BusinessMagazin

Tag: aeroport

  • Doctoriţă în scaun cu rotile, abandonată pe pista aeroportului Iaşi, după ce i-au distrus scaunul cu rotile

    Andreea Nechita, medicul rezident în scaun cu rotile de la Secţia Dermato-Venerologie a Spitalului „Sfântul Spiridon“ din Iaşi, a trecut printr-o situaţie inacceptabilă zilele acestea, în aeroportul din Iaşi. Fata se întorcea de la tratament din Italia, pe ruta Fiumicino-Iaşi, iar odată ajunsă la destinaţie, a constatat că scaunul cu rotile, ţinut până atunci la cală, i-a fost stricat. Atunci când a cerut explicaţii în legătură cu situaţia, Andreea şi mama sa au fost grăbite să elibereze pista, chiar dacă scaunul doctoriţei nu putea fi folosit.

    „Le-am spus că scaunul este rupt şi nu pot să merg cu el aşa. M-au pus înapoi pe scaunul de transfer, cel pe care l-au folosit în avion, şi ne-am uitat să vedem ce s-a întâmplat. Nu ştiu exact din ce material e scaunul, dar e destul de uşor, şi ca să ajungă în stadiul în care e acum trebuie să fi fost trântit, căci nu putea fi rupt de mâna unui om.

    Cineva s-a dus la cală şi mi-a zis că nu a mai găsit nimic acolo din el. Însoţitorii de zbor au dat din umeri şi au zis că le pare rău, iar angajaţii că trebuie să eliberez pista“, povesteşte Andreea. În cele din urmă, medicului i-a fost adus un scaun cu rotile din aeroport, dar a fost lăsată să se descurce cu două bagaje şi scaunul stricat până la ieşire, având doar ajutorul mamei. „Le-am zis că nu am cu ce să merg. Mi-au adus un scaun de-al lor, m-au pus pe el şi mama cerea explicaţii, le cerea să caute bucata cealaltă. Am rugat pe cineva de la asistenţă să meargă cu noi până afară. Eram cu două bagaje, cu scaunul meu şi cu mama, era evident că aveam nevoie de ajutor şi nu a venit nimeni. De pe pistă a stat puţin un domn, dar după vamă a dispărut, şi după a venit o femeie care şi-a cerut scuze, dar după ce am rugat-o să ne ajute până la taxi s-a făcut nevăzută. Am coborât rampa şi ne-am dus acasă. M-am mutat în căruţul meu defect, cu şezutul pe bare, căci nu mai aveam husa“, a mai menţionat aceasta.

    Fata a făcut reclamaţie încă din aeroport şi a încercat să îi mai contacteze şi ulterior pe cei implicaţi, dar spune că este trimisă dintr-o parte în alta. Cei de la compania aeriană Blue Air i-au spus că nu ei se fac vinovaţi de situaţie şi că trebuie să apeleze la AeroKraft, iar cei din urmă susţin că Blue Air trebuie să plătească pagubele. Mai mult, medicul susţine că în aeroport nimeni nu a lămurit-o exact de paşii pe care ar trebui să-i urmeze pentru a reclama situaţia. „Am făcut o reclamaţie. A venit o fată şi a zis că ea nu ştie sau nu are ce să facă. A doua persoană mi-a dat ceva scris şi mi-a spus că trebuie să depun anumite documente“, a menţionat Andreea Nechita, scrie ziaruldeiasi.ro

     

  • Cum arată noul business lounge din Paris în care călătorii din România se simt ca la hotel. GALERIE FOTO – VIDEO

    O serie de scaune, fotolii şi canapele, la capătul cărora se găseşte un open bar şi un bufet complet te întâmpină în prima parte a business lounge-ului aflat în terminalul L de pe aeroportul parizian Charles de Gaulle − acestea nu reprezintă nimic atipic pentru un business lounge dintr-un aeroport. În stânga însă, lângă intrare, se deschide un coridor către a doua parte a acestui lounge, inaugurată în urmă cu două săptămâni.
    Aici, amprenta designerului francez de interior şi produse Mathieu Lehanneur se face resimţită în proiect prin piesa de rezistenţă a lounge-ului – Le Balcon (n.red.: Balconul) – un spaţiu utilizat drept bar-restaurant.

    De la podeaua în mijlocul căreia tronează un motiv care imită „le bleu de ciel” (n.red.: albastrul cerului), ce se reflectă în tavanul auriu de tip oglindă, cei 34.000 de metri pătraţi ai noului segment de lounge cuprind baruri, locuri de joacă pentru copii, o bucătărie cu show live de gătit, cel mai mare spaţiu de wellness din lounge-urile francezilor, de 550 de metri pătraţi, şezlonguri de dormit, două saune şi un spaţiu pentru tratamente de îngrijire corporală.

    „Vedem că produsele şi serviciile sunt importante atât în aeroport, cât şi în zbor. Investim în călătoria clienţilor. (…) Ştim că produsul de la sol este cheia pentru satisfacţia clienţilor, iar pentru clienţii de business, esenţial este să ai un business lounge”, descrie Anne Rigail, vicepreşedinte executiv pe segmentul de servicii clienţi în cadrul companiei Air France, cea mai recentă investiţie a operatorului francez de zboruri. 

    Lounge-ul de 16 milioane de euro face parte dintr-un plan strategic al companiei, în cadrul căruia Air France îşi propune să investească 900 de milioane de euro pentru a îmbunătăţi experienţa de zbor a clienţilor. Proiectul recent inaugurat din terminalul L de pe aeroportul Charles de Gaulles, în zona 2E, se adresează călătorilor din spaţii non-Schengen, precum Rusia, România, Bulgaria, Croaţia şi din multe zone din Asia.

    „Întreaga investiţie, de 900 de milioane de euro, se încadrează într-un plan de cinci ani, în perioada 2018-2022. Modernizăm cabinele de pasageri, business lounge-urile şi conectivitatea”, descrie Rigail principalele linii de investiţii ale companiei în perioada următoare. Business lounge-ul din zona 2E nu este singurul în care investeşte Air France.

    Pe lângă cel pe care îl construieşte compania în zona 2F şi cele şase lounge-uri din Charles de Gaulle, francezii modernizează facilităţile din Lyon, Bordeaux, JFK, Washington, San Francisco şi Los Angeles. Potrivit reprezentantei Air France, peste 6 milioane de pasageri trec prin business lounge-urile companiei din toată lumea.

    Accesul în acestea se realizează prin intermediul unui bilet de călătorie business class ori prin intermediul statutului de Elite Frequent Flyer pentru clienţii care circulă la economy class sau economy premium class. De asemenea, în baza locurilor disponibile, accesul se poate face şi prin plata unei taxe de 35 de euro.

    Alături de investiţiile în lounge-uri, compania pariază şi pe digitalizare, care, la fel ca în toate celelalte industrii, are un rol disruptiv şi în businessul operatorilor aerieni. Un pas făcut de Air France în acest sens se leagă, de pildă, de introducerea conexiunii Wi-Fi în toate aeronavele companiei în următorii ani. Nevoia conectivităţii, în special a internetului în avion, este una specifică „clientului nou”, spune Anne Rigail.

    „Putem vedea că oamenii călătoresc mai mult, schimbă mai des liniile aeriene şi trebuie să fii cel mai bun pentru fiecare parte a călătoriei. La nivel de aşteptări noi, clienţii vor totul instant, ca atunci când comanzi ceva de pe internet. Aceştia vor fluiditate la check-in, la boarding, la poarta de securitate, peste tot vor o experienţă fluidizată. (…) Dezvoltăm şi traseul digital al clientului, ceea ce înseamnă că aceştia pot avea pe site sau pe aplicaţie toate informaţiile. Când vine vorba de lounge, aceştia pot vizualiza harta lounge-ului şi lista de servicii şi chiar pot face rezervări la activităţi precum experienţa tratamentelor cosmetice sau duşurile”, explică Rigail.

    În aşteptările clienţilor de astăzi, totul este digital, spune ea. „Dezvoltăm toate canalele de comunicare cu clienţii. Dacă vrei să îţi primeşti cartea de îmbarcare pe Facebook, pe Messenger, o ai acolo, dezvoltăm soluţii şi pe WhatsApp, WeChat şi toate canalele de social media, acolo unde sunt oamenii. Spre exemplu, chinezii nu stau pe aceleaşi platforme pe care stau francezii sau americanii. Dezvoltăm parteneriate şi cu servicii de tip asistent vocal, precum Alexa; serviciul a fost deja implementat în sistem. Dacă o întrebi pe Alexa informaţii despre zboruri, ea îţi va răspunde la întrebări. Încercăm să dezvoltăm această excursie digitală în paralel cu excursia fizică.”

    Aceste îmbunătăţiri nu se vor reflecta şi în preţul biletelor, spune reprezenta Air France. „În acest moment nu am operat nicio creştere în preţul biletelor pentru că vrem să îmbunătăţim experienţa clientului. Este doar o necesitate (investiţiile derulate − n.red.) într-un sens competitiv, pentru a rămâne atractivi pentru clienţi.”

    Potrivit platformei GlobeNewswire, grupul Air France-KLM, din care face parte operatorul Air France, a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 25,7 miliarde de euro, în creştere cu 3,8% faţă de anul anterior, şi are peste 84.000 de angajaţi. Aeroportul Charles de Gaulle este al zecelea din lume ca mărime şi al doilea din Europa, după Heathrow din Londra, cu 70 de milioane de pasageri în 2017, în creştere faţă de 66 de milioane de pasageri în anul precedent. În total, aeroportul a gestionat peste 475.000 de zboruri anul trecut, potrivit datelor oficiale ale companiei.

    Operatorii tradiţionali de zboruri investesc de decenii în lounge-urile de la sol. În Zürich, de pildă, Swiss a inaugurat un spaţiu vast pentru pasagerii claselor business şi premium – cu secţiuni separate pentru fiecare dintre acestea, la fel ca în aer; lounge-ul elveţienilor este prevăzut cu o terasă ce oferă priveliştea Alpilor elveţieni. Turkish Airlines a investit în extinderea spaţiului lounge-ului CIP din Istanbul în 2014, iar în prezent acesta se întinde pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi şi are un concept ce se bazează pe autenticitatea culturală, incluzând în ofertă preparatele tradiţionale turceşti.

    Pe meniuri inedite au pariat şi alţi operatori aerieni: unul dintre lounge-urile Cathay Pacific din Hong Kong este dotat cu un bar de noodles; iar operatorul australian Qantas oferă pizza gourmet şi chiar şi un grătar în aer liber, potrivit Financial Review.
    De asemenea, şi operatori precum Qantas, Emirates, Etihad şi Thai Airways oferă clienţilor claselor premium masaje gratuite în lounge-urile lor.
    Lufthansa pune la dispoziţia pasagerilor de clasa I un terminal privat, în Frankfurt: după ce sosesc la aeroport, pasagerii au parte de un asistent personal, dormitoare şi băi private.

    Potrivit CNN, nu doar operatorii aerieni investesc în lounge-uri: jucători independenţi deschid accesul celor care nu ar putea avea altfel experienţa unui astfel de spaţiu de relaxare şi investesc în lounge-uri destinate călătorilor în scopuri de business care zboară în regim economy, dar au în continuare nevoie de linişte. Spre exemplu, Plaza Premium, companie fondată în urmă cu aproximativ două decenii de un vicepreşedinte de bancă pe nume Song Hoi-see, are peste 100 de locaţii în toată lumea; clienţii plătesc pentru a beneficia de serviciile acestora între 35 şi 50 de dolari. În ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor de zbor, şi aceasta reprezintă o regulă din noul model de business al operatorilor aerieni: spre exemplu, grupul Lufthansa a anunţat investiţii de peste 500 de milioane de euro în digitalizare în intervalul 2017-2020, potrivit Reuters. Nici operatorii low-cost nu stau deoparte la capitolul investiţii în această direcţie:
    Ryanair, de pildă, a anunţat investiţii în diverse proiecte digitale, cum ar fi o aplicaţie de 3 milioane de euro pentru călători.  

  • Cum arată noul business lounge din Paris în care călătorii din România se simt ca la hotel. GALERIE FOTO

    O serie de scaune, fotolii şi canapele, la capătul cărora se găseşte un open bar şi un bufet complet te întâmpină în prima parte a business lounge-ului aflat în terminalul L de pe aeroportul parizian Charles de Gaulle − acestea nu reprezintă nimic atipic pentru un business lounge dintr-un aeroport. În stânga însă, lângă intrare, se deschide un coridor către a doua parte a acestui lounge, inaugurată în urmă cu două săptămâni.
    Aici, amprenta designerului francez de interior şi produse Mathieu Lehanneur se face resimţită în proiect prin piesa de rezistenţă a lounge-ului – Le Balcon (n.red.: Balconul) – un spaţiu utilizat drept bar-restaurant.

    De la podeaua în mijlocul căreia tronează un motiv care imită „le bleu de ciel” (n.red.: albastrul cerului), ce se reflectă în tavanul auriu de tip oglindă, cei 34.000 de metri pătraţi ai noului segment de lounge cuprind baruri, locuri de joacă pentru copii, o bucătărie cu show live de gătit, cel mai mare spaţiu de wellness din lounge-urile francezilor, de 550 de metri pătraţi, şezlonguri de dormit, două saune şi un spaţiu pentru tratamente de îngrijire corporală.

    „Vedem că produsele şi serviciile sunt importante atât în aeroport, cât şi în zbor. Investim în călătoria clienţilor. (…) Ştim că produsul de la sol este cheia pentru satisfacţia clienţilor, iar pentru clienţii de business, esenţial este să ai un business lounge”, descrie Anne Rigail, vicepreşedinte executiv pe segmentul de servicii clienţi în cadrul companiei Air France, cea mai recentă investiţie a operatorului francez de zboruri. 

    Lounge-ul de 16 milioane de euro face parte dintr-un plan strategic al companiei, în cadrul căruia Air France îşi propune să investească 900 de milioane de euro pentru a îmbunătăţi experienţa de zbor a clienţilor. Proiectul recent inaugurat din terminalul L de pe aeroportul Charles de Gaulles, în zona 2E, se adresează călătorilor din spaţii non-Schengen, precum Rusia, România, Bulgaria, Croaţia şi din multe zone din Asia.

    „Întreaga investiţie, de 900 de milioane de euro, se încadrează într-un plan de cinci ani, în perioada 2018-2022. Modernizăm cabinele de pasageri, business lounge-urile şi conectivitatea”, descrie Rigail principalele linii de investiţii ale companiei în perioada următoare. Business lounge-ul din zona 2E nu este singurul în care investeşte Air France.

    Pe lângă cel pe care îl construieşte compania în zona 2F şi cele şase lounge-uri din Charles de Gaulle, francezii modernizează facilităţile din Lyon, Bordeaux, JFK, Washington, San Francisco şi Los Angeles. Potrivit reprezentantei Air France, peste 6 milioane de pasageri trec prin business lounge-urile companiei din toată lumea.

    Accesul în acestea se realizează prin intermediul unui bilet de călătorie business class ori prin intermediul statutului de Elite Frequent Flyer pentru clienţii care circulă la economy class sau economy premium class. De asemenea, în baza locurilor disponibile, accesul se poate face şi prin plata unei taxe de 35 de euro.

    Alături de investiţiile în lounge-uri, compania pariază şi pe digitalizare, care, la fel ca în toate celelalte industrii, are un rol disruptiv şi în businessul operatorilor aerieni. Un pas făcut de Air France în acest sens se leagă, de pildă, de introducerea conexiunii Wi-Fi în toate aeronavele companiei în următorii ani. Nevoia conectivităţii, în special a internetului în avion, este una specifică „clientului nou”, spune Anne Rigail.

    „Putem vedea că oamenii călătoresc mai mult, schimbă mai des liniile aeriene şi trebuie să fii cel mai bun pentru fiecare parte a călătoriei. La nivel de aşteptări noi, clienţii vor totul instant, ca atunci când comanzi ceva de pe internet. Aceştia vor fluiditate la check-in, la boarding, la poarta de securitate, peste tot vor o experienţă fluidizată. (…) Dezvoltăm şi traseul digital al clientului, ceea ce înseamnă că aceştia pot avea pe site sau pe aplicaţie toate informaţiile. Când vine vorba de lounge, aceştia pot vizualiza harta lounge-ului şi lista de servicii şi chiar pot face rezervări la activităţi precum experienţa tratamentelor cosmetice sau duşurile”, explică Rigail.

    În aşteptările clienţilor de astăzi, totul este digital, spune ea. „Dezvoltăm toate canalele de comunicare cu clienţii. Dacă vrei să îţi primeşti cartea de îmbarcare pe Facebook, pe Messenger, o ai acolo, dezvoltăm soluţii şi pe WhatsApp, WeChat şi toate canalele de social media, acolo unde sunt oamenii. Spre exemplu, chinezii nu stau pe aceleaşi platforme pe care stau francezii sau americanii. Dezvoltăm parteneriate şi cu servicii de tip asistent vocal, precum Alexa; serviciul a fost deja implementat în sistem. Dacă o întrebi pe Alexa informaţii despre zboruri, ea îţi va răspunde la întrebări. Încercăm să dezvoltăm această excursie digitală în paralel cu excursia fizică.”

    Aceste îmbunătăţiri nu se vor reflecta şi în preţul biletelor, spune reprezenta Air France. „În acest moment nu am operat nicio creştere în preţul biletelor pentru că vrem să îmbunătăţim experienţa clientului. Este doar o necesitate (investiţiile derulate − n.red.) într-un sens competitiv, pentru a rămâne atractivi pentru clienţi.”

    Potrivit platformei GlobeNewswire, grupul Air France-KLM, din care face parte operatorul Air France, a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 25,7 miliarde de euro, în creştere cu 3,8% faţă de anul anterior, şi are peste 84.000 de angajaţi. Aeroportul Charles de Gaulle este al zecelea din lume ca mărime şi al doilea din Europa, după Heathrow din Londra, cu 70 de milioane de pasageri în 2017, în creştere faţă de 66 de milioane de pasageri în anul precedent. În total, aeroportul a gestionat peste 475.000 de zboruri anul trecut, potrivit datelor oficiale ale companiei.

    Operatorii tradiţionali de zboruri investesc de decenii în lounge-urile de la sol. În Zürich, de pildă, Swiss a inaugurat un spaţiu vast pentru pasagerii claselor business şi premium – cu secţiuni separate pentru fiecare dintre acestea, la fel ca în aer; lounge-ul elveţienilor este prevăzut cu o terasă ce oferă priveliştea Alpilor elveţieni. Turkish Airlines a investit în extinderea spaţiului lounge-ului CIP din Istanbul în 2014, iar în prezent acesta se întinde pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi şi are un concept ce se bazează pe autenticitatea culturală, incluzând în ofertă preparatele tradiţionale turceşti.

    Pe meniuri inedite au pariat şi alţi operatori aerieni: unul dintre lounge-urile Cathay Pacific din Hong Kong este dotat cu un bar de noodles; iar operatorul australian Qantas oferă pizza gourmet şi chiar şi un grătar în aer liber, potrivit Financial Review.
    De asemenea, şi operatori precum Qantas, Emirates, Etihad şi Thai Airways oferă clienţilor claselor premium masaje gratuite în lounge-urile lor.
    Lufthansa pune la dispoziţia pasagerilor de clasa I un terminal privat, în Frankfurt: după ce sosesc la aeroport, pasagerii au parte de un asistent personal, dormitoare şi băi private.

    Potrivit CNN, nu doar operatorii aerieni investesc în lounge-uri: jucători independenţi deschid accesul celor care nu ar putea avea altfel experienţa unui astfel de spaţiu de relaxare şi investesc în lounge-uri destinate călătorilor în scopuri de business care zboară în regim economy, dar au în continuare nevoie de linişte. Spre exemplu, Plaza Premium, companie fondată în urmă cu aproximativ două decenii de un vicepreşedinte de bancă pe nume Song Hoi-see, are peste 100 de locaţii în toată lumea; clienţii plătesc pentru a beneficia de serviciile acestora între 35 şi 50 de dolari. În ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor de zbor, şi aceasta reprezintă o regulă din noul model de business al operatorilor aerieni: spre exemplu, grupul Lufthansa a anunţat investiţii de peste 500 de milioane de euro în digitalizare în intervalul 2017-2020, potrivit Reuters. Nici operatorii low-cost nu stau deoparte la capitolul investiţii în această direcţie:
    Ryanair, de pildă, a anunţat investiţii în diverse proiecte digitale, cum ar fi o aplicaţie de 3 milioane de euro pentru călători.  

  • Tânărul care schimbă total mersul cu avionul. Cum o să putem merge in conditii mult mai bune si cu mai putini bani

    Mai târziu, a dezvoltat o obsesie pentru simulatoarele de zbor – când era adolescent s-a alăturat Young Eagles (Tinerii Vulturi), un program care îi învaţă pe aviatorii aspiraţi cum să piloteze mici avioane Cessna.

    Hobby-ul a devenit greu de susţinut pe măsură ce a crescut. ”Să pilotezi un avion nu este acelaşi lucru cu a merge pe bicicletă – nu poţi să faci pauze de pregătire”, spune Futernick. ”Trebuie să faci acest lucru în mod constant, pe parcursul întregului an, pe măsură ce am crescut, a devenit dificil pentru mine să fac acest lucru.”

    În cele din urmă, a început să lucreze pentru businessul familiei, o firmă de imobiliare şi de management logistic. A studiat Marketingul, psihologia şi finanţele la Şcoala de business Stern, din cadrul New York University. În cele din urmă, fascinaţia lui pentru avioane l-a propulsat pe o traiectorie diferită – una care îmbină spiritul lui antreprenorial cu pasiunea pentru aviaţie.

    În 2016, când avea doar 20 de ani, a fondat ZED Aerospace, un start-up cu sediul central în Miami, axat pe dezvoltarea tehnologiilor de zbor inovatoare. Acesta este finanţat de investitori din Statele Unite, Europa şi Orientul Mijlociu. Primul produs al companiei, Aura, ţinteşte să umple golul dintre transportul comercial şi serviciile de chartere private. Start-up-ul promite să livreze călătorii aeriene luxoase la preţuri relativ accesibile, scrie Forbes.

    Este planificat ca acest serviciu să înceapă în 2019 – decolările şi aterizările vor fi exclusiv de pe aeroporturi private – care vor deservi iniţial oraşe precum Miami, New York, Chicago, Atlanta, Los Angeles şi Denver. În următorul an, este planificată o extindere a serviciului în Las Vegas, San Francisoc, Seattle, Boston şi Houston.

    Operate de Presidential Aviation, fiecare dintre aeronavele Aura au două cabine pentru clasa I, care acomodează 21 de pasageri şi oferă cel mai amplu spaţiu pentru zboruri comerciale din Statele Unite şi WAVE – cabina semnătură a companiei. Cu doar opt locuri, WAVE oferă o experienţă similară unui avion privat, la preţul unui zbor normal.

    Membrii Aura pot să îşi facă un număr nelimitat de rezervări şi să se bucure de preţuri fixe pentru toate rutele, având totodată parte de alegerea locului din avion şi de o politică flexibilă de anulări.

    Pentru a deveni membru Aura, un pasager trebuie să plătească o taxă iniţială de 700 de dolari şi o taxă lunară de 250 de dolari (cei care plătesc însă până 31 iulie beneficiază de o reducere şi vor plăti doar 100 de dolari pe lună. Spre comparaţie, Jet Smarter, cel mai mare competitor al Aura – are o taxă iniţială de 3.000 de dolari şi o taxă anuală de 4.950 de dolari pentru membershipul individual.Preţurile biletelor de avion pentru cei care sunt membri Aura variază de la 280 de dolari, la 580 de dolari pentru clasa I şi 600 de dolari pentru clasa WAVE.

  • Donald Trump a ajuns joi după-amiază în Marea Britanie pentru o vizită de lucru de patru zile

    Aeronava prezidenţială americană, Air Force One, a aterizat la aeroportul Stansted din Londra.

    Vizita lui Trump va debuta cu o călătorie până la Palatul Blenheim, unde omul de stat britanic Winston Churchill s-a născut şi a copilărit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump a ajuns joi după-amiază în Marea Britanie pentru o vizită de lucru de patru zile

    Aeronava prezidenţială americană, Air Force One, a aterizat la aeroportul Stansted din Londra.

    Vizita lui Trump va debuta cu o călătorie până la Palatul Blenheim, unde omul de stat britanic Winston Churchill s-a născut şi a copilărit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un tânăr de 21 de ani este pe cale să revoluţioneze industria aeriană

    Mai târziu, a dezvoltat o obsesie pentru simulatoarele de zbor – când era adolescent s-a alăturat Young Eagles (Tinerii Vulturi), un program care îi învaţă pe aviatorii aspiraţi cum să piloteze mici avioane Cessna.

    Hobby-ul a devenit greu de susţinut pe măsură ce a crescut. ”Să pilotezi un avion nu este acelaşi lucru cu a merge pe bicicletă – nu poţi să faci pauze de pregătire”, spune Futernick. ”Trebuie să faci acest lucru în mod constant, pe parcursul întregului an, pe măsură ce am crescut, a devenit dificil pentru mine să fac acest lucru.”

    În cele din urmă, a început să lucreze pentru businessul familiei, o firmă de imobiliare şi de management logistic. A studiat Marketingul, psihologia şi finanţele la Şcoala de business Stern, din cadrul New York University. În cele din urmă, fascinaţia lui pentru avioane l-a propulsat pe o traiectorie diferită – una care îmbină spiritul lui antreprenorial cu pasiunea pentru aviaţie.

    În 2016, când avea doar 20 de ani, a fondat ZED Aerospace, un start-up cu sediul central în Miami, axat pe dezvoltarea tehnologiilor de zbor inovatoare. Acesta este finanţat de investitori din Statele Unite, Europa şi Orientul Mijlociu. Primul produs al companiei, Aura, ţinteşte să umple golul dintre transportul comercial şi serviciile de chartere private. Start-up-ul promite să livreze călătorii aeriene luxoase la preţuri relativ accesibile, scrie Forbes.

    Este planificat ca acest serviciu să înceapă în 2019 – decolările şi aterizările vor fi exclusiv de pe aeroporturi private – care vor deservi iniţial oraşe precum Miami, New York, Chicago, Atlanta, Los Angeles şi Denver. În următorul an, este planificată o extindere a serviciului în Las Vegas, San Francisoc, Seattle, Boston şi Houston.

    Operate de Presidential Aviation, fiecare dintre aeronavele Aura au două cabine pentru clasa I, care acomodează 21 de pasageri şi oferă cel mai amplu spaţiu pentru zboruri comerciale din Statele Unite şi WAVE – cabina semnătură a companiei. Cu doar opt locuri, WAVE oferă o experienţă similară unui avion privat, la preţul unui zbor normal.

    Membrii Aura pot să îşi facă un număr nelimitat de rezervări şi să se bucure de preţuri fixe pentru toate rutele, având totodată parte de alegerea locului din avion şi de o politică flexibilă de anulări.

    Pentru a deveni membru Aura, un pasager trebuie să plătească o taxă iniţială de 700 de dolari şi o taxă lunară de 250 de dolari (cei care plătesc însă până 31 iulie beneficiază de o reducere şi vor plăti doar 100 de dolari pe lună. Spre comparaţie, Jet Smarter, cel mai mare competitor al Aura – are o taxă iniţială de 3.000 de dolari şi o taxă anuală de 4.950 de dolari pentru membershipul individual.Preţurile biletelor de avion pentru cei care sunt membri Aura variază de la 280 de dolari, la 580 de dolari pentru clasa I şi 600 de dolari pentru clasa WAVE.

  • Primul judeţ din Transilvania care ar putea fi falimentat de Guvern: s-au tăiat masiv fondurile în 2018 pentru spitale, aeroport şi drumuri

    Mai exact, dacă în anul 2017 repartizarea bugetară pentru judeţul Braşov a fost de 170.890 mii lei, propunerea bugetară pe anul 2018 este de 105.886 mii lei. Această diminuare considerabilă periclitează în mod direct derularea contractelor aferente obiectivelor de investiţii mai sus menţionate şi face imposibilă abordarea investiţiilor viitoare, explică Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

    Pe Facebook, Adrian Veştea a scris: „65 milioane de lei mai puţin pentru Braşov in 2018 din cauza PSD. Aceste tăieri de fonduri vor afecta grav următoarele proiecte de investiţii considerate prioritare pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului atât de către administraţia publică judeţeană, cât mai ales de către cetăţenii judeţului Braşov:

    1. Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, Etapa a III-a”. În prezent se află în desfăşurare procedura de licitaţie publică pentru contractarea constructorului ce va realiza Calea de rulare Alfa, platforma de îmbarcare-debarcare şi extinderea reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei de decolare-aterizare. Valoarea estimată a acestor lucrări este de 42.284 mii lei. Pentru finalizarea întregului obiectiv de investiţii, conform devizului general al Studiului de Fezabilitate mai este necesară alocarea sumei de 270.000 mii lei.

    2. Consolidare şi reabilitare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov”. În prezent se derulează acest contract de execuţie cu termen de finalizare iunie 2019. Conform contractului de execuţie, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce, de la data prezentei până la finalizare, suma de 24.150 mii lei. Ministerul Sănătăţii va repartiza Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov un accelerator de particule pentru a asigura infrastructura necesară tratamentelor oncologice, domeniu deficitar în sănătatea publică braşoveană. Pentru a funcţionaliza acest aparat Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce o sumă aproximativă de 10.120 mii lei.

    3. „Modernizare drum interjudeţean DJ 104 A, DJ 105 C şi DJ 105 P”. Pentru acest obiectiv de investiţii Consiliul Judeţean Braşov a semnat contractul de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Conform contractului de finanţare, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 5.342 mii lei.

    4. „Modernizare drum interjudeţean Covasna – Braşov care face legătura între drumul naţional DN 12 şi DN 13”. Acest obiectiv se află în faza de contractare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Proiectul a trecut de faza de verificare a conformităţii administrative şi eligibilitate, cât şi de verificarea trehnică şi financiară, fiind acceptat pentru finanţare. Conform hotărârii de aprobare a proiectului, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 27.851 mii lei.

    Sursa: romani-buni.info

  • Ups and dows

    ▲ Aeroportul „Transilvania” din Târgu-Mureş s-a redeschis săptămâna trecută după finalizarea investiţiilor de peste 56 milioane de lei în reabilitarea pistei.

    ▲ Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat modificările şi completările Legii nr. 220/2008 (legea energiei regenerabile) care permit consumatorilor să-şi instaleze tehnologie regenerabilă şi să vândă energie în sistem fără a plăti impozit.

    ▲ Simona Halep a intrat în topul celor mai bogaţi jucători de tenis din istorie, cu o avere de 14 milioane de dolari. Publicaţia Celebrity Net Worth o situează pe campioana de la Roland Garros pe locul 47 în acest clasament. Topul este condus de Ion Ţiriac, cu o avere de 2 miliarde de dolari.

    ▲ Cu opt regiuni viticole, 37 de podgorii şi 182.000 de hectare de vie, România ocupă ocupă locul cinci în UE la producţia de struguri, după Italia, Spania, Franţa şi Germania şi locul şase la producţia de vin după aceleaşi state şi Portugalia, arată datele APEV – Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri.


    ▲ România a obţinut o medalie de argint şi una de bronz la Cupa Mondială de canotaj, desfăşurată la Linz (Austria).


    ▼ Timpul de aşteptare la metrou a rămas neschimbat de cinci ani, cu toate că numărul mediu zilnic de călători a crescut cu 8,4%, iar la Aurel Vlaicu, staţia corporatiştilor, cu 50%.


    ▼ Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost în anul şcolar/universitar 2017-2018 de 3,57 milioane de elevi şi studenţi, numărul fiind în scădere cu 18.700 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, arată datele comunicate recent de Institutul Naţional de Statistică.


    ▼ Proiectul de finanţare pentru transformarea în muzeu a vechii şcoli din Broşteni (Botoşani) unde a învăţat Ion Creangă nu poate fi semnat de autorităţile locale din cauza unei datorii către Finanţe de 400.000 de lei, veche de zece ani, care a blocat conturile Primăriei.


    ▼ România mai are rezerve dovedite de petrol de doar 60 de milioane de barili, echivalentul a 10 milioane de tone de petrol, conform datelor pe anul 2017 centralizate într-un studiu al British Petroleum (BP). În 2017, producţia zilnică de petrol a României a fost de 76.000 de barili de petrol, cea mai mică producţie din ultimii zece ani. 

  • Aeroportul din Bali a fost redeschis, după erupţia vulcanului Moung Agung

    Erupţia vulcanului Mount Agung a creat un nor de cenuşă de peste doi kilometri înălţime, lucru care a cauzat iniţial anularea mai multor zboruri, apoi închiderea temporară a aeroportului.

    O sută cincisprezece zboruri internaţionale şi 203 zboruri interne au fost anulate joi, afectând peste 27.000 de călători.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro