BusinessMagazin

Tag: active

  • De astăzi, Pilonul II poate deţine până la 15% dintr-o companie, în loc de 10%, şi poate investi şi în companii necotate şi parteneriate public-private

    De astăzi, cei mai mari investitori de la Bursa românească, respectiv admi­nistratorii de pensii private prin intermediul fondurilor Pilon II, vor putea investi în noi clase de active şi vor putea să deţină până la 15% dintr-o societate, în creştere de la 10%, potrivit noilor reglementări ale Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Astfel, fiecare din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, care prin intermediul administratorilor au active de circa 13 miliarde de euro ale 7,4 milioane de români, vor putea să-şi diversifice portofoliul de investiţii.

    Acestea pot investi 15% din active în acţiuni şi obligaţiuni care rezultă în urma unor parteneriate public-private, precum proiecte de infrastructură, 10% în investiţii private de capital, chiar şi companii nelistate, şi 3% în acţiuni imobiliare listate. De asemenea noile reglementări ale ASF permit ca fondurile să poată deţină până la 15% dintr-o companie, în urcare de la 10% anterior, în contextul în care unele se apropie de cel din urmă prag.

    Desigur, legislaţia doar va permite aceste reglementări în vigoare de astăzi, dar decizia finală de a investi în fiecare din cele trei clase de active va aparţine admi­nistra­torilor.

    Probabil cea mai riscantă investiţie din rândul celor trei – PPP, imobiliar listat şi companii necotate –, este cea în companiile nelistate întrucât acestea sunt dificil de evaluat şi nici nu există disponibil un preţ public, unul de tranzacţionare.

    Cel mai probabil administratorii acestor fonduri nu vor vinde din deţinerile actuale, precum acţiuni şi titluri de stat, pentru a se orienta către noile active, asta dacă vor alege să meargă pe această strategie, în contextul în care viramentele românilor sunt de circa 700 mil. lei lunar către aceste fonduri. Strategia de investiţii a oricărui administrator de pensii Pilon II este una pe termen lung, caracterizată în general de „buy and hold“.

    Fondurile de pensii private, administrate cu o strategie caracterizată în principal de „buy and hold“, vor putea astfel să-şi majoreze deţinerile individuale la companiile de la bursa românească, inclusiv la Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România. Potrivit celor mai recente date, cele de la S1/2019, cea mai mare deţinere din capitalul social al băncii de la Cluj o are NN Pensii, de 5,8%, arată datele ZF. Dar unele fonduri se apropie de 10% la alte companii.

    De exemplu Allianz Viitorul Tău, al doilea cel mai mare fond Pilon II din România, după NN Pensii, are o deţinere de 8,8% din Ropharma, arată calculele ZF făcute pe baza celui mai recent raport semestrial, cel din iunie 2019. Recent Allianz Ţiriac Pensii Private, care adminstrează trei fonduri de pensii private, inclusiv AZT Viitorul Tău, a lichidat deţinerea de 10% de la Vrancart.

    Cele şapte fonduri de pensii administrate privat din România au investiţii de 9,9 miliarde de lei (2,1 miliarde de euro) la S1/2019 în acţiuni ale companiilor listate la bursa de la Bucureşti, în creştere cu 34% faţă de finele anului 2018, potrivit calculelor realizate de ZF din rapoartele semestriale ale fondurilor.


     

  • Analiză KeysFin: Ce se întâmplă cu businessurile româneşti? Cel mai mic număr de insolvenţe din istorie, număr record de entităţi active şi echilibru între numărul de companii nou create faţă de companiile închise în 2019

    România se apropie de finalul ciclului de creştere post criză, potrivit ultimelor date primite de la Registrul Comerţului şi interpretate de analiştii KeysFin în studiul  “Trending Business”. Astfel, în 2019, România a ajuns la performanţa de a avea cel mai mic număr de insolvenţe din istorie (6,5 mii), respectiv cu 27% mai mic faţă de 2018 şi cu 67% faţă de 2009. De asemenea, o altă cifră record este şi cea a entităţilor economice active (companii şi PFA-uri) care a însumat 1,36 milioane de entităţi în România, în 2019.

