BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Stoltenberg: NATO nu va tolera niciun atac asupra vreunui stat membru şi îşi va reconfigura apărarea

    Alianţa Nord-Atlantică nu va tolera niciun atac asupra vreunui stat membru, a declarat miercuri după-amiază secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, după reuniunea miniştrilor Apărării, afirmând că NATO se va adapta noilor realităţi şi îşi va reconfigura apărarea colectivă.

    “Tocmai am încheiat o reuniune extraordinară a miniştrilor Apărării din statele membre NATO care s-a axat pe consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina. Am abordat susţinerea noastră pentru Ucraina şi costurile severe pe care le impunem Rusiei. De asemenea, am discutat despre activităţile NATO în sensul consolidării apărării, atât acum, cât şi în anii care urmează”, a afirmat Jens Stoltenberg, în conferinţa de presă organizată la sediul NATO.

    “Am onorat curajul poporului ucrainean şi a forţelor armate ucrainene. Statele NATO şi cele partenere au susţinut Ucraina de mulţi ani cu echipamente şi prin misiuni de instruire militară. Ajutăm Ucraina să îşi susţină dreptul fundamental la autoapărare, libertatea şi democraţia printr-un volum semnificativ de echipamente militare esenţiale. Astăzi, miniştrii Apărării au stabilit să continue să ofere susţinere semnificativă Ucrainei, inclusiv cu echipamente militare, susţinere financiară şi asistenţă umanitară”, a adăugat Jens Stoltenberg, conform MEDIAFAX.

    Secretarul general NATO i-a cerut preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, să oprească “imediat” războiul din Ucraina. “Trebuie să retragă forţele militare, acum, şi să se implice în diplomaţie, printr-o atitudine de bună-credinţă”, a insistat Stoltenberg.

    “Alianţa Nord-Atlantică reacţionează la actuala criză cu viteză şi unitate. Iar săptămâna viitoare, şefii de stat şi de guvern din ţările aliate se vor întâlni într-un summit extraordinar al NATO. Vom aborda atât reacţia noastră imediată, cât şi schimbările pe care trebuie să le efectuăm pentru securitatea noastră pe termen lung. Moscova nu trebuie să aibă niciun dubiu: NATO nu va tolera niciun atac asupra suveranităţii sau integrităţii teritoriale a statelor membre”, a continuat Jens Stoltenberg.

    “Ne confruntăm cu o nouă realitate în materie de securitate. De aceea, trebuie să reconfigurăm apărarea colectivă şi capabilităţile pentru descurajare militară pe termen lung”, a subliniat Stoltenberg.

  • Iohannis a anunţat de urgenţă creşterea cheltuielilor de apărare ale României cu peste 1,3 mld. euro şi constituirea accelerată a unui Grup de Luptă din România care să apere flancul estic al NATO. România va intra imediat într-o dezvoltare accelerată a energiei nucleare civile şi energiei regenerabile pentru a obţine independenţa energetică

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat marţi cele două măsuri strategice pe care le va promova România în contextul războiului din Ucraina. Este vorba despre creşterea alocărilor pentru apărare şi despre realizarea independenţei energetice a României.

    „Dincolo de deciziile concrete luate astăzi, consider că prezenta criză arată că, din punct de vedere strategic, sunt necesare noi acţiuni consolidate ale României pe cel puţin două dimensiuni. Am definit astfel două obiective strategice”, a explicat preşedintele Iohannis.

    Prima propunere vizează creşterea cheltuielilor pentru apărare.

    „În primul rând, creşterea capacităţii de apărare a statului român. În acest sens, consider că se impune creşterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, cât este în momentul de faţă, la 2,5%”, a declarat Iohannis. PIB-ul României este estimat în acest an 260 mld. de euro. 

    Statul român va încerca să dobândească independenţa energetică, a mai spus Iohannis.

    „În al doilea rând, se impune realizarea independenţei energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile şi nucleare civile”, a precizat şeful statului.

    Pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, sunt necesare decizii politice şi trebuie puse în aplicare planuri de acţiune concrete la nivelul instituţiilor competente, a încheiat Klaus Iohannis.

     

    Vedeţi mai jos discursul integral: 

    Dragi români,

    Suntem cu toţii indignaţi de atacul brutal al Rusiei împotriva unui stat suveran şi independent şi nu putem accepta ca harta Europei să fie redesenată prin violenţă.

    Deplângem pierderile de vieţi omeneşti cauzate de un conflict militar fără sens, de neconceput în urmă cu doar câteva zile.

    Un lucru este însă evident: indiferent de deznodământul acţiunii militare, există deja un învingător – poporul ucrainean, care a devenit simbolul luptei pentru libertate, simbolul rezistenţei împotriva unui invadator. Eroismul şi curajul ucrainenilor inspiră şi obligă.

    Agresiunea rusă a generat o reacţie de unitate şi solidaritate fără precedent a întregii lumi democratice, a arătat coeziunea şi capacitatea membrilor NATO de a reacţiona împreună, de a rămâne fermi împotriva unui agresor care riscă să destabilizeze climatul de securitate global.

    În acelaşi timp, Uniunea Europeană demonstrează din nou că este o mare familie, că împreună suntem mai puternici şi că putem găsi soluţii chiar şi în cele mai întunecate momente.

    Apartenenţa României la aceste două structuri, Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană, dublată de Parteneriatul Strategic foarte solid cu Statele Unite ale Americii reprezintă fără îndoială cel mai mare câştig al nostru din ultimii 30 de ani.

    Ţara noastră a fost implicată substanţial – şi rămâne – în toate deciziile care s-au luat la nivel aliat în ultimele zile şi acţionează permanent pentru a oferi sprijin Ucrainei şi cetăţenilor săi care caută refugiu în ţara noastră.

    Le mulţumesc tuturor românilor care sprijină eforturile consistente ale autorităţilor centrale şi locale pentru gestionarea situaţiei refugiaţilor intraţi pe teritoriul României.

    Astăzi am decis în CSAT o serie de măsuri după cum urmează:

    În primul rând, am decis să intensificăm la nivel bilateral şi aliat demersurile pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic în perioada imediat următoare, prin dislocarea de forţe aliate şi prin constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România.

    În contextul general produs de efectele situaţiei de securitate regională este necesară susţinerea pe diverse dimensiuni a Republicii Moldova, care se confruntă cu un val crescut de refugiaţi şi posibil şi cu alte dificultăţi. În acest sens, în şedinţa CSAT, am decis o serie de măsuri de sprijin.

    În ceea ce priveşte contribuţia României la efortul comunităţii internaţionale de sprijinire a Ucrainei, am decis astăzi înfiinţarea pe teritoriul ţării noastre a unei facilităţi logistice, un aşa-numit hub, un centru, care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina şi către ucraineni.

    Totodată, am hotărât intensificarea măsurilor pentru a ajuta refugiaţii din Ucraina şi a gestiona integrat un aflux masiv de persoane care intră pe teritoriul ţării noastre.

    Dincolo de deciziile concrete luate astăzi, consider că prezenta criză arată că, din punct de vedere strategic, sunt necesare noi acţiuni consolidate ale României pe cel puţin două dimensiuni. Am definit astfel două obiective strategice:

    În primul rând, creşterea capacităţii de apărare a statului român. În acest sens, consider că se impune creşterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, cât este în momentul de faţă, la 2,5%.

    În al doilea rând, se impune realizarea independenţei energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile şi nucleare civile.

    Sigur, pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, vor fi necesare decizii politice şi trebuie puse în aplicare planuri de acţiune concrete la nivelul instituţiilor competente.

    Vă mulţumesc!

  • Kievul rezistă: Trupele ruse au încercat în mod repetat noaptea trecută să cucerească Kievul, însă forţele de apărare au respins toate atacurile. Coloanele militare ruseşti ar fi fost fost distruse

    Trupele ruse au încercat în mod repetat să ia cu asalt la periferia Kievului, însă forţele de apărare a oraşului au reuşit să respingă toate atacurile. Coloanele militare ruseşti ar fi fost fost distruse, iar Rusia ar fi suferit pierderi semnificative de personal. Soldaţii ruşi sunt demoralizaţi şi epuizaţi, spune comandantul Apărării Kievului. 

    Un oficial senior din armata SUA a confirmat că Rusia întâmpină probleme logistice în avansul armatei. 

  • Ministerul Apărării din Ucraina: Astăzi, Rusia a înregistrat pierderi de peste 1.000 de soldaţi. Este cel mai mare număr de victime înregistrate într-o perioadă aşa scurtă dintre toate conflictele pe care le-a început

    Ministerul Apărării din Ucraina transmite pe Twitter că vineri ar fi fost ucişi peste 1.000 de soldaţi ruşi. 

    ”Astăzi, numărul pierderilor din forţele de ocupaţie ale Federaţiei Ruse este de peste o mie de soldaţi. Rusia nu a suferit un număr atât de mare de victime în o perioadă aşa scurtă de ostilităţi în toată existenţa sa, în niciunul dintre conflictele armate pe care le-a început.”

     

  • Bulgaria respinge cererea Rusiei şi susţine că ia propriile decizii de apărare,în coordonare cu NATO

    Bulgaria a reacţionat vehement, vineri, la solicitările Rusiei privind retragerea trupelor NATO, iar Guvernul de la Sofia argumentează că are dreptul suveran de a lua propriile decizii în materie de apărare, în colaborare cu Alianţa Nord-Atlantică, informează agenţia Reuters.

    “Bulgaria este o ţară suverană, care a luat o decizie în urmă cu mult timp, aceea de a deveni stat membru NATO. În acest context, noi decidem singuri cum ne organizăm apărarea ţării, prin coordonare cu partenerii noştri”, a declarat premierul Kiril Petkov.

    Administraţia Vladimir Putin argumentează, în solicitările privind garanţiile de securitate, că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. “Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România”, a anunţat vineri Ministerul de Externe de la Moscova.

    Rusia aminteşte că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi “nu se consideră adversare” şi prin care erau definite “mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune”. Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020.

    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a respins ca fiind inoportună şi lipsită de fundament poziţia Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe flancul estic al NATO. MAE reaminteşte că prezenţa NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliaţi şi implementate de structurile aliate politice şi militare responsabile în acest sens, este o reacţie strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federaţiei Ruse în Vecinătatea Estică, “mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia”, potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Ministerul Afacerilor Externe. “Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv”, arată MAE.

    Secretarul de Stat american, Antony Blinken, şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, au stabilit vineri continuarea discuţiilor pentru depăşirea tensiunilor, urmând să fie formulate răspunsuri săptămâna viitoare şi existând posibilitatea unui nou summit al preşedinţilor Joseph Biden şi Vladimir Putin. “Am stabilit că este important ca procesul diplomatic să continue. Rusia trebuie să decidă ce direcţie vrea să urmeze. Eu cred că suntem pe o cale mai clară de înţelegere a preocupărilor în mod reciproc. Statele Unite şi aliaţii europeni s-au pregătit să analizeze modalităţi de a aborda preocupările Rusiei privind prezenţa NATO în apropierea frontierelor sale, dar doar pe bază de reciprocitate”, a declarat Antony Blinken după întâlnirea desfăşurată în oraşul elveţian Geneva.

  • Cea mai bună veste: Producătorul român care continuă să deschidă fabrici româneşti. Compania sparge topurile internaţional

    Producătorul de ambulanţe şi vehicule speciale Deltamed din judeţul Cluj, un business controlat de patru antreprenori locali, va deschide o nouă unitate de producţie la Aiud, judeţul Alba.

    “Ieri s-a încheiat licitaţia publică prin care compania a concesionat peste 13.000 mp în municipiul Aiud. Deltamed îşi doreşte edificarea, într-o primă etapă, a unei hale metalice moderne de producţie, în suprafaţă de aproximativ 1.500 mp, amenajarea platformelor, împrejmuirea şi racordarea la utilităţi, urmate de creşterea capacităţii de producţie cu încă o structură similară, în decursul următorilor doi ani de la instalare”, anunţă Invest în Aiud.

    Cinci tineri originari din Aiud au creat în prima parte a anului 2021 platforma Invest in Aiud pentru a atrage atenţia investitorilor pe care speră să-i găsească pe platforma de socializare de business LinkedIn. Aici, ei au făcut o prezentare a oraşului, au enumerat 10 motive pentru a investi în Aiud şi au adunat mai bine de 10 terenuri şi hale disponibile.

    Terenul pe care va ridica Deltamed o nouă fabrică este concesionat de la autorităţile locale.

    “Deltamed are un punct de lucru la Gilău şi va deschide încă unul la Aiud pentru că există cerere mare pentru produsele companiei. Compania a concesionat un teren de 13.000 mp de la stat. La o primă licitaţie publică au participat doar ei şi atunci licitaţia s-a anulat pentru că aşa prevede legea. La a doua au fost din nou singura companie care a licitat, aşa că au ieşit câştigători, conform legii”, spune Tiberiu Grecu, unul dintre fondatorii Invest in Aiud. Pe profilul său de pe reţeaua de socializare LinkedIn el apare şi consilier în cadrul primăriei din oraş. Aiud este un oraş de circa 25.000 de locuitori din judeţul Alba.

    Deltamed figurează pe plaforma de analiză de business Confidas.ro ca fiind deţinută de Dan Vasile Gorgan (80%), Daniela Georgeta Gavrilă (10%), Ioan Dan Oşan şi Mihai George Oşan, fiecare cu 5%. Compania a avut afaceri de 155 mil. lei în 2021, minus 26,6%. Businessul a accelerat puternic în 2018 şi 2019 pentru firma cu aproape 60 de salariaţi. De aceea, în 2020, publicaţia Financial Times a inclus compania în Topul 1.000 al companiilor europene cu cea mai rapidă creştere. E vorba de ritmul din 2019 vs 2018. Deltamed ocupa locul 595 în top. În 2018 şi Primăria Capitalei a cumpărat 106 ambulanţe de la Deltamed, un contract de 8,7 mil. euro.

    Presa locală din Cluj spunea în vara lui 2021 că Deltamed caută să se extindă pentru că a câştigat un contract cu Ministerul Apărării şi NATO.

    „Deltamed este la acest moment cel mai mare producător de ambulanţe şi vehicule pentru intervenţie specială din Europa de Est, o companie cu capital 100% românesc, aflată de peste 20 de ani în slujba salvatorilor profesionişti şi a antreprenorilor îndrăzneţi.

    Fiind o firmă de tehnologie auto care face totul de la zero, de la etapa de concept/ proiectare şi până în cel mai mic detaliu al executiei propriu-zise, deţinem control total asupra elementelor utilizate”, scrie pe site-ul Deltamed.

    Compania are şapte hale de producţie, cu o suprafaţă cumulată de aproape 15.000 mp; are capacitate de fabricare a elementelor de carosare 100% in-house (din metal, plastic, lemn), prin mijloace proprii –  atelier de termoformare ABS pentru crearea capitonajului interior, sector de producţie panouri sandwich, un laborator de cablaje implicat în proiectarea şi producerea tuturor conexiunilor de joasă tensiune, şi un departament de tâmplărie care proiectează şi realizează toate elementele de mobilier.

    „De asemenea, fabricăm suprastructuri şi elemente din fibră de sticlă, pentru care producem şi matriţele necesare. Avem trei birouri de vânzări, în Bucureşti Gilău şi Iaşi; trei puncte de lucru service şi mentenanţă, situate în Bucureşti, Gilău şi Bacău; precum şi departamente de cercetare & proiectare, control al calităţii şi after sales dedicate”, potrivit aceleiaşi surse.

     

  • Statele Unite sunt îngrijorate: Dezvoltarea nucleară a Chinei reprezintă „una dintre cele mai mari schimbări ale puterii geostrategice pe care le-a experimentat vreodată lumea”

    Pe 27 iunie, China a devenit prima naţiune care a lansat un vehicul hipersonic, o navă manevrabilă care se deplasează cu o viteză de peste cinci mai mare decât cea a sunetului, relatează Financial Times.

    Vehiculul a fost propulsat de o rachetă care poate zbura deasupra Polului Sud, evitând apărarea antirachetă a SUA care se concentrează pe Polul Nord. Această traiectorie oferă chinezilor o nouă modalitate de a lovi potenţialele ţine din America.

    Testul scoate din nou în relief potenţiala capacitate nucleare în creştere a Chinei, fapt care declanşează multiple semne de alarmă la Washington. La începutul acestei luni, Pentagonul a declarat că forţa nucleară a ţării comuniste va creşte de patru ori, ajungând la 1.000 de focoase până în 2030.

    În ultimele două decenii, China a uimit Washingtonul cu ritmul neobosit al formării sale militare convenţionale, variind de la avioane de luptă şi bombardiere până la submarine şi nave de război. Marina sa este acum de departe cea mai puternică din lume.

    Dar combinaţia dintre testul hipersonic şi avertismenul focosului a concentrat acum atenţia asupra unei posibile schimbări dramatice în agenda nucleară a Beijingului.

    Liderii militari din Washington se confruntă cu două întrebări critice. După decenii de creştere a forţelor sale nucleare, China trece la o abordare mai puţin defensivă. Are această strategie potenţialul de a modifica semnificativ echilibrul de putere în Asia de Est? Şi ar putea acest lucru să permită Chinei să câştige un conflict cu SUA asupra Taiwanului prin neutralizarea ameninţării armelor nucleare americane?

    Generalul Mark Milley a descris testul, care a fost raportat pentru prima dată de Financial Times, ca fiind foarte aproape de un „moment Sputnik”, referidu-se la introducerea de către Uniunea Sovietică a unui satelit în spaţiu în 1957.

    „Asistăm la una dintre cele mai mari schimbări ale puterii geostrategice pe care le-a experimentat vreodată lumea”, spune Milley pentru FT.

    „Această situaţie ia naştere alături de o schimbare fundamentală a caracterului războiului”, adaugă Milley. „Trebuie să acţionăm de urgenţă pentru a dezvolta capacităţile în toate domeniile, terestre, maritime, aeriene, spaţiale, cibernetice şi nucleare. Trebuie să acţionăm acum, altfel riscăm să ne condamnăm generaţiile viitoare la eşec”.

    Amiralul Charles Richard, conducătorul forţelor nucleare americane în calitate de şef al Comandamentului Strategic, a spus în august că extinderea nucleară a Chinei este cu totul neaşteptată şi îngrijorătoare. Generalul John Hyten a declarat: „Toate armele hipersonice pe care le construiesc sunt concepute pentru SUA… Trebuie să luăm extrem de serios această situaţie”.

    Ca răspuns la declaraţiile Pentagonului, ambasada chineză a acuzat SUA că a cheltuit trilioane de dolari pentru a-şi moderniza propriul arsenal nuclear. „Lumea va decide cine este cu adevărat responsabil de această nebunie nucleară”, a declarat ambasada, conform sursei citate.

     

  • Statele Unite sunt îngrijorate: Dezvoltarea nucleară a Chinei reprezintă „una dintre cele mai mari schimbări ale puterii geostrategice pe care le-a experimentat vreodată lumea”

    Pe 27 iunie, China a devenit prima naţiune care a lansat un vehicul hipersonic, o navă manevrabilă care se deplasează cu o viteză de peste cinci mai mare decât cea a sunetului, relatează Financial Times.

    Vehiculul a fost propulsat de o rachetă care poate zbura deasupra Polului Sud, evitând apărarea antirachetă a SUA care se concentrează pe Polul Nord. Această traiectorie oferă chinezilor o nouă modalitate de a lovi potenţialele ţine din America.

    Testul scoate din nou în relief potenţiala capacitate nucleare în creştere a Chinei, fapt care declanşează multiple semne de alarmă la Washington. La începutul acestei luni, Pentagonul a declarat că forţa nucleară a ţării comuniste va creşte de patru ori, ajungând la 1.000 de focoase până în 2030.

    În ultimele două decenii, China a uimit Washingtonul cu ritmul neobosit al formării sale militare convenţionale, variind de la avioane de luptă şi bombardiere până la submarine şi nave de război. Marina sa este acum de departe cea mai puternică din lume.

    Dar combinaţia dintre testul hipersonic şi avertismenul focosului a concentrat acum atenţia asupra unei posibile schimbări dramatice în agenda nucleară a Beijingului.

    Liderii militari din Washington se confruntă cu două întrebări critice. După decenii de creştere a forţelor sale nucleare, China trece la o abordare mai puţin defensivă. Are această strategie potenţialul de a modifica semnificativ echilibrul de putere în Asia de Est? Şi ar putea acest lucru să permită Chinei să câştige un conflict cu SUA asupra Taiwanului prin neutralizarea ameninţării armelor nucleare americane?

    Generalul Mark Milley a descris testul, care a fost raportat pentru prima dată de Financial Times, ca fiind foarte aproape de un „moment Sputnik”, referidu-se la introducerea de către Uniunea Sovietică a unui satelit în spaţiu în 1957.

    „Asistăm la una dintre cele mai mari schimbări ale puterii geostrategice pe care le-a experimentat vreodată lumea”, spune Milley pentru FT.

    „Această situaţie ia naştere alături de o schimbare fundamentală a caracterului războiului”, adaugă Milley. „Trebuie să acţionăm de urgenţă pentru a dezvolta capacităţile în toate domeniile, terestre, maritime, aeriene, spaţiale, cibernetice şi nucleare. Trebuie să acţionăm acum, altfel riscăm să ne condamnăm generaţiile viitoare la eşec”.

    Amiralul Charles Richard, conducătorul forţelor nucleare americane în calitate de şef al Comandamentului Strategic, a spus în august că extinderea nucleară a Chinei este cu totul neaşteptată şi îngrijorătoare. Generalul John Hyten a declarat: „Toate armele hipersonice pe care le construiesc sunt concepute pentru SUA… Trebuie să luăm extrem de serios această situaţie”.

    Ca răspuns la declaraţiile Pentagonului, ambasada chineză a acuzat SUA că a cheltuit trilioane de dolari pentru a-şi moderniza propriul arsenal nuclear. „Lumea va decide cine este cu adevărat responsabil de această nebunie nucleară”, a declarat ambasada, conform sursei citate.

     

  • Turcia îşi construieşte propria sa versiune a Pentagonului: Cu o suprafaţă de peste 12 milioane de metri pătraţi, clădirea va fi mai mare decât Departamentul de Apărare din SUA şi va putea suporta un personal de 15.000 de oameni

    Turcia a început să construiască o bază militară uriaşă pentru stafful prezent în Departamentul de Apărăre din ţară, clădirea fiind supranumită „Pentagonul turcesc”, conform Business Insider.

    Luni, în timpul ceremoniei de inaugurare a lucrărilor, preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat că noua clădire – numită provizoriu „Steaua şi semiluna” – va „inspira teamă” inamicilor Turciei.

    Complexul va avea o suprafaţă de 12,5 milioane de metri pătraţi, dintre care 882.000 de metri pătraţi vor fi dedicaţi birourilor, urmând să găzduiască până la 15.000 de persoane.

    Prin contrast, birourile Departamentului de Apărare din Statele Unite se întind pe 600.000 de metri pătraţi, iar întreaga suprafaţă a Capitolului SUA ar putea intra într-una dintre cele cinci laturi ale Pentagonului.

    O reprezentare a unui artist arată că viitoare clădire ar avea o structură similară cu cea a Pentagonului, fiind modelată însă după steagul turcesc. Data de încheiere a construcţiilor este programată pentru mai 2023.

     

    „Vom crea o structură care va inspira teamă inamicilor noştri prin amploarea sa şi va oferi încredere prietenilor Turciei”, a spus Erdoğan în timpul ceremoniei, care a aniversat 99 de ani de la Ziua Victoriei, Turcia marcând astfel una dintre bătăliile majore din timpul războiului de independenţă din anii 1920.

     

    „Steaua şi semiluna” reprezintă cel mai recent efort al lui Erdoğan de a creşte forţa militară a Turciei, încercând astfel să îşi alimenteze nivelul de popularitate înaintea alegerilor din 2023, în timp ce ţara se confruntă cu focuri sălbatice, inundaţii şi o rată tot mai ridicată a inflaţiei.

    Turcia s-a concentrat constant asupra producţiei locale de arme şi echipament de război, dezvoltând drone cu sarcini utile ce ar concura cu modelele Reaper create de Statele Unite.

     

  • România, pe locul 6 în UE la ponderea cheltuielilor pentru apărare în PIB

    În 2019, cheltuielile pentru apărare ale statelor UE s-au ridicat la 168,5 miliarde euro, reprezentând 2,6% din totalul cheltuielilor administraţiei publice. Acest lucru este echivalent cu 1,2% din PIB.

    Din 2014, ponderea cheltuielilor de apărare în totalul cheltuielilor guvernamentale a crescut uşor, în timp ce procentul din PIB a rămas stabil, la 1,2% din PIB.

    Cel mai mare raport dintre cheltuielile guvernamentale pentru apărare şi PIB îl are Estonia (2,1%), iar cel mai mic Irlanda (0,2%).

    România a cheltuit în 2019 3,744 miliarde euro pentru apărare, Ungaria 1,497 miliarde euro, Polonia 8,655 miliarde euro, Cehia 1,974 miliarde euro iar Bulgaria 750 miliarde euro.