BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Transavia, unul dintre cei mai mari producători din industria avicolă din România, a finalizat anul 2023 cu afaceri de peste 1 mld. lei şi estimează dublarea cifrei de afaceri şi a profitului până în 2026

    ♦ Compania a bugetat pentru 2024 investiţii de peste 50 mil. euro, din fonduri proprii, în modernizarea şi extinderea capacităţilor de producţie.

    Transavia, unul dintre cei mai mari mari producători din industria avicolă din România, companie fondată în urmă cu 33 de ani de antreprenorul Ioan Popa, a finalizat 2023 cu o cifră de afaceri de peste 1 mld. lei (aproximativ 202 mil. euro) şi estimează o dublare a afacerilor şi a profitului până în 2026.

    Transavia are în prezent peste 2.300 de angajaţi, care activează preponderent în cele 31 de ferme de creştere a păsărilor şi în cele 4 ferme de producţie vegetală, în fabrica de nutreţuri combinate, în cele 3 aba­toare şi în fabrica de procesare a cărnii. În fermele Transavia, localizate în 8 judeţe din România, se produc anual peste 100.000 de tone de carne de pui.

    „În ultimii ani, în care cu toţii ne-am confruntat cu o presiune imensă cau­zată de pandemie, de o inflaţie fără precedent şi de o multi­criză glo­bală, noi am reuşit să ne creş­tem semni­ficativ cifra de afaceri şi să avem un profit record în sector. (…)“

    „Avem dis­ciplină, eficienţă demon­strată şi avem ceea ce multora le lipseşte – vi­ziune, curaj şi resursele necesare da­torită profitului sănătos, în creştere an de an. (…) Rezultatele pe care le-am înre­gistrat până în prezent susţin ambiţia noastă de a ne dubla afacerea în următorii 3 ani“, a declarat Ioan Popa, preşedinte şi fondator Transavia.

    Aproximativ 30% din producţia anuală a companiei merge către export, în mai multe state europene şi de pe alte continente.

    Transavia exportă în ţări precum Bulgaria, Croaţia, Congo, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Serbia, Slovacia, Ungaria, potrivit unor informaţii furnizate anterior de companie.

    „Într-un moment în care lumea afacerilor este supusă unor transformări rapide şi presiunilor crescânde, noi facem un pas îndrăzneţ către viitor, considerând că e timpul să ţintim mai sus. (…) Suntem în cel mai bun moment din care putem să ne accelerăm dezvoltarea pentru a deveni un jucător important pe piaţa europeană a cărnii de pui“, a spus Ioan Popa.

    După ce în 2023 Transavia a pus în funcţiune o nouă linie de produse procesate care îi permite dublarea capacităţii de procesare a cărnii de pui în produse elaborate, compania a anunţat pentru acest an cel mai ridicat nivel de investiţii anuale din istoria sa de 33 de ani, dar şi din sector. Astfel, în 2024, compania va investi peste 50 de milioane de euro, din fonduri proprii, în modernizarea şi extinderea capacităţilor de producţie.

    Pe lângă acestă investiţie, compania are în vedere utilizarea energiei regenerabile în proporţie de 80-100% din necesarul proceselor de producţie, produsă de panourile fotovoltaice şi staţia de co-generare de înaltă eficienţă energetică puse în funcţiune anul trecut, digitalizarea, eficientizarea şi optimizarea lanţului valoric, inovaţii şi extinderea portofoliului de produse, cucerirea de noi segmente şi pieţe, achiziţii de noi jucători din ţară şi din străinătate. În 2022, Transavia a absorbit Avicola Braşov, cealaltă societate importantă din grup activă în domeniul creşterii păsărilor.

    „Am intrat într-o nouă etapă de creştere strategică, de transformare către un nivel superior de performanţă şi expansiune prin capitalizarea avantajelor competitive pe care le avem deja şi a investiţiilor făcute în ultimii ani, dar şi prin valorificarea de noi oportunităţi. Pe lângă cele mai mari investiţii anuale pentru modernizarea şi creşterea capacităţii de producţie, avem deschise o serie de contacte şi negocieri în vederea achiziţiilor pe care ni le dorim, despre care vom vorbi atunci când vom agrea cu partenerii de discuţie şi vom avea undă verde pentru finalizare“, a precizat fondatorul Transavia. Compania Transavia este o afacere de familie pornită acum 33 de ani în judeţul Alba de către antrepenorul Ioan Popa. Compania deţine şi produce brandul de carne de pui Fragedo şi semipreparate pe bază de pui Papane.

     

     

  • Alibaba a condus cea mai mare rundă de finanţare pentru o firmă de inteligenţă artificială din China. În urma finanţării, evaluarea Moonshot AI, unul dintre cele mai cunoscute starup-uri chinezeşti de inteligenţă artificială generativă, a crescut de 8 ori, până la 2,5 miliarde de dolari

    Alibaba Group Holding Ltd. a condus cea mai mare rundă de finanţare pentru un startup chinezesc de inteligenţă artificială, cea mai recentă dintr-o serie de investiţii considerabile care sugerează că firma de comerţ electronic utilizează din nou capital în căutare de creştere, scrie Bloomberg.

    Alibaba se alătură Tencent Holdings Ltd. şi altor companii din Silicon Valley, cum ar fi Microsoft Corp., care au pariat foarte mult pe inteligenţa artificială generativă, tehnologia care alimentează ChatGPT. Aceasta a condus o rundă de finanţare de 1 miliard de dolari în Moonshot AI împreună cu finanţatorul existent Monolith Management, sporind de opt ori evaluarea firmei de un an, până la aproximativ 2,5 miliarde de dolari, potrivit unor persoane familiarizate cu tranzacţia. Aceştia s-au alăturat finanţatorilor anteriori, inclusiv Long-Z, braţul de investiţii al gigantului Meituan, care se ocupă de livrarea de alimente, şi Hongshan, fostul Sequoia China, au declarat persoanele în cauză, care au cerut să fie păstrate sub rezerva anonimatului, din pricina caracterului prival al chestiunilor declarate.

    Înfiinţată în martie 2023, Moonshot AI se numără printre cele mai cunoscute startup-uri care dezvoltă inteligenţă artificială generativă în China, sperând să ajungă în cele din urmă la nivelul celor de la OpenAI şi Google. Compania a lansat pentru public chatbotul său Kimi în noiembrie anul trecut, lansând, totodată, o platformă dedicată dezvoltatorilor pentru a construi aplicaţii de inteligenţă artificială pe modelul său. Evaluarea sa se ridica la doar 300 de milioane de dolari atunci când a obţinut finanţarea iniţială.

    Moonshot AI a refuzat să comenteze detaliile strângerii de fonduri ale companiei, care au fost raportate pentru prima dată de presa locală, inclusiv de 36kr. Monolith a confirmat participarea sa la ultima rundă, fără detalii. Reprezentanţii Alibaba nu au răspuns la întrebările lansate de jurnaliştii Bloomberg.

    Noii şefi ai Alibaba, Joseph Tsai şi Eddie Wu, s-au angajat să redreseze o companie în declin, afectată de doi ani de controale de reglementare şi de o recesiune economică. Aceasta conduce noi investiţii în tehnologii care schimbă regulile jocului, cum ar fi inteligenţa artificială, orchestrând în acelaşi timp o divizare complicată în mai multe direcţii care va aduce în prim plan noi linii de afaceri, de la cloud la logistică. Tsai a declarat că unitatea de cloud găzduieşte în prezent jumătate din firmele de inteligenţă artificială generativă din China şi deserveşte aproximativ 80% din companiile de tehnologie din ţară.

    Alibaba s-a alăturat anterior unei runde de peste 300 de milioane de dolari pentru Zhipu în 2023, alături de rivalul de lungă durată Tencent. Compania încearcă să revigoreze afacerea de cloud şi să integreze AI şi modelul său intern – Tongyi Qianwen – într-o afacere vastă care se întinde şi în domeniul divertismentului.

  • Cum a devenit Istvan Tiborcz, ginerele premierului Viktor Orban, cel mai bogat om din Ungaria: Afaceristul maghiar a reuşit să mascheze cu succes vreme de opt ani afacerile cu statul şi să dea impresia că businessul său funcţionează perfect, în timp ce întindea mâna către banii publici cu binecuvântarea socrului său

    Istvan Tiborcz, ginerele premierului maghiar Victor Orban, a devenit cel mai bogat oameni din Ungaria. În spatele reuşitei stau afacerile cu statul, pe care Tiborcz a reuşit să le ascundă o perioadă şi să nege orice legătură dintre accesul la fondurile publice şi creşterea averii sale, scrie Daily News Hungary.

    Fiica şi ginerele premierului Orbán nu sunt străini de lumea afacerilor. Cu toate acestea, Ráhel Orbán şi István Tiborcz au încercat din răsputeri să îşi ascundă legăturile cu statul maghiar. În cazul unui om de afaceri, nu există niciun avantaj în a fi văzut ca unul dintre marii oligarhi ai ţării.

    Pentru Viktor Orban, activitatea ginerelui său înseamnă un risc politic atât de mare că ar putea fi echivalent cu condamnarea oficialului pentru corupţie şi încălcarea legilor.

    Încă din 2015, Istvan Tiborcz a început să construiască marea iluzie privind imperiul său. La acea vreme, omul de afaceri a jucat la sigur şi a vândut toate companiile care au absorbit (sau ar fi putut absorbi) bani publici.

    Ulterior, a încercat să facă afaceri cu statul fără ştirea opiniei publice, dar în 2017 a devenit public faptul că era acţionar al companiei de dezvoltare imobiliară BDPST Plc. De asemenea, el a devenit acţionar al Appeninn Holding.

    În 2020, el a declarat că nu a vrut să „deţină o companie care concurează pentru subvenţii de la stat sau de la administraţia locală”, astfel că a părăsit Appeninn. Deşi acest lucru sună onest şi dramatic, următorul său pas a fost să îşi mărească investiţiile în fondurile de private equity, care au devenit apoi pilonul principal al imperiului său.

    Aceste fonduri sunt utilizate în principal pentru a ascunde identitatea clienţilor. Astfel, publicul nu va şti niciodată unde s-au dus zecile de miliarde de forinţi, împrumuturile preferenţiale şi subvenţiile nerambursabile de la stat.

    În 2023, s-a confirmat că Tiborcz este prezent în sfera economică cu aproape patruzeci de proiecte imobiliare uriaşe şi o mulţime de alte interese, cum ar fi pieţele financiare, transporturile, betonul armat, parcurile solare, gestionarea deşeurilor, IT şi frumuseţe, datorită în parte fondurilor publice generoase.

     

     

  • Fondul European de Investiţii şi BT Mic au semnat un angajament pentru majorarea garanţiei InvestEU care acoperă un portofoliu suplimentar de credite pentru 10.000 de afaceri mici, de până la 714 mil. lei

    Fondul European de Investiţii (FEI)  şi BT Microfinanţare IFN (BT Mic) au semnat un angajament pentru majorarea garanţiei InvestEU care acoperă un portofoliu suplimentar de credite pentru 10.000 de afaceri mici, de până al 714 mil. lei, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii BT.

    “Dublarea valorii angajamentului de garantare InvestEU la doar un an şi jumătate de la semnarea contractului iniţial ne arată atât nevoia crescută de susţinere a afacerilor mici, cât şi determinarea noastră de a finanţa responsabil aceste business-uri. Drept urmare, împreună cu FEI vom facilita accesul la finanţare pentru încă 10.000 de antreprenori”, a declarant Cristina Sindile, director general BT Mic.

    Produsul InvestEU de garantare a microfinanţării şi investiţiilor sociale şi de dezvoltare a competenţelor oferă acces la finanţare pentru microîntreprinderi din diverse sectoare, inclusiv agricultură.

    “Instrumentele europene de microfinanţare sunt eficiente în ceea ce priveşte îmbunătăţirea accesului la resurse financiare pentru acei actori economici care au cea mai mare nevoie. Din acest motiv, FEI reînnoieşte colaborarea cu BT Mic prin intermediul InvestEU. Parteneriatul nostru urmăreşte consolidarea capacităţii de a servi sectorul microîntreprinderilor din România”, a declarant Marjut Falkstedt, director executiv FEI.

    Obiectivul majorării garanţiei este continuarea creşterii accesului la finanţare pentru afacerile mici din toate domeniile de activitate, în special pentru cele cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 1 milion de lei.

    Acordul iniţial cu BT Mic a fost semnat în septembrie 2022 şi a fost primul angajament InvestEU din România, având ca obiectiv susţinerea finanţării unui portofoliu de 500 de milioane de lei şi 7.500 de microîntreprinderi. Acesta a fost implementat cu succes pentru peste 5.000 de antreprenori, BT Mic fiind primul creditor pentru 75% din aceştia, ceea ce arată focusul companiei pe incluziunea financiară. Peste 20% dintre microîntreprinderile finanţate sunt firme nou înfiinţate, cu mai puţin de 12 luni de activitate.

     

  • Povestea unor tineri din România care au reuşit să transforme deşeurile aruncate de alţii în asfalt şi au făcut din asta o afacere a viitorului

    „Povestea The Climate Change Company a început în 2019, când Dennis Debie, partenerul meu, a creat ideea unui incubator pentru tehnologii orientate către combaterea schimbărilor climatice. Împreună cu Dennis am fondat compania în anul următor”, povesteşte Sebastian Tudose, co-founder, The Climate Change Company. Pe lângă activitatea legată de materialele reciclabile, el are expertiză în proiecte de restaurare a monumentelor UNESCO.

    A urmat semnarea unui parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Transporturi INCERTRANS esenţial pentru dezvoltarea produsului – Littar, asfalt din deşeuri. „Împreună am dezvoltat compoziţiile finale ale Littar. Ulterior am început comercializarea la nivel naţional dar şi în ţări precum Austria şi Canada. Recent am câştigat Premiul Emerging Europe pentru Iniţiativa de Sustenabilitate a Anului şi titlul de Startup-ul Anului în România la evenimentul «Românii sunt antreprenori»”.

    Littar este produs în cadrul unei economii circulare, care leagă procesatorii locali de deşeuri de staţiile locale de asfalt. Aceasta înseamnă construirea infrastructurii locale folosind deşeurile locale, reducând în acelaşi timp emisiile de CO2 cu până la 83%.

    Sebastian Tudose, co-founder, The Climate Change Company

    Focusul principal al The Climate Change Company, în prezent, se leagă de punerea în aplicare a proiectelor Littar în întreaga lume. „Littar este produs în cadrul unei economii circulare, care leagă procesatorii locali de deşeuri de staţiile locale de asfalt. Aceasta înseamnă construirea infrastructurii locale folosind deşeurile locale, reducând în acelaşi timp emisiile de CO2 cu până la 83%”, explică Sebastian Tudose. Sunt folosite deşeuri de plastic şi sticlă de la o varietate de furnizori prezenţi la nivel local în funcţie de locul unde urmează să fie construit un drum pentru care este folosit Littar. Până acum, au fost transformate din deşeuri în asfalt echivalentul a 100.000 de sticle de plastic şi 15.000 de sticle din sticlă. Cu proiectele planificate pentru acest an, aceste numere ar urma să crească exponenţial.

    Littar este o tehnologie inovatoare care transformă deşeurile de plastic şi sticlă într-un material ce poate fi folosit ca strat de bază şi/sau legătură în construcţiile rutiere. În mod normal aceste deşeuri ar fi arse, aruncate la groapa de gunoi sau reciclate inferior la costuri şi emisii ridicate. „Littar este certificat conform reglementărilor europene şi produs sub licenţă de către staţiile de asfalt locale, aflate în proximitatea proiectului de drum care utilizează produsul nostru. Acestea sunt aprovizionate cu agregate de plastic şi sticlă de către procesatorii de deşeuri licenţiaţi de asemenea, locali”, punctează Sebastian Tudose. Tot el adaugă că „misiunea noastră ca incubator pentru tehnologii climatice este de a dezvolta şi comercializa soluţii inovatoare, cu impact ridicat şi gata de implementare, care să îmbunătăţească mediul şi condiţiile de viaţă pentru noi toţi”.

    Banii din premiul câştigat în cadrul competiţiei vor fi folosiţi pentru a accelera implementarea Littar şi beneficiile de mediu pe care le aduce. „Acest premiu este şi o reamintire că prin colaborare putem aborda problemele complexe pe care le avem de gestionat ca societate”, conchide reprezentantul The Climate Change Company.

  • Producătorul de panificaţie Pambac a finalizat 2023 cu un profit de 4,5 mil. euro, la afaceri de 293 mil. euro, de peste patru ori mai mari

    ♦ Parte din creştere vine din activitatea de trading de cereale, segment pe care compania activează din 2023.

    Pambac, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de produse de morărit şi de paste făinoase, a finalizat anul 2023 cu o cifră de afaceri de aproximativ 293 mil. euro, de 4,6 ori mai mare faţă de anul anterior, când afacerile companiei au fost de aproape 64 mil. euro (circa 314,5 mil. lei), potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Pro­fitul estimat de oficialii Pambac pentru 2023 este de 4,5 mil. euro.

    „Cifra de afaceri din 2023 este rezul­tatul comercializării produselor obţinute în procesul de producţie pe pieţele pe care activăm, dar şi a activităţii de trader de cereale, activitate pe care Pambac nu a desfăşurat-o în trecut. Deţinem 8 silozuri de cereale situate în zonele de sud şi est, care ne asigură materia primă pentru activitatea noastră de producţie, dar şi posibilitatea de a oferi cereale la preţuri competitive“, a declarat pentru ZF Transilvania Mirela Totu, marketing manager Pambac.

    Producătorul de panificaţie este pre­zen­tă în principalele reţele internaţionale şi naţionale din comerţul modern – hipermarket, supermarket, discounteri şi cash&carry. Produsele Pambac se găsesc în Kaufland, Auchan, Mega Image, Profi, Metro, Selgros, dar şi în lanţurile româneşti de retail, conform ultimelor date.

    De asemenea, compania are propriile magazine Pambac şi Pambac Caffe, situate în puncte strategice din Bacău, orientante pe direcţia de retail convenience, fiind definite ca spaţii destinate exclusiv cumpărăturilor pentru acasă, potrivit unor informaţii furnizate anterior de companie. Pambac comercializează în această reţea produsele proprii de panificaţie, patiserie, cofetărie, morărit şi paste făinoase, dar şi produse de băcănie care asigură completarea coşului zilnic, mărci consacrate în piaţă, furnizate de colaboratori.

    „Sunt pieţe importante în consumul de produse alimentare de bază, puternic impactate de schimbările ultimilor ani, care au determinat modificarea obiceiurilor de consum şi de achiziţie a produselor la raft. Dacă ne referim la produse ambalate, rezultatul a fost o comprimare a pieţelor pe care activăm, între 5-10%, conform datelor de retail pe care le avem. A fost afectată de asemenea segmentarea, consumatorii îndreptându-se fie pe produse low price «în proporţie de peste 50% se achiziţionează private label», fie spre branduri puternice, care au reuşit să stabilească conexiuni solide în piaţă şi în care consumatorii au încredere.“, a spus Mirela Totu.

    Portofoliul Pambac include brandurile Pambac, Grania, Ciao Pasta, Pâine Plămădită şi Bogată. Produsele Pambac sunt disponibile pe întreg teritoriul României, în marile reţele de retail, atât naţionale, cât şi internaţionale, dar şi în magazine din Italia, Spania, Germania, Olanda, Marea Britanie, Irlanda.

    Pambac a investit anul trecut aproximativ 1,2 mil. euro în linii de ambalare a pastelor făinoase scurte, care oferă posibilitatea ambalării automate la cutii a pastelor produse, cu o capacitate de 40 de tone pe zi, dublând astfel randamentul de producţie al companiei.

    „Continuăm proiectul de modernizare al fabricii de paste făinoase şi în acest an, cu linii automate de ambalare, paletizate şi stocare a pastelor lungi. Investiţia, care se ridică la aproximativ 4 milioane de euro, se va realiza din finanţare proprie, prin reinvestirea profitului obţinut în anul anterior. Ne-am propus să retehnologizăm şi cele doua mori de grâu şi porumb prin înlocuirea de componente, achiziţia de instalaţii necesare pentru a optimiza ambalarea, paletizarea şi stocarea produselor. Valoric, această investiţie se ridică la aproximativ 4,85 milioane de euro şi se va realiza prin accesarea de fonduri europene.“, a mai spus Mirela Totu. Compania a ajuns în prezent la 534 de angajaţi, dintre care 70% fac parte din personalul calificat, specializat în producţia alimentară.

     

    Cine deţine Pambac

    Cătălin Grigoriu, unul dintre cei mai puternici antreprenori din Bacău, a decis în 2018 să cedeze partea sa de acţiuni din producătorul de panificaţie Pambac partenerului său Eusebiu Guţu, care a devenit acţionar unic al Pambac prin intermediul companiei Popasul Trebeş. Înfiinţat în 1968, producătorul Pambac se numără printre cei mai mari jucători pe piaţa de paste făinoase, morărit şi panificaţie din România. Cătălin Grigoriu şi Eusebiu Guţu au devenit acţionari ai Pambac în 2012, atunci când au preluat producătorul de panificaţie de la membrii consiliului de administraţie al companiei, care erau şi acţionarii producătorului, conform datelor de la acea vreme. Tranzacţia s-a ridicat la 10-15 milioane de euro, potrivit estimărilor ZF de la aceea vreme. Cei doi antreprenori au devenit acţionari ai Pambac prin intermediul distribuitorului de îngrăşăminte şi pesticide Comfert, controlat atunci de Cătălin Grigoriu, şi prin traderul de materii prime agricole Popasul Trebeş, deţinut de Eusebiu Guţu.

    Vânzările de paste sunt estimate la 518 de milioane de lei în 2023, în creştere cu peste 30% faţă de 2020, conform datelor oferite de compania de analiză şi cercetare de piaţă Euromonitor International la solicitarea ZF. Avansul se datorează preţurilor mai mari ale pastelor, cauzate de costurile mai mari pentru materii prime şi utilităţi, ci nu dintr-o creştere în volum, potrivit producătorilor din această piaţă. Consumul de paste făinoase în România este de circa 2,5 kilograme pe cap de locuitor, în timp ce în Uniunea Europeană ajunge la 10 kilograme, iar în Italia, care este cel mai mare consumator de paste din lume, la 23 kilograme pe cap de locuitor în 2022, conform Eurostat.

    laurentiu.cotu@zf.ro      

     

  • Într-o perioadă în care mulţi se întreabă cum va schimba Inteligenţa Artificială lumea, afacerile şi viaţa noastră de zi cu zi, sunt încă firme în care digitalizarea nu câştigă suficient teren. Care sunt motivele?

    Într-o perioadă în care mulţi se întreabă cum va schimba Inteligenţa Artificială lumea, afacerile şi viaţa noastră de zi cu zi, sunt încă firme în care digitalizarea nu câştigă suficient teren. Care sunt motivele?

    Mai mult, mai repede, mai bine, mai uşor” sunt promisiunile pe care le face tehnologia deopotrivă în viaţa personală dar şi în cea profesională. Cu toate acestea, fenomenul de digitalizare a companiilor nu este foarte rapid. Teama că ar putea pierde controlul asupra afacerilor. Dificultatea în a identifica realist, corect şi concret nevoile de digitalizare ale propriei companii. Deficitul de consultanţi în designul de proiecte de digitalizare, care să analizeze business-urile şi explice soluţiile tehnice. Sau bani insuficienţi pentru soluţii tehnice. Acestea sunt principalele bariere cu care se confruntă IMM-urile în terenul digitalizării, conform unui studiu realizat de firma de cercetare de piaţă Cult Research pentru compania Life is Hard, furnizor de tehnologie pentru companii şi comunităţi. Life is Hard este prima companie românească de software listata la BVB, piaţa AeRo, segmentul Premium, iar din 2021 face parte din indicele BET AeRO. „O surpriză pozitivă dezvăluită de acest studiu este faptul că atât de mulţi respondenţi (84% dintre participanţii la studiu) declară că au auzit despre programele naţionale de digitalizare, ceea ce arată că IMM-urile au nevoie de acces la informaţii şi la oportunităţi”, declară Radu Moldovan-Petruţ, chief marketing officer, Life is Hard (LIH).

    Companiile active în sectoare precum Industrie (prelucrătoare, alimentare etc) respectiv transport şi depozitare au avut în 2023 un nivel mediu de digitalizare, conform propriilor evaluări, în timp ce poziţiile din topul digital au fost ocupate de firmele din telecomunicaţii si tehnologie. Deşi 84% dintre respondenţi declarau că au auzit despre programele naţionale de digitalizare derulate în România, iar 27% afirmau că au şi aplicat la acestea, peste un sfert (26% dintre companiile aplicante) aveau în continuare dificultăţi în înţelegerea nevoilor tehnologice ale propriilor companii şi identificarea soluţiilor adecvate –  blocaj resimţit cel mai puternic în agricultură.

    Digitalizarea companiilor se referă la procesul prin care acestea îşi transformă şi adaptează operaţiunile, procesele, competenţele şi modelele de afaceri la noile realităţi digitale. Acest proces include implementarea de tehnologii digitale pentru a îmbunătăţi eficienţa, a creşte viteza de răspuns, a îmbunătăţi experienţa clienţilor şi a deschide noi canale de vânzare sau comunicare, explică Radu Moldovan-Petruţ. Tot el mai spune că „destul de neaşteptat a fost faptul că anxietatea digitală se manifestă activ şi în rândul unora dintre leaderii IMM-urilor (antreprenori şi echipe de top management) – probabil din cauza faptului că nu există programe de educaţie antreprenorială suficiente sau consistente în piaţa locală”.

    Studiul derulat de Cult Research mai arată că IMM-urile care au depăşit o parte din blocaje si au făcut paşi relevanţi în a-şi automatiza mai multe procese interne (1 din 10, conform studiului), se declară mulţumite (75%) cu rezultatele obţinute în raport cu investiţiile si aşteptările lor iniţiale, respectiv iau în calcul în bugetele pentru 2024 sume destinate digitalizării.  În plus, aproximativ jumătate dintre IMM-urile din România au implementat o soluţie de digitalizare în ultimii 3 ani, iar cele mai frecvent utilizate sunt soluţiile de contabilitate (57%), pontaj (43%), managementul vânzărilor (40%) şi securitate cibernetică (38%). Deşi într-un ritm mai lent, IMM-urile încep să perceapă digitalizarea ca pe un proces care aduce creştere şi plus valoare, dacă depăşeşte simpla renunţare la hârtie şi include componente de automatizare, dublate de un nivel crescut de securitate cibernetică.

    „Cel mai mare plus al concluziilor studiului nostru este faptul că acele companii care depăşesc barierele pe care le au în faţa digitalizării văd rezultatele şi se declară mulţumite de decizia luată şi de impactul în business – atât angajaţii, cât şi echipele de management. Aceasta este o provocare naţională în 2024: cum creştem numărul IMM-urilor care încep digitalizarea? Imaginaţi-vă cum cum ar arăta economia României, având de trei ori mai multe companii digitalizate…”, mai spune Radu Moldovan-Petruţ, chief marketing officer, Life is Hard (LIH).

    Reprezentanţii companiei enumeră cinci tendinţe de urmărit în 2024, pentru a creşte ritmul digitalizării IMM-urilor din România. Pe de o parte este vizibilă preferinţa pentru modelul de lucru de tip abonament, care oferă predictibilitate şi accesibilitate financiară, în locul plăţilor unice mari sau a costurilor ascunse. 37% dintre participanţii la studiu menţionează costurile cu soluţiile digitale ca fiind o provocare pentru companiile lor si îşi doresc transparenţă maximă în relaţia cu furnizorul lor.

    În al doilea rând, industria IT are nevoie de o nouă etapă de dezvoltare de competenţe: soft skills. Astfel, creşte cererea pentru specialişti IT care nu au doar competenţe tehnice, ci şi abilităţi de a analiza, înţelege şi explica nevoile de afaceri ale IMM-urilor. Ghidarea echipelor clientului pe tot parcursul procesului este un aspect vital în implementarea soluţiilor digitale, iar investiţiile în acest domeniu din partea jucătorilor din IT care furnizează soluţii de digitalizare şi automatizare de procese devin un must-have în 2024. „Creşterea nivelului de digitalizare al IMM-urilor în România depinde de patru factori importanţi: îmbunătăţirea nivelului de literaţie digitală a antreprenorilor români, formarea unor specialişti în domeniul IT cu abilităţi de analiză a nevoilor şi design de soluţii adaptate acestor nevoi, creşterea încrederii antreprenorilor faţă de companiile de IT, respectiv adaptarea soluţiilor la bugetele disponibile din partea IMM-urilor. Practic, mediul antreprenorial românesc are nevoie de programe ample de educaţie digitală, care să pornească de la creşterea conştientizării nevoilor de digitalizare din companie”, explică Paul Acatrini, managing partner, Cult Research.

    În al treilea rând, creşte nevoia de personalizare şi apetitul pentru securitate şi AI. Rezultatele studiului indică faptul că, în proporţie de 52%, IMM-urile îşi doresc soluţii tehnologice dezvoltate specific pentru nevoile şi particularităţile afacerilor lor. În acelaşi timp, interesul pentru soluţii de securitate cibernetică şi cele bazate pe inteligenţă artificială se află în curbă ascendentă, pe măsură ce IMM-urile încep să recunoască importanţa securităţii datelor şi eficientizarea proceselor prin tehnologie avansată.

    Percepţia echipelor în cadrul acelor IMM-uri care au deja procese automatizate arată că majoritatea angajaţilor sunt mulţumiţi, iar munca lor este tot mai eficientă pe măsură ce nivelul de transformare digitală sporeşte.

    În al patrulea rând, tendinţele indică faptul că managerii întreprinderilor mici si mijlocii vor să înţeleagă mai bine opţiunile şi tehnologia IT&C pentru a le integra eficient în afacerile lor. Însă pentru a identifica soluţiile potrivite pentru specificul business-ului este nevoie de creşterea nivelului de înţelegere digitală. Făcute corect şi cât mai rapid, campaniile de informare şi educare a mediului antreprenorial pot avea impact pozitiv direct asupra dezvoltării companiilor mici şi mijlocii.

    Al cincilea lucru de urmărit în domeniu, punctează reprezentanţii Life is Hard, este puterea exemplului, un element de influenţă pentru decizia de start a „valului doi”. Acele IMM-uri care se află într-o etapă mai avansată de automatizare funcţionează ca influenţatori ai deciziei pentru companiile aflate la începutul drumului lor digital. Acestea au nevoie de confirmări si recomandări, de validarea faptului că firmele digitalizate în „primul val” au rezultate bune şi furnizori pe care se pot baza – conform studiului. „Digitalizarea începe să fie percepută nu doar ca un posibil avantaj competitiv, ci ca o necesitate de business pentru IMM-uri. Este încurajator să vedem că un număr tot mai mare de companii mici şi mijlocii recunoaşte importanţa acestui proces şi manifestă interes pentru investiţii în soluţii tehnologice adaptate nevoilor lor. Cu atât mai mult în contextul în care, la nivel european, unul dintre obiectivele deceniului digital este ca 90% dintre IMM-uri să atingă un nivel de bază al integrării tehnologiilor digitale in activitate, până în 2030”, conchide Cătălin Chiş, CEO şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Life is Hard.   

    Autoportret digital  Nivelul de digitalizare al IMM-urilor din România în 2023, pe baza auto-evaluărilor companiilor participante la studiu.

    SURSA: Cult Research, studiul Digitalizare IMM, reprezentativ la nivel naţional, a inclus atât o componentă cantitativă, cât şi una calitativă, şi a fost derulat pe un eşantion de 400 de întreprinderi mici şi mijlocii din România din diverse segmente de business: Informaţii şi comunicaţii, Industrie, Consultanţă şi intermediere, Construcţii, Servicii sociale, Transport şi depozitare, Marketing, publicitate şi media, Agricultură, Silvicultura şi pescuit şi altele.

  • Familia Căluianu, cu afaceri în domeniul instalaţiilor, a investit 7,5 milioane euro în Matca Transylvania Sanctuary, un hotel boutique de lux în Şimon, Braşov

    Familia Căluianu, cu afaceri în mai multe domenii precum cel al instalaţiilor şi cel apicol, a investit 7,5 milioane euro în Matca Transylvania Sanctuary, un hotel boutique de lux amplasat în Şimon, judeţul Braşov. Hotelul şi-a deschis porţile pentru oaspeţi, care se vor putea caza în două case tradiţionale transilvănene, cu 16 camere de oaspeţi şi două vile private.

    Cea mai cunoscută afacere a familiei Căluianu este cea din domeniul apicol, care deţine brandul Alina Carpatină, businessul fondat în 1991.

    „Ne propunem să extindem complexul nostru hotelier, adăugând mai multe spaţii de cazare, şi să îmbogăţim zona noastră de SPA cu o varietate de terapii, pentru a răspunde nevoilor şi dorinţelor oaspeţilor noştri, fie ei locali sau internaţionali”, a declarat Bogdan Caluianu, proprietar.

    Reprezentanţii hotelului se aşteaptă la un grad mediu de ocupare de circa 40% pentru anul 2024 şi îşi propun să atragă atât turişti români, cât şi străini.

    Pe lângă spaţiile de cazare, hotelul are un centru de evenimente de circa 140 metri pătraţi, un restaurant cu o capacitate de 70 de locuri, un bar şi o terasă.

     

  • Povestea unei afaceri făcute din pasiune, pornită de doi prieteni din copilărie. Aceştia oferă românilor produse pe care până acum nu le găseai în ţara noastră

    A început ca un hobby, a continuat cu o investiţie şi s-a transformat în afacere – este, pe scurt, povestea firmei pe care au fondat-o doi prieteni din copilărie, colegi de şcoală şi apoi de facultate. Neluţu Grecu şi Robert Rădulescu au lansat un site cu sosuri şi alte „accesorii” care scot din anonimat orice fel de mâncare, iar acum lucrează la pasul următor: producţia.

    Foarteiute.ro a demarat cu o investiţie de aproximativ 1.000 de euro, cu un mic site, basic (de bază – n. red.), cu foarte puţine opţiuni pentru client şi doar câteva produse, apărut mai mult din pasiunea  personală pentru ardei şi sosuri iuţi, imposibil de găsit în ţară”, povestesc cei doi fondatori ai platformei.

    Apoi foarteiute.ro a evoluat natural, susţinut de cerere, de cei care au descoperit magazinul şi care au ales să încerce provocările mai mult sau mai puţin picante de peste tot din lume. Mulţi clienţi aleg să cumpere produse pentru a le oferi cadou. „Businessul a început în 2013. Momentan nu producem, încă suntem în teste cu o gamă de sosuri. Avem cele mai iuţi produse din lume – de altfel, acesta este şi motto-ul businessului nostru şi nu exagerăm cu nimic.

    Avem o selecţie de sosuri şi piureuri premium, ardei uscaţi sau muraţi, pudră şi fulgi din ardei, snack-uri şi ciocolate, chutneys, ketchupuri, muştar, uleiuri şi miere, toate – produse din cei mai iuţi ardei din lume.” Sortimentele vin majoritar de la unele dintre brandurile consacrate pentru „iuţeală”, dar şi de la mici producători români, dorinţa celor doi antreprenori fiind să se concentreze pe produse naturale, fără aditivi, în principal din gama bio. „Clientela Foarteiute.ro rămâne totuşi o nişă, pentru că nu oricine tolerează produsele iuţi. În general, sunt oameni pasionaţi de iute, de gătit şi de travel (călătorit – trad.), sunt cei care au avut ocazia să testeze gusturi aparte în călătorii, care sunt interesaţi să aducă în bucătăria lor mai mult picant şi care au înţeles să treacă dincolo de categoriile mainstream de sosuri disponibile în supermarketuri.” În mod natural, următorul pas este lansarea propriei game de sosuri Foarteiute, acum că Neluţu Grecu şi Robert Rădulescu au pătruns tainele acestei nişe gastronomice.

    Cel mai probabil proiectul se va concretiza în 2025, după noi runde de testare a unor reţete. Până atunci însă, cei doi îşi propun să diversifice gama de produse şi să adauge o linie de condimente premium. „Suntem convinşi că astfel vom putea atrage noi categorii de consumatori şi mai mult ca sigur îi vom atrage şi spre produsele noastre iuţi. De asemenea, luăm în calcul şi abordarea unei pieţe externe pentru produsele noastre.” Sosurile şi celelalte produse comercializate pe foarteiute.ro au preţuri cuprinse în general între 30 şi 80 de lei, cele mai scumpe fiind cele produse din ardeiul iute Carolina Reaper, cel mai iute ardei din lume până de curând.

    „Dacă în primul an de activitate am avut o cifră de afaceri de circa 48.000 de euro, în 2023, după zece ani de activitate, am atins o cifră de afaceri de aproape 200.000 de euro.” Businessul funcţionează cu trei angajaţi permanenţi şi cu mulţi colaboratori. Drumul până aici nu a fost lipsit de provocări, cea mai mare dintre ele fiind Brexitul. „Cei mai cunoscuţi producători de sosuri iuţi sunt bazaţi în SUA, iar distribuţia lor în Europa se făcea prin Marea Britanie. Dintr-o dată a apărut o dificultate logistică neaşteptată şi am fost nevoiţi să renunţăm la anumite branduri pentru care importul direct nu avea sens. Partea bună este că în lumea minunată a produselor iuţi apar mereu branduri interesante chiar şi în Europa, astfel încât am substituit cu succes cu alte branduri noi”, povestesc fondatorii foarteiute.ro.   

    Sosurile şi celelalte produse comerciate pe foarteiute.ro au preţuri cuprinse în general între 30 şi 80 de lei, cele mai scumpe fiind cele produse din ardeiul iute Carolina Reaper, cel mai iute ardei din lume până de curând.

     

    Neluţu Grecu şi Robert Rădulescu sunt prieteni din copilărie, colegi de şcoală şi apoi de facultate, iar mai recent – parteneri de business.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Inicio Agency – agenţie de marketing (Bucureşti)

    Fondatoare: Miruna Neacşu şi Camelia Antoci

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an întreg de activitate: 50.000 de euro

    Prezenţă: în România, Republica Moldova şi internaţional

    Volart – atelier de genţi şi haine (Brăila)

    Fondatoare: Luminiţa Sişu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: în Brăila şi online

    Simetria – reţea de clinici de stomatologie (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Boza şi Măriuca Bărbieru

    Cifră de afaceri în 2022: 860.000 de lei (172.000 de euro)

    Prezenţă: în Bucureşti şi Ploieşti

    Quintessentially – companie de lifestyle management (Bucureşti)

    Fondator: Orlando Docan

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 500.000 de euro

    Prezenţă: internaţională

    MiniTea Bar – local cu bubble tea (Bucureşti)

    Fondatori: Raluca Văsii şi soţul ei

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 75.000 de euro

    Prezenţă: în centrul comercial Auchan din Drumul Taberei din Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Reteaua 5 to go mizează pe o creştere de 25% a afacerilor în 2024, la 50 mil.euro. Radu Savopol, cofondator 5 to go: Avem planificate 25 de deschideri de noi locaţii şi 8 renovări în lunile ianuarie-februarie

    Reţeaua de cafenele 5 to go vrea să ajungă la finalul anului 2024 la un total de 650 unităti şi o cifră de afaceri de 50 milioane euro, în creştere cu 25% fată de 2023.

    Lantul a depăşit anul trecut borna de 500 de cafenele şi a înregistrat o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro.

    „Rezultatele obţinute în ultimul trimestru al anului 2023, când am înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de peste 50% comparativ cu anul precedent, au depăşit estimările noastre şi  au impulsionat planificarea pentru perioada următoare şi stabilirea de obiective noi, în concordanţă cu ritmul de dezvoltare pe care ne propunem să îl menţinem. Anul abia a început şi deja avem planificate 25 de deschideri de noi locaţii şi 8 renovări, doar pentru lunile ianuarie-februarie. Lucrurile avansează constant la nivel local, practic o nouă locaţie 5 to go se deschide în România la fiecare 2 zile lucrătoare. Totodată, ne dorim şi credem că avem şanse reale de a avansa anul acesta pe locul 7 în topul european al lanţurilor de cafenele, în creştere de pe locul 9 unde ne situăm acum”, a declarat Radu Savopol, cofondator 5 to go.

    Evoluţia 5 to go se reflectă pe ambele pieţe, HoReCa şi retail, ambele divizii înregistrând creşteri spectaculoase în ultimul an.  Divizia de retail a ajuns la o pondere de aproximativ 4% din cifra de afaceri a grupului.

    Conform planificării actuale, 5 to go va depăşi numărul de 600 de cafenele în 2024, dintre care 50% în Bucureşti, urmat de Braşov (30 cafenele) şi Cluj (15). Dacă în 2023 harta 5 to go număra 110 oraşe cu cel puţin o cafenea deschisă, în 2024 expansiunea vizează cel puţin 40 oraşe noi.

     La nivel internaţional, în plan este lansarea pe piaţa din Slovacia, atingerea bornei de 10 cafenele în Ungaria şi implementarea unui proiect pilot pe piaţa din Bulgaria.

    În ceea ce priveşte divizia de retail, noi produse marca 5 to go sunt analizate pentru a fi lansate în acest an.

    De asemenea, compania vrea să crească valoarea bonului mediu, peste 15 lei, dar şi traficul în cafenele şi dezvoltarea de produse private label dedicate segmentului retail.

    Consolidarea gamei şi listarea în noi reţele, alături de dezvoltarea echipei ce gestionează acest segment de retail pot aduce pentru grupul 5 to go o creştere de 10 ori a cifrei de afaceri pe acest segment în următorii 5 ani, atingând un potenţial estimat la 20 de milioane de euro.

    PE zona digitală, aplicaţia 5 to go este gata de lansare în proporţie de 90% şi va fi disponibilă în această primăvară.

    Brandul 5 to go a fost lansat în 2015 de Radu Savopol şi Lucian  Bădilă.