BusinessMagazin

Tag: alimente

  • Războiul a adus lumea în pragul unei crize alimentare – analiză

    Cea mai mare problemă este grâul, un aliment de bază în cămară. Aprovizionarea din Rusia şi Ucraina, care împreună reprezintă aproape 30% din comerţul global cu grâu, este acum în pericol. Preţurile globale ale grâului au atins un maxim istoric la începutul acestei săptămâni.

    O altă problemă majoră este accesul la îngrăşăminte. Esenţial pentru ca fermierii să îşi atingă obiectivele de producţie pentru culturi, acesta nu a fost niciodată mai scump, în condiţiile în care exporturile din Rusia se opresc. Producţia din Europa a scăzut, de asemenea, datorită creşterii preţurilor la gazele naturale, un ingredient-cheie în îngrăşămintele pe bază de azot, cum ar fi ureea.

    Situaţia trage semnale de alarmă pentru experţii în sănătate la nivel mondial. Costul porumbului, al boabelor de soia şi al uleiurilor vegetale au crescut, de asemenea.

    Miniştrii agriculturii din ţările G7 au declarat vineri că “rămân determinaţi să facă tot ce este necesar pentru a preveni şi a răspunde unei crize alimentare”.

    Egiptul tocmai a interzis exportul de grâu, făină, linte şi fasole, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de rezervele de alimente din cel mai populat stat din lumea arabă. Indonezia a înăsprit, de asemenea, restricţiile la exportul de ulei de palmier, o componentă a uleiului de gătit, precum şi a produselor cosmetice şi a unor produse cum ar fi ciocolata. Indonezia este principalul producător mondial al acestui produs.

    Miniştrii G7 au făcut apel la ţări să “îşi menţină deschise pieţele alimentare şi agricole şi să se ferească de orice măsuri restrictive nejustificate asupra exporturilor lor”.

    “Orice creştere suplimentară a nivelului preţurilor la alimente şi a volatilităţii pe pieţele internaţionale ar putea ameninţa securitatea alimentară şi nutriţia la nivel global, în special în rândul celor mai vulnerabile persoane care trăiesc în medii cu un nivel scăzut de securitate alimentară”, au afirmat aceştia într-o declaraţie.

    Ţările occidentale vor fi şi ele afectate. Consumatorii de acolo au fost deja afectaţi de preţurile mai mari, iar situaţia este pe cale să se deterioreze şi mai mult.

    Chiar şi înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, sistemul alimentar global a fost tensionat. Lanţurile de aprovizionare îngreunate şi modelele meteorologice imprevizibile – deseori rezultatul schimbărilor climatice – împinseseră deja preţurile alimentelor la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

    Numărul persoanelor aflate în pragul foametei a sărit la 44 de milioane, de la 27 de milioane în 2019, a declarat luna aceasta World Food Programme al ONU.

    Conflictul dintre Rusia şi Ucraina, care joacă amândouă un rol crucial în sistemul atent calibrat al producţiei alimentare globale, riscă să înrăutăţească situaţia.

    Preţurile globale ale grâului au scăzut de la maximele record din ultimele zile, dar rămân ridicate. Se aşteaptă ca acestea să rămână aşa o perioadă de timp, potrivit analistului de mărfuri de la Rabobank, Carlos Mera.

    Sezonul de însămânţare a grâului, care este pe cale să înceapă în Ucraina, va fi perturbat de lupte. Nu este clar dacă vor fi suficienţi fermieri care să cultive pământul, în condiţiile în care oamenii din ţară se înarmează – sau dacă vor putea avea acces la utilaje şi la alte produse care ar ajunge de obicei prin porturile de la Marea Neagră.

    “Nu se ştie dacă Ucraina va putea exporta ceva pentru restul acestui an, sau anul viitor, sau în viitorul apropiat”, a declarat Mera. Ţara reprezintă, de asemenea, jumătate din toate exporturile de ulei de floarea-soarelui.

    Introducerea produselor din Rusia pe piaţa mondială a devenit, de asemenea, mai dificilă, deoarece companiile nu vor să rişte să se lovească de sancţiuni sau să facă afaceri în apropierea unei zone de război.

    Criza care se prefigurează merge dincolo de grâu şi uleiuri. Rusia, împreună cu aliatul său Belarus, este, de asemenea, un exportator major de îngrăşăminte necesare pentru a planta o gamă largă de culturi. Dar, în acest moment, toată lumea se fereşte de mărfurile lor.

    “Nimeni nu vrea să se atingă de un produs rusesc în acest moment”, a declarat Deepika Thapliyal, expert în îngrăşăminte la Independent Commodity Intelligence Services. “Dacă vă uitaţi la toţi comercianţii, la toţi cumpărătorii, sunt foarte speriaţi.”

    Preţul gazelor naturale exacerbează problema. Producătorii de îngrăşăminte din afara Rusiei şi a Belarusului au nevoie de gaz pentru a fabrica produse pe bază de azot, cum ar fi ureea, care este folosită la însămânţarea culturilor pentru a creşte randamentul şi chiar pentru a promova culoarea verde intensă a acestora.

    Fermierii sunt stimulaţi în acest moment să plătească cât trebuie pentru a obţine îngrăşăminte, deoarece şi preţurile pentru produsele lor cresc. Totuşi, nu toată lumea are această opţiune. Ureea s-a tranzacţionat aproape de 1.000 de dolari pe tonă, de aproximativ patru ori mai mult decât preţul de la începutul anului 2021, potrivit lui Chris Lawson, şeful departamentului de îngrăşăminte de la CRU Group, o firmă de informaţii de piaţă.

    Ţările care nu au producţie internă de îngrăşăminte ar putea, de asemenea, să se lupte pentru a avea acces la acestea, cu consecinţe uriaşe pentru sistemul alimentar global.

    “Nu poţi cultiva câmpuri masive de grâu, orz sau soia fără îngrăşăminte”, a declarat Johanna Mendelson Forman, profesor la American University, specializat în război şi alimentaţie. Fermierii din Mexic, Columbia şi Brazilia sunt deja îngrijoraţi de penurie, a adăugat ea.

    “Dacă câmpurile ucrainene vor rămâne necultivate în acest an, agenţiile de ajutorare, precum a noastră, vor fi nevoite să caute noi pieţe pentru a compensa pierderea unora dintre cele mai bune cantităţi de grâu din lume”, a declarat David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, într-un editorial publicat în Washington Post în această săptămână. “Acest lucru va veni cu un cost foarte umflat”.

    Beasley a precizat că grâul ucrainean a fost, de asemenea, esenţial pentru hrănirea populaţiilor din alte ţări care se confruntă cu conflicte, inclusiv Afganistan, Sudan şi Yemen.

    “Marea majoritate a grâului este folosită pentru consumul uman, iar acest lucru este de neînlocuit”, a declarat Mera de la Rabobank.

    Cu toate acestea, chiar şi ţările dezvoltate vor resimţi efectele unei crize alimentare. Accesibilitatea alimentelor este o problemă pentru cumpărătorii cu venituri mici de pretutindeni, a subliniat Mendelson Forman.

  • Dan Cărbunaru: România are suficiente stocuri de alimente şi produse neperisabile

    România are suficiente stocuri de alimente şi produse neperisabile, spune purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, după ce pe reţelele de socializare au apărut imagini cu persoane care cumpără baxuri întregi de ulei.

    „România are suficiente stocuri de alimente şi produse neperisabile. Autorităţile sunt în contact permanent cu retailerii”, a spus, sâmbătă, Cărbunaru.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, există suficientă marfă în depozite ai magazine.

    Sâmbătă are loc o nouă şedinţă de Guvern în care urmează să se aprobe un proiect de hotărâre privind acordarea de gratuităţi şi facilităţi pentru transportul cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

    La finalul şedinţei de Guvern, se vor face precizări şi despre stocurile de alimente din România.

    Pe reţelele de socializare apar de câteva zile imagini cu cozi interminabile în magazine, în care oamenii cumpără baxuri întregi de ulei.

  • Lumea, în prag de criză alimentară

    Invazia Ucrainei de către Rusia a zguduit pieţele de materii prime şi a împins preţurile gazelor naturale, utilizate în procesul de producţie de îngrăşăminte, la niveluri record. Producătorii de îngrăşăminte sunt astfel forţaţi să-şi restrângă producţia, împingând în sus costurile inputurilor agricole şi amplificând riscurile unui şoc alimentar la scară mondială.

    Gigantul norvegian Yara, unul dintre cei mai mari producători de îngrăşăminte din lume, a anunţat că-şi restrânge producţia de amoniac şi uree în Italia şi Franţa din cauza creşterii preţurilor gazelor, notează CNN.

    Fabricile respective au o capacitate anuală combinată de 1 milion de tone de amoniac şi 0,9 milioane de tone de uree. Yara este al doilea mare producător de amoniac din lume.

    Europa poate importa îngrăşăminte din alte regiuni ale lumii, unde preţurile gazelor sunt mai scăzute, însă orice reduceri de producţie vor avea probabil un impact negativ asupra ofertei mondiale, susţin analiştii.

    Nitrogenmuvek, singurul producător de îngrăşăminte artificiale din Ungaria, a anunţat la rândul său că-şi suspendă temporar producţia de amoniac din cauza preţurilor ridicate la energie, potrivit Budapest Business Journal.

    Nitrogenmuvek a declarat că suspendarea producţiei de amoniac este „inevitabilă în actualul context de piaţă“, adăugând că preţurile gazelor au înregistrat mai mult de o dublare şi că securitatea alimentării cu energie este ameninţată în situaţia excepţională în care se află economiile europeană şi ungară în contextul războiului din Ucraina.

    Borealis, un al producător european de îngrăşăminte, îşi reduce şi el capacitatea de producţie de amoniac din cauza scumpirii gazelor.

    Compania analizează de asemenea suspendarea în întregime a producţie „din motive economice“, scrie Bloomberg.

    Şi alţi producători de amoniac se gândesc să ia măsuri similare, potrivit Fertilizers Europe.

    „Companiile nu-şi pot asuma în continuare riscul producerii de îngrăşăminte cu preţurile actuale la gaze, iar depozitarea produselor pentru vânzare ulterioară este de asemenea prea riscantă“, a declarat Lukaz Pasterski, purtător de cuvânt al Fertilizers Europe.

    Practic toate culturile din lume depind de inputuri ca potasa şi nitrogenul şi în lipsa unei oferte constante fermierii vor întâmpina dificultăţi în a cultiva orice, de la cafea, la orez şi soia.

     

  • Mareea crizei economice provocate de război urcă centimetru cu centimetru: Scumpiri la alimente, rafturi goale în magazine, cât mai rezistă lanţurile de aprovizionare?

    Siguranţa alimentară a României, vecină directă cu Ucraina, unde milioane de cetăţeni au deja sau vor avea dificultăţi majore în aprovizionare, începe să ridice semne de întrebare.

    Războiul din Ucraina, iz­buc­nit acum mai bine de o săptămână după ce Rusia a invadat ţara afla­tă la nord de România, a dus la o explozie a preţului la cereale pe burse, fapt ce a început să ridice o serie de semne de întrebare în ceea ce priveşte siguranţa alimentară nu doar a celor două ţări implicate în conflict – ambele jucători de top pe piaţa ce­rea­lelor -, ci şi a celorlalte, inclusiv a Româ­niei, aflată în imediata vecinătate.

    România este la rândul său unul dintre mari producători şi exportatori agricoli din Europa, însă 2022 se anunţă a fi un an dificil, pentru că fermierii sunt îngrijoraţi din cauza lipsei apei din sol, pen­tru că iarna nu a adus precipitaţii şi nici zăpadă şi Adrian Chesnoiu, mi­nistrul agriculturii, a anunţat recent că Româ­nia s-ar putea confrunta cu o se­cetă se­veră. Iar situaţia rezervelor de stat este şi ea acută, conform datelor ZF din piaţă, dat fiind că organismul responsabil ţine secrete cifrele, deşi ele sunt de interes na­ţional, mai ales în situaţia actuală.

    „Rezerva de stat este un secret, dar avem stocuri de cereale în acest mo­ment“, spune Georgian Pop, preşe­din­te, cu rang de secretar de stat, al Ad­mi­nis­traţiei Naţionale a Rezerve­lor de Stat, aflată în sub­or­dinea MAI. El nu a dat nicio altă informaţie.

    Unii traderi de cereale susţin însă că la începutul anului a fost scoasă la vân­zare o parte din rezerva de stat, prin li­citaţie. De asemenea, ei afirmă că sto­curile s-ar situa la doar 300.000 de tone pentru grâu, în con­di­ţiile în care popu­laţia României con­su­mă 2 mi­lioane de tone de grâu anual. Alte 0,5 milioane de tone sunt folosite pen­tru sămânţă, iar o cantitate similară (0,5 milioane de tone) merge pentru furaje, susţin specialiştii din agricultura românească.

    Problema rezervelor de stat la ce­reale apare într-o perioadă în care pre­ţul a explodat, grâul ajungând să fie cotat pe bursă vineri la 426 de euro/ tonă (pentru contrac­tele din luna martie), cu aproape 50% mai mult ca în 23 februarie. Această criză din indus­tria cerealelor se propa­gă în lanţ în întreaga in­dustrie alimentară din toată lumea, dat fiind că orice război nu rămâne nici­odată o problemă locală, mai ales când ţările implicate au un cuvânt greu de spus în anumite sectoare precum agricultura.

    Ucraina, spre exemplu, este al doi­lea producător de grâu din Europa şi produce anual 25-30 de milioane de tone, de 2,5-3 ori mai mult decât Româ­nia, potrivit USDA, Departamentul de Stat în Agricultură al SUA.

    Jucători din industria alimentară vorbeau deja de scumpiri de preţuri de la finalul lui 2021, când inflaţia îşi ară­tase colţii, dar când războiul era doar un scenariu. Acum estimările ini­ţiale de preţ sunt doar o amintire. Nicu Vasile, preşedinte al Ligii Asociaţiilor Produ­că­to­rilor Agricoli din România (LAPAR), spunea recent că potrivit esti­mărilor sale preţurile alimentelor vor creşte cu alte 20% faţă de nivelul actual.

    „Preţurile cărnii sunt volatile. Pe piaţa europeană au crescut, dar nu semnificativ. Preţurile în creştere la cereale vor duce la majorarea costurilor de producţie a cărnii, iar pentru că în România avem şi presiunea pestei porcine africane, va exista un avans“, spune şi Dana Tănase, preşedinte al Asociaţiei Române a Cărnii.

    Presiunea pe industria alimentară e cu atât mai mare cu cât în Ucraina se discută deja de mai multe zile despre o întrerupere a producţiei şi a lanţurilor de distribuţie.

    Fabricile de alimente sunt oprite, cel puţin cele din zonele de conflict, aşa că s-ar putea discuta de o aprovizionare din vecini, inclusiv din România. Spre exemplu, grupul ame­rican Corteva, care are un birou comer­cial în Kiev, o staţie de seminţe în Stasi şi un centru de cercetare în Tarasivk, a evacuat toate unităţile la începerea războiului.

    „Este posibil (să apară o criză ali­mentară – n.red.). Depinde totul de cât du­rează operaţuinile nebuneşti pe care le trăim în prezent. Marfă acum există parţial, dar depinde de zonă. Marea pro­blemă este transportul. Nu se găsesc ca­mioane şi, din cauza fluxului masiv de persoane, dar şi din cauza filtrelor de poliţie, un transport ce dura anterior 6-8 ore se efectuează acum în 18-24 de ore“, spunea încă din primele zile de război executivul român Adrian Pascu, unul dintre cei mai puternici expaţi români, care a locuit în ultimii doi ani la Kiev, dar care a plecat împreună cu familia în ul­ti­mele zile din cauza invaziei ruse. El este general manager pentru lactate şi nu­triţie specializată pentru Danone Ucraina.

    În ceea ce priveşte România, lan­ţurile mari de retail spun că nu există mo­mentan probleme cu stocurile şi nici nu se remarcă o schimbare a compor­ta­mentului de consum similară celei din pri­mele săptămâni de pandemie. Astfel, ro­mânii nu îşi fac stocuri de alimente şi bu­nuri de larg consum nealimentare aşa cum se întâmpla acum doi ani. Totuşi, în zo­nele din apropierea graniţei cu Ucraina se manifestă o creştere a co­şului de cumpărături faţă de în mod obişnuit.

    „Acest lucru nu e însă neaşteptat în contextul în care multă lume fie a cumpărat suplimentar pentru a duce la graniţă ajutoare pentru cei care şi-au părăsit căminele şi s-au refugiat în România, fie găzduieşte familii de refugiaţi, ceea ce a dus la creşterea con­su­mului familial“, spun reprezentanţii Profi, o reţea de 1.500 de magazine.

    La nivel macroeconomic, asi­gu­ra­rea securităţii alimentare trebuie să fie prin­cipala prioritate a guvernelor pen­tru următorii ani, întrucât toate trans­for­mările din ultimii doi ani vor ge­nera schimbări şi nelinişti sociale în multe ţări, consideră Iani Chihaia, pre­şedinte al Asociaţiei Naţionale a Fabri­canţilor de Nutreţuri Combinate (ANFNC).

    „Pe termen lung, consider că era clasicei teorii „cerere şi ofertă“ a apus. În acest moment nu mai vorbim de o piaţă competitivă clasică, determinată de cerere şi ofertă. Fluxurile mondiale de mărfuri sunt blocate de capacitatea de transport şi livrare, de termenele şi livrările pentru componente (ingrediente, piese şi furnituri), fapt care afectează fundamental economia globală, împinge inflaţia şi ne va conduce inevitabil către o criză economică globală.“

    Totuşi, sunt voci care spun că acest război între Rusia şi Ucraina ar putea să pună România într-o poziţie favorabilă.

    „Competiţia pe piaţa cerealelor este una globală, iar România poate să folosească acest domeniu ca o pârghie în poziţionarea mai bună pe scena europeană şi mondială“, spunea recent Florian Ciolacu, directorul executiv şi Laszlo Becsek, preşedintele Clubul Fermierilor Români.

    Prin ieşirea din scenă, cel puţin temporar, a Ucrainei şi Rusiei, România se află în faţa unui moment istoric, acela prin care poate demonstra pieţelor internaţionale că suntem un partener serios, redutabil şi predictibil, spune Gabriel Razi, analist independent. În 2021, România a avut o producţie totală de cereale de 34 de milioane de tone, un nivel record.

    „Piaţa cerealelor în acest moment este extrem de lichidă aşa cum nu a fost niciodată. Fermierii români, intermediarii din piaţă şi exportatorii beneficiază de poate cel mai important ciclu de crştere de preţuri din istorie. Recoltele de anul trecut, cele pe care acum se bazează comerţul românesc, sunt cele care realizează volumele de tranzacţionare, iar următoarele recolte de rapiţă, orz şi grâu vor ajunge în silozuri în aproximativ 3 luni. Situaţia din teren după ninsorile recente arată bine, condiţia culturilor s-a îmbunătăţit.“

    Gabriel Razi recunoaşte că într-adevăr, în urma acestui raliu de preţ, vor fi perturbări de aprovizionare la nivel internaţional. Situaţia se va simţi şi în România la rafturi, dar nu în totalitate. Unul dintre produsele la care se va simţi creşterea este uleiul de floarea soarelui, unde Ucraina şi Rusia fac aproape toate jocurile.

    „În acest moment, Ucraina are stocuri nevândute de cel puţin 20 mil. tone, în special porumb. Acum nu se poate vorbi de accesarea vreunui stoc, dar aceste cantităţi există, iar distribuţia loc geografică diversă face un proces de eventuală distrugere nerealist.“

    Ucraina nu este doar un jucător important pe piaţa de cereale, ci şi în industria alimentară în general. Spre exemplu, în 2020, UE a importat carne de pasăre din Ucraina în valoare de 124 de milioane de euro, arată datele Eurostat, fiind unul dintre cele mai importate produse agroalimentare. În ceea ce priveşte România, piaţa locală nu este dependentă de import la carne de pasăre, aici consumul fiind din producţie internă în proporţie de 98%. La carne de porc însă, importăm o bună parte din consum, la fel şi la anumite legume precum cartoful.

    Într-o piaţă puternic globalizată, importurile şi exporturile sunt un lucru normal, însă în industria alimentară dependenţa cât mai mică de alte pieţe face ca în situaţii de criză cum a fost cazul pandemiei şi cum este acum cazul războiului să nu apară probleme de în ceea ce priveşte siguranţa alimentară. O astfel de problemă poate deveni una de securitate naţională.

    În urmă cu doi ani, când pandemia începea să îşi arate colţii în Europa, au existat câteva săptămâni de panică în care oamenii au cumpărat pentru stocare, astfel au golit rafturile magazinelor când a fost vorba de conserve, făină sau produse de curăţenie. Această situaţie s-a suprapus şi cu faptul că în lockdown au existat unele întârzieri în transportul de marfă din afara ţării, fapt ce a dus la întreruperi temporare de stocuri. Panica şi factorul psihologic au jucat un rol cheie în acea perioadă, ca de altfel în orice perioadă de criză.

    Jucătorii din comerţul modern spun că activitatea se desfăşoară momentan normal pe piaţa locală, dar toţi ochii urmăresc cu atenţie ce se întâmplă pe scena geopolitică europeană şi mondială. Jucătorii din agricultură spun că deşi există creşteri de preţuri şi deşi e un an agricol mai slab ca 2021, România poate produce suficient cât să îşi hrănească populaţia şi să mai şi exporte, chiar în Ucraina unde vor apărea primele probleme de aprovizionare.

    „În tranzacţiile cu cereale nu există acte de binefacere, cumpărătorul va plăti marfa la finalul zilei indiferent de situaţia geopolitică a sa. Un exemplu în acest sens este Etiopia (o ţară africană ce se confruntă cu un război civil – n.red.), care cumpără marfă prin licitaţii ONU. În pofida problemelor sale, marfa este plătită“, conchide Gabriel Razi.

     

  • Schimbare toată a tichetelor de masă în 2022. Nimic nu va mai fi ca înainte. Ce trebuie să ştie toţi salariaţii care le primesc

    Din această lună, tichetele de masă, de creşă, culturale, cadou şi voucherele de vacanţă vor fi emise doar în format electronic , conform OUG 130/2021 publicată în ultima lună de anul trecut.

    Mai exact, este vorba despre Ordonanţă De Urgenţă Nr. 130/2021 din 17 decembrie 2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial nr. 1202 din 18 decembrie 2021.

    Tichetele de masă, tichetele de creşă, tichetele culturale şi, respectiv, tichetele cadou emise pe suport hârtie potrivit Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 31 ianuarie 2022 sunt şi rămân valabile până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea.

    Tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaţilor lunar, ca alocaţie individuală de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare.

    Tichetele de masă pot fi utilizate doar în unităţi de alimentaţie publică, magazine alimentare, cantine-restaurant, bufete sau orice alte tipuri de unităţi care comercializează produse alimentare şi care au încheiat contracte de prestare a serviciilor reglementate de prezenta lege cu unităţile emitente de tichete de masă şi trebuie să permită, în mod exclusiv, utilizarea tichetelor pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare, inclusiv pentru plata online a acestora.

  • Schimbare toată a tichetelor de masă în 2022. Nimic nu va mai fi ca înainte. Ce trebuie să ştie toţi salariaţii care le primesc

    Din această lună, tichetele de masă, de creşă, culturale, cadou şi voucherele de vacanţă vor fi emise doar în format electronic , conform OUG 130/2021 publicată în ultima lună de anul trecut.

    Mai exact, este vorba despre Ordonanţă De Urgenţă Nr. 130/2021 din 17 decembrie 2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial nr. 1202 din 18 decembrie 2021.

    Tichetele de masă, tichetele de creşă, tichetele culturale şi, respectiv, tichetele cadou emise pe suport hârtie potrivit Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 31 ianuarie 2022 sunt şi rămân valabile până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea.

    Tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaţilor lunar, ca alocaţie individuală de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare.

    Tichetele de masă pot fi utilizate doar în unităţi de alimentaţie publică, magazine alimentare, cantine-restaurant, bufete sau orice alte tipuri de unităţi care comercializează produse alimentare şi care au încheiat contracte de prestare a serviciilor reglementate de prezenta lege cu unităţile emitente de tichete de masă şi trebuie să permită, în mod exclusiv, utilizarea tichetelor pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare, inclusiv pentru plata online a acestora.

  • Schimbare toată a tichetelor de masă în 2022. Nimic nu va mai fi ca înainte. Ce trebuie să ştie toţi salariaţii care le primesc

    Din această lună, tichetele de masă, de creşă, culturale, cadou şi voucherele de vacanţă vor fi emise doar în format electronic , conform OUG 130/2021 publicată în ultima lună de anul trecut.

    Mai exact, este vorba despre Ordonanţă De Urgenţă Nr. 130/2021 din 17 decembrie 2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial nr. 1202 din 18 decembrie 2021.

    Tichetele de masă, tichetele de creşă, tichetele culturale şi, respectiv, tichetele cadou emise pe suport hârtie potrivit Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 31 ianuarie 2022 sunt şi rămân valabile până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea.

    Tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaţilor lunar, ca alocaţie individuală de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare.

    Tichetele de masă pot fi utilizate doar în unităţi de alimentaţie publică, magazine alimentare, cantine-restaurant, bufete sau orice alte tipuri de unităţi care comercializează produse alimentare şi care au încheiat contracte de prestare a serviciilor reglementate de prezenta lege cu unităţile emitente de tichete de masă şi trebuie să permită, în mod exclusiv, utilizarea tichetelor pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare, inclusiv pentru plata online a acestora.

  • O nouă DESCOPERIRE: Alimentul care îţi scurtează viaţa 36 de minute de fiecare dată când îl mănânci, care este foarte consumat şi de români

    Cercetătorii din domeniul sănătăţii de la Universitatea din Michigan au descoperit că mâncatul unui singur hot dog poate să scurteze viaţa cu 36 de minute, relatează CNN. 

    Înre-un studiu publicat luna aceasta în revista Nature Food, cercetătorii au analizat 5.853 de alimente din dieta SUA şi au măsurat efectele în minute de viaţă sănătoasă câştigate sau pierdute.

    “Am vrut să facem o evaluare a efectelor benefice şi dăunătoare ale alimentelor în întreaga dietă”, a declarat pentru CNN Olivier Jolliet, autor principal al lucrării.

    Echipa a venit cu un indice care calculează sarcina benefică sau dăunătoare pentru sănătate în minute de viaţă sănătoasă.

    “De exemplu, se pierd 0,45 minute pe gram de carne procesată sau se câştigă 0,1 minute pe gram de fructe. Ne uităm apoi la compoziţia fiecărui aliment şi apoi înmulţim acest număr cu profilurile alimentare pe care le-am dezvoltat anterior”, Jolliet spus.

    Unul dintre alimentele pe care cercetătorii le-au măsurat a fost un hot dog standard de vită. Cele 61 de grame de carne procesată duc la pierderea a 27 de minute de viaţă sănătoasă, a spus Jolliet – dar când au fost luate în considerare ingrediente precum sodiul şi acizii graşi trans, valoarea finală a fost de 36 de minute pierdute.

    Consumul de alimente precum nuci, leguminoase, fructe de mare, fructe şi legume fără amidon, pe de altă parte, are efecte pozitive asupra sănătăţii, a constatat studiul.

  • O nouă DESCOPERIRE: Alimentul care îţi scurtează viaţa 36 de minute de fiecare dată când îl mănânci, care este foarte consumat şi de români

    Cercetătorii din domeniul sănătăţii de la Universitatea din Michigan au descoperit că mâncatul unui singur hot dog poate să scurteze viaţa cu 36 de minute, relatează CNN. 

    Înre-un studiu publicat luna aceasta în revista Nature Food, cercetătorii au analizat 5.853 de alimente din dieta SUA şi au măsurat efectele în minute de viaţă sănătoasă câştigate sau pierdute.

    “Am vrut să facem o evaluare a efectelor benefice şi dăunătoare ale alimentelor în întreaga dietă”, a declarat pentru CNN Olivier Jolliet, autor principal al lucrării.

    Echipa a venit cu un indice care calculează sarcina benefică sau dăunătoare pentru sănătate în minute de viaţă sănătoasă.

    “De exemplu, se pierd 0,45 minute pe gram de carne procesată sau se câştigă 0,1 minute pe gram de fructe. Ne uităm apoi la compoziţia fiecărui aliment şi apoi înmulţim acest număr cu profilurile alimentare pe care le-am dezvoltat anterior”, Jolliet spus.

    Unul dintre alimentele pe care cercetătorii le-au măsurat a fost un hot dog standard de vită. Cele 61 de grame de carne procesată duc la pierderea a 27 de minute de viaţă sănătoasă, a spus Jolliet – dar când au fost luate în considerare ingrediente precum sodiul şi acizii graşi trans, valoarea finală a fost de 36 de minute pierdute.

    Consumul de alimente precum nuci, leguminoase, fructe de mare, fructe şi legume fără amidon, pe de altă parte, are efecte pozitive asupra sănătăţii, a constatat studiul.

  • Povestea unei afaceri cu produse exotice aduse tocmai de pe o insulă din celălalt capăt al planetei, aflată la 10.000 de km de ţara noastră

    Blue Phoenix este un business care aduce în România stilul de viaţă al insulei indoneziene Java, aflată la o distanţă de circa 10.000 de km de ţara noastră, compania încercând să profite de interesul recent dezvoltat al românilor pentru produse exotice şi well-being.

    Daniela Gordoja Diarto şi Wahyu Diarto, fondatorii magazinului Blue Phoenix, vorbesc despre companie ca despre o legendă urbană, făcând referire la spirit, imaginaţie şi diferite moduri prin care ne putem dezvolta. Cuplul, format dintr-o româncă din Bucureşti şi un indonezian din insula Java, a creat brandul Blue Phoenix, după spusele lor, pentru a-şi îndeplini un vis: „Visul de a ne reinventa, renăscând, atunci când ne reîntoarcem la natură, când reînvăţăm de la natură despre ritmuri ancestrale şi ne ascultăm corpul cu adevărat”, spune Wahyu Diarto, CEO al Blue Phoenix, funcţie pe care o împarte cu soţia sa. Originar din Java, o insulă cu o populaţie de aproape 150 de milioane de locuitori, Wahyu Diarto este bine familiarizat cu plantele utilizate timp de sute de ani în medicina tradiţională din Indonezia, deci şi cu efectele lor benefice pentru sănătate.

    De exemplu, într-una dintre recentele lor vizite în Indonezia, cei doi au vizitat fabrica şi plantaţiile de ceai aflate sub popularul brand Kepala Djenggot, consolidându-şi parteneriatul cu managementul din regiune. Fiind un business aflat la început de drum, Blue Phoenix nu dispune momentan de o imagine de ansamblu asupra produselor pe care le preferă clienţii, lucrând între timp la captarea atenţiei publicului din România. Unul dintre obiectivele firmei este importul direct de la sursă al produselor tipice indoneziene, ingrediente ale artei culinare din Solo, oraşul natal al lui Wahyu, supranumit şi „spiritul Java”. „Am importat cafea crudă din Java de două tipuri – Dampit Robusta şi Lanang din zona muntelui Semeru, care tocmai ce a erupt, şi Gayo din Sumatra.

    În plus, importăm celebra Kopi Luwak, cafea exclusivistă produsă printr-un proces organic de zibeta sălbatică indoneziană (mamifer arboricol mic – n.r.) la o altitudine de 1.000-1.400 m pe muntele Ijen Raung în Rondowoso, Java de Est. ”, susţine Daniela Gordoja Diarto, adăugând că respectivele cafele au întotdeauna o aromă proaspătă şi puternică deoarece sunt prăjite pe loc şi pe măsură ce sunt vândute. De asemenea, gama este completată de ceaiuri şi o băutură specific indoneziană (orez cu ghimbir aromatic), la care se adaugă o varietate de sosuri şi tăiţei. În prezent, compania se concentrează asupra extractelor din plante cu efecte benefice pentru sănătatea fizică şi mintală. Un exemplu în acest sens ar fi pudra de graviola, adjuvant în procesele de combatere a cancerului, descris în regiune drept „chimoterapeutic natural”.

    „Un lucru important de specificat este că aceste produse nu pot avea efecte miraculoase după o singură utilizare sau fără să le integrăm într-un stil de viaţă sănătos per ansamblu. Utilizarea lor constantă este cheia. Astfel, ajutăm organismul să lupte împotriva agresiunilor erei moderne, contribuind la creşterea tonusului şi longevităţii”, explică Daniela Gordoja Diarto. Dieta tradiţională din Indonezia se bazează pe principiul preparatelor săţioase, care permit însă o digestie uşoară. De exemplu, locuitorii insulei Java mănâncă mult orez, uneori chiar şi la micul dejun. În schimb, locuitorii insulei Madura, aflată în estul insulei, preferă porumbul, iar cei din insula Sulawesi, situată între Borneo şi Noua Guinee, consumă sagu, un extract de amidon din fructul anumitor palmieri.

    Care este însă numitorul comun? Preparatele sunt întotdeauna proaspete şi gătite exact cât este nevoie pentru a elimina orice risc de contaminare şi a păstra nutrienţii întregi. „Spre deosebire de Indonezia, în România, mâncarea este gătită timp îndelungat şi se folosesc multe alimente bogate în grăsimi şi multă carne, ceea ce îngreunează digestia. Însă niciodată nu este prea târziu pentru schimbări spre bine, chiar şi prin mici obiceiuri alimentare cu rol în detoxifierea organismului”, afirmă Wahyu Diarto, sau Yudi. Recent, Blue Phoenix a început să efectueze investiţii în stocuri şi amenajarea unui depozit de staţie de ambalare pentru produse, completate de cheltuielile asociate promovării, distribuţie şi branding, investind până acum circa 70.000 de euro în companie.

    De vreme ce vorbim de un mic business de familie, fondatorii sunt realişti în ceea ce priveşte recuperarea investiţiei, acordând minim trei ani pentru amortizare. În ceea ce priveşte zona de dezvoltare, cei doi plănuiesc să creeze produse proaspete, gata de a fi consumate, care să conţină plantele pe care le comercializează momentan sub formă de pudră naturală, încercând să abordeze un segment de oameni care doresc să mănânce rapid şi sănătos. De asemenea, o altă variantă constă în crearea de suplimente naturale din respectivele plante sub forma unor capsule uşor de consumat. „Este o zicală din Indonezia care ni se pare foarte potrivită pentru a descrie abordarea noastră de business: ‘Sedikit-sedikit, lama-lama, menjadi bukit’, care în traducere înseamnă că un efort continuu, oricât de mic, va deveni în cele din urmă ceva mai mult”, a declarat Daniela Gordoja Diarto pentru BM. Printre principalele provocări ale companiei se numără, în primul rând, eforturile de a ajunge la cât mai mulţi consumatori interesaţi de produse naturale, urmate de faptul că Blue Phoenix îşi doreşte să se facă remarcată în interiorul unei pieţe unde există competitori deja cunoscuţi, mizând în acest sens pe faptul că produsele comercializate nu se găsesc în România. Totodată, firma se confruntă cu anevoioasele procese de transportare a produselor din Indonezia în România, realizate cu vaporul într-o perioadă marcată de focare de Covid-19 şi costuri mult ridicate. Prin comparaţie cu perioada de dinainte de pandemie, preţurile de transport s-au triplat, iar drumul propriu-zis al produselor poate dura şi două-trei luni. Mai mult, pot apărea pierderi şi costuri neprevăzute, existând între timp un nivel crescut de birocraţie cu privire la autorizaţii, atât în ceea ce priveşte conţinutul alimentar, cât şi aspectele ce ţin de legislaţia în vigoare pentru ambalare şi certificarea originii de provenienţă. Totuşi, Wahyu Diarto crede că românii sunt suficient de deschişi la minte şi are încredere că înţeleg beneficiile oferite de o gamă sănătoasă de produse, argumentând că a observat în ultimii ani un interes crescut al românilor pentru produse exotice şi industria de well-being. Românii cheltuiau pe alimente cel mai mare procent din salariu din Uniunea Europeană în 2020, aproximativ 27%, de două ori peste media UE şi aproape de ţări precum Estonia şi Lituania. „Cred că acest procent se datorează şi faptului că românii sunt în general atenţi la ceea ce mănâncă, dar şi din cauză că preţurile alimentelor sunt din ce în ce mai mari. În Indonezia putem spune că este mai simplu pentru ca oamenii de acolo mănâncă atât cât să supravieţuiască şi se bucură mâncând simplu… orez şi chili”, spune Wahyu Diarto.

    Daniela Gordoja Diarto a studiat la Universitatea de Medicină „Carol Davila” din Bucureşti, lucrând apoi ca medic specialist şi primar cu specializarea în anestezie la un spital de urgenţă din sectorul public. În 2011 a făcut tranziţia către Regina Maria şi, în 2013, a început o nouă etapă a carierei sale, aceea de a fi profesor, atât în România, cât şi în afara ţării. Ulterior, a devenit lector al Societăţii Europene de Anestezie (ESAIC) al Societăţii Europene de Tratament Preoperator al Pacienţilor Obezi (ESPCOP) şi al Societăţii Europene de Management al Căii Aeriene (EAMS).

    Daniela Gordoja Diarto, confondatoare Blue Phoenix: „Am importat cafea crudă din Java de două tipuri – Dampit Robusta şi Lanang din zona muntelui Semeru, care tocmai ce a erupt, Şi Gayo din Sumatra. În plus, importăm celebra Kopi Luwak, cafea exclusivistă produsă printr-un proces organic de zibeta sălbatică indoneziană (mamifer arboricol mic – n.r.) la o altitudine de 1.000-1.400 m pe muntele Ijen Raung în Rondowoso, Java de Est.”