    “Economia românească dă semne clare că se apropie de finalul ciclului de creştere post criză. De la maximul istoric, de 29,6 mii de insolvenţe atins în 2013 scăderea din 2019 este de 78% şi estimăm că o dată cu decelerarea economiei ar putea reprezenta minimul ciclului, urmând să se stabilizeze în jurul pragului de 6 mii în 2020.”, a declarat Roxana Popescu, managing director al KeysFin, unul din cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.

    În 2019, în România au fost înfiinţate 134,2 mii de entităţi economice, pe când numărul afacerilor care s-au închis (dizolvări plus radieri) este de 135,7 mii, sporul natural fiind aşadar unul uşor negativ.

    Ca dinamică  a ultimilor 10 ani, numărul companiilor deschise a crescut cu 16%, în timp ce numărul celor închise a crescut cu 117,5%. Decalajul dintre cei 2 indicatori poate fi explicat şi prin faptul că numărul radierilor şi dizolvărilor este puternic influenţat de măsurile administrative (spre exemplu în 2010 au fost cuprinse aproximativ 127.294 radieri pentru neexercitarea dreptului de opţiune în una din formele prevăzute de OUG 44/2008 – sancţionată cu radierea din Registrul Comerţului). Cu toate acestea, tendinţa de consolidare, poate chiar de curăţare a economiei este evidentă după avansul de peste 117,5% faţă de 2009, la 135,7 de mii de afaceri închise în 2019.

    Ca pondere din total entităţi active, rata companiilor închise a fost de 9,9% şi este aproape egală cu cea a celor nou înfiinţate în 2019 şi reprezintă un semnal clar al apropierii de finalul de creştere post-criză.

    Numărul entităţilor economice active din România a crescut cu 3% faţă de 2018, cu 16,5% faţă de 2015 şi a fost cu 32% peste nivelul din 2009, la 1,36 milioane de profesionişti la sfârşitul lui decembrie 2019, maximul ultimilor 10 ani.

    Pe segmente, la sfârşitul lui 2019 existau 378,7 mii de PFA-uri active (28% din total) versus 985 mii de companii (72% din total). Ca dinamică în ultimii 5 ani se observă o preferinţă în creştere pentru companii (avans de 27%) în detrimentul PFA-urilor (scădere de 4%).
    Pe segmente economice, în ultimii 5 ani sectoarele de Construcţii, Transport & depozitare şi Industria prelucrătoare au atras cel mai mult investitorii, fiind create cu 5,4 mii, respectiv cu câte 3,4 mii de entităţi economice fiecare mai multe în 2019 decât în 2015.

    Cea mai mare creştere procentuală în ultimii 5 ani, de peste 88% o înregistrează Sănătatea şi serviciile sociale. Dacă în 2015 existau  aproximativ 1.800 afaceri  nou înfiinţate în acest sector, în 2019 au fost înfiinţate peste 3.300.

    Pe de altă parte, raportat la numărul de înmatriculări de companii şi PFA, cele mai populare domenii din România din 2019 sunt cele aferente Comerţului – cu 29,3 mii de entităţi economice înfiinţate în 2019, Construcţiilor – 14,8 mii şi Activităţilor profesionale – cu 12,9 mii de entităţi economice.

    În ultimii 10 ani, cel mai dinamic judeţ din punctul de vedere al numărului de entităţi economice active a fost Ilfov, care a înregistrat o creştere de 138%, astfel că în 2019 existau aici aproximativ 50 de mii de afaceri. În topul creşterilor procentuale se regăsesc şi Dâmboviţa, care are cu 57% mai multe entităţi active decât în 2009 şi Giurgiu cu 56%.

    La polul opus, cele mai mici creşteri în ceea ce priveşte firmele înfiinţate s-au înregistrat în Harghita, cu o creştere de doar 2,1% în ultimii 10 ani, precum şi în Botoşani – 4,8% şi Bacău – 5%. La nivel nominal însă, Bucureştiul rămâne lider cu peste 247 de mii de entităţi (18% din total), urmat de Cluj şi Timiş, cu 73 de mii (5,3% din total), respectiv 58,5 mii (4,3% din total). Podiumul este completat de Constanţa  – 50,3 mii afaceri nou înfiinţate şi Bihor -50,2 mii. 

    Programul Start-Up Nation a devenit un fenomen în rândul antreprenorilor locali, datorită facilităţilor acordate, astfel că acesta a contribuit nu doar la creşterea numărul firmelor înfiinţate, cât şi la obiectul de activitate al acestora, precