conflict direct al procurorilor cu puternica instituţie condusă de Mario Draghi, Banca Centrală Europeană.

    Procurorii investighează rolul băncii centrale slovene în salvarea băncilor într-un caz în care sunt implicate şi subsidiarele locale ale firmelor de audit Deloitte şi Ernst & Young. În plin scandal, ministrul sloven de finanţe Dusan Mramor a demisionat în mod neaşteptat, citând motive „în întregime personale”. S-a zvonit că şi guvernatorul băncii centrale, Bostjan Jazbec, investigat şi el după acuzaţii de abuz în serviciu, ar vrea să demisioneze, fapt infirmat de acesta.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum va arăta noua bancnotă de 50 de euro – VIDEO

    Aceasta va fi cea de-a patra bancnota din seria „Europa”, dupa cea de 5 euro care a intrat in circulatie in luna mai 2013, urmata la sfarsitul lunii septembrie 2015 de noua bancnota de 10 euro, iar in luna noiembrie 2015 de noua bancnota de 20 euro.

        „Introducerea noii bancnote de 50 de euro va spori si mai mult siguranta monedei noastre. Elementele sale de ultima generatie ne ajuta sa ne protejam moneda. Acestea se inscriu in eforturile noastre continue de a mentine stabilitatea euro, o moneda utilizata cotidian de 338 de milioane de cetateni din intreaga zona euro”, a declarat Yves Mersch, membru al Comitetului executiv al BCE.

    Bancnota de 50 de euro este cea mai utilizata dintre toate cupiurile euro, reprezentand 45% din totalul bancnotelor aflate in circulatie. Volumul bancnotelor de 50 de euro in circulatie depaseste volumul cumulat al bancnotelor de 5 euro, 10 euro si 20 euro. De asemenea, numarul de bancnote de 50 de euro in circulatie este aproape identic cu totalul tuturor cupiurilor aflate in circulatie la sfarsitul anului 2002 – anul in care bancnotele si monedele euro au fost puse in circulatie.

    Noua bancnota de 50 de euro include o fereastra-portret, element de siguranta inovator utilizat pentru prima data in cazul bancnotei de 20 euro din seria „Europa”. Atunci cand bancnota este indreptata spre o sursa de lumina, o fereastra transparenta din apropierea marginii superioare a hologramei reda portretul Europei, personaj din mitologia greaca, care este vizibil pe ambele fete ale bancnotei. Acelasi portret apare si in filigran. Aversul bancnotei include un „numar verde-smarald”, respectiv un numar stralucitor care, la inclinarea bancnotei, isi schimba culoarea din verde-smarald in albastru-inchis si creeaza un efect luminos care se deplaseaza in sus si in jos. Aceste elemente de siguranta faciliteaza verificarea autenticitatii noii bancnote de 50 de euro prin utilizarea metodei „atinge, priveste, inclina”.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Cum va arăta noua bancnotă de 50 de euro – VIDEO

    Aceasta va fi cea de-a patra bancnota din seria „Europa”, dupa cea de 5 euro care a intrat in circulatie in luna mai 2013, urmata la sfarsitul lunii septembrie 2015 de noua bancnota de 10 euro, iar in luna noiembrie 2015 de noua bancnota de 20 euro.

        „Introducerea noii bancnote de 50 de euro va spori si mai mult siguranta monedei noastre. Elementele sale de ultima generatie ne ajuta sa ne protejam moneda. Acestea se inscriu in eforturile noastre continue de a mentine stabilitatea euro, o moneda utilizata cotidian de 338 de milioane de cetateni din intreaga zona euro”, a declarat Yves Mersch, membru al Comitetului executiv al BCE.

    Bancnota de 50 de euro este cea mai utilizata dintre toate cupiurile euro, reprezentand 45% din totalul bancnotelor aflate in circulatie. Volumul bancnotelor de 50 de euro in circulatie depaseste volumul cumulat al bancnotelor de 5 euro, 10 euro si 20 euro. De asemenea, numarul de bancnote de 50 de euro in circulatie este aproape identic cu totalul tuturor cupiurilor aflate in circulatie la sfarsitul anului 2002 – anul in care bancnotele si monedele euro au fost puse in circulatie.

    Noua bancnota de 50 de euro include o fereastra-portret, element de siguranta inovator utilizat pentru prima data in cazul bancnotei de 20 euro din seria „Europa”. Atunci cand bancnota este indreptata spre o sursa de lumina, o fereastra transparenta din apropierea marginii superioare a hologramei reda portretul Europei, personaj din mitologia greaca, care este vizibil pe ambele fete ale bancnotei. Acelasi portret apare si in filigran. Aversul bancnotei include un „numar verde-smarald”, respectiv un numar stralucitor care, la inclinarea bancnotei, isi schimba culoarea din verde-smarald in albastru-inchis si creeaza un efect luminos care se deplaseaza in sus si in jos. Aceste elemente de siguranta faciliteaza verificarea autenticitatii noii bancnote de 50 de euro prin utilizarea metodei „atinge, priveste, inclina”.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Portughezii sunt îngrijoraţi că spaniolii pun stăpânire pe sistemul lor bancar

    Banco BPI va fi cea de-a treia bancă portugheză vândută în ultimele luni dacă oferta CaixaBank pentru aceasta va avea succes, scrie Wall Street Journal.

    Mulţi legislatori, oameni de afaceri şi comentatori influenţi din Portugalia sunt însă nemulţumiţi. Motivul? Cei care fac achiziţiile sunt spanioli. Reacţia portughezilor arată cum abordările naţionaliste pot ridica obstacole în calea tranzacţi­ilor din sectorul financiar, reprezentând în acelaşi timp o ameninţare la adresa eforturilor Băncii Centrale Europene de a promova fuziunile cross-border pentru consolidarea sistemului bancar al blocului monetar. Neoficial, BCE susţine achiziţiile de bănci portugheze de către rivale din Spania, acestea putând contribui la accelerarea curăţării sistemului bancar al Portugaliei, potrivit unor surse familiare cu situaţia.

    Mai multe dintre băncile portugheze au primit ajutor de stat în 2012, însă multe se confruntă în continuare cu profitabilitate scăzută, credite neperformante şi capital slab.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ne luăm adio! O nouă bancnotă va fi scoasă din circulaţie

    Banca Centrală Europeană analizează modul în care poate renunţa la încă o bancnotă, dar încă nu a luat o decizie, scrie Bloomberg.

    Preşedintele BCE Mario Draghi a spus în februarie că autorităţile examinează controversata bancnotă, în contextul îngrijorărilor că ar facilitatea activităţile infracţionale şi finanţarea teroriştilor.

    ”Cred că oamenii încă folosesc banii lichizi şi încă au încredere în ei, dar vedem că cererea se diminuează”, a spus  Doris Schneeberger, şeful diviziei de management valutar a BCE.
     

     

  • Bursele europene revin cu picioarele pe pământ după discursul lui Draghi

     Indicele bursei de la Londra FTSE 100 a scăzut cu 0,60% . Printre câştigătorii de astăzi de pe bursa londoneză se număra banca Royal Bank of Scotland, cu o creştere de 1,56% sau Astehad Group, cu un plus de 1,10%. De partea cealaltă, cele mai mari scăderi au fost înregistrate de către grupurile minere Antofagasta şi Anglo American , cu scăderi în jurul a 9%. Indicele bursei germane DAX a scăzut cu 0,72%. Volkswagen şi-a continuat azi  scăderea pe bursa de la Frankfurt marcând un minus de 3,15%. În ultimul an, deprecierea acţiunilor producătorului auto este de 51%.

    Indicele ce reuneşte cele mai importante companii din Europa, Stoxx 600, a scăzut cu 1,23%, influenţat de scăderile puternice de astăzi de pe pieţele de mărfuri. Peste Ocean, indicele bursier Dow Jones Industrial Average a scăzut cu până la 0,4% imediat după deschidere, iar S&P 500 cu 0,61%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele şase evenimente care au marcat săptămâna. Decizie istorică a BCE, care duce pentru prima oară dobânda la 0%; Piaţa salariilor reîncepe să dea în clocot; O bancă dă clienţilor posibilitatea să aleagă: credit standard sau cu ”dare în plată”

    Banca Centrală Europeană a tăiat dobânda de politică monetară de la 0,05% la 0%, cel mai redus nivel din istorie, şi dobânda pentru facilitatea de depozit de la -0,3% la -0,4%, sfidând astfel lamentările marilor bănci europene. Acestea au avertizat că dacă BCE merge şi mai departe cu politica dobânzilor negative, profitabilitatea lor şi rolul lor de motoare de stimulare economică vor avea de suferit.În urma deciziei băncii centrale, euro a luat-o abrupt în jos.
     
    Într-o altă manevră impresionantă, BCE a majorat programul de achiziţii de active cu 20 de miliarde de euro pe lună, la 80 de miliarde de euro pe lună. Aceasta înseamnă că va cumpăra mai multe obligaţiuni cu bani special printaţi în încercarea de a ridica inflaţia peste zero, scrie The Guardian.
     
    Andreas Treichl, directorul executiv al Erste Bank, spunea înainte ca BCE să-şI anunţe decizia că o altă reducere a dobânzilor va facilita apariţia bulelor financiare, va afecta creşterea economică şI va crea “disparitate socială” pedepsindu-I pe cei care economisesc, scrie Financial Times.
     
    José García Cantera, directorul financiar al Santander, a avertizat că durerea cea mai mare o vor simţI băncile pot rezista cel mai puţin.
     
    Săptămâna trecută, CEO-ul UBS Sergio Ermotti a explicat că dobânzile excesiv de mici forţează băncile să extindă prea multe credite riscante pentru pur şI simplu “nu ştiu ce să mai facă cu depozitele”.
     
    “Dacă dobânzile negative se duc şI mai mult sub zero, atunci băncile vor suferi pierderi mari la capitolul depozite. Va trebui să compensezi făcând profit pe partea cealaltă, ceea ce înseamnă să ceri mai mult pentru credite”, a avertizat şI John Cryan, co-CEO al Deutsche Bank.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Astăzi la ora 14:45 se decide viitorul Europei. În şedinţa istorică a BCE: trebuie să aleagă: sacrifică băncile sau salvează economia anemică a Europei

    Să fie dobânzi duse şi mai adânc în teritoriul negativ, să fie mai mulţi bani aruncaţi pe pieţe, sau doar cuvinte puternice? Toată lumea este nerăbdătoare să vadă ce va scoate astăzi Banca Centrală Europeană (BCE) din arsenalul sau de luptă cu deflaţia şi anemia economică, iar aşteptările sunt mari, pe măsura provocărilor, economice şi financiare, scrie Ziarul Financiar.

    e ce va decide astăzi preşedintele BCE Mario Draghi depinde credibilitatea instituţiei, după ce în decembrie italianul a dezamăgit, iar decizia poate avea ramificaţii asupra politicilor altor bănci centrale, cum sunt Banca Japoniei, Banca Angliei, Banca Elveţiei şi băncile centrale ale statelor nordice.

    Investitorii care au poftă de active riscante, dar cu randamente mari, vor să vadă că Draghi şi alţi şefi de bănci centrale sunt pregătiţi să relaxeze şi mai mult politicile monetare, contrând impactul asupra sentimentului pieţei produs posibilitatea creşterii costurilor de finanţare în SUA, scrie Financial Times.

    Cel mai controversat instrument din arsenalul BCE sunt dobânzile negative. Unii analişti spun că ele fac mai mult rău decât bine, pentru că fac viitorul incert pentru pensionari, atacă depozitele şi ameninţă profitabilitatea băncilor, alţii că sunt o schimbare necesară, care forţează banii să circule în economie. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • BCE a primit cel mai aşteptat cadou: Muniţia necesară pentru a da lovitura de graţie bancnotei de 500 de euro

    Războiul Băncii Centrale Europene împotriva bancnotelor mari capătă noi dimensiuni, după ce poliţia spaniolă i-a furnizat acesteia muniţia necesară pentru a impune decizia de oprire a tipăririi bancnotelor de 500 de euro, scrie Ziarul Financiar.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a atras atenţia parlamentarilor europeni la Bruxelles asupra existenţei unei convingeri generalizate a opiniei publice că bancnotele cu valoare mare sunt utilizate în scopuri ilegale. În ciuda indoielilor unor membri ai comitetului executiv BCE precum Yves Mersch, poliţia spaniolă a arestat doi bărbaţi pe aeroportul din Madrid, confiscând 200.000 de euro în bancnote de 50 şi 500 de euro rulate şi ascunse în pachete de ţigarete cu destinaţia China, parte a unui plan de spălare de bani, titrează Bloomberg.
    Rob Wainwright, directorul Europol, a numit bancnota de 500 de euro drept “valuta preferată” a reţelelor teroriste şi infractorilor, argumentând că există motive întemeiate de a o retrage din circulaţie.

    Anunţul poate reprezenta o temă de gândire pentru comitetul executiv al BCE care se va reuni astăzi la Frankfurt pentru a pregăti ordinea de zi pentru întâlnirile de miercuri şi joi ale factorilor de decizie. Banca Centrală examinează deja situaţia, iar 64% din economiştii intervievaţi de Bloomberg se aşteaptă la întreruperea emiterii de astfel de bancnote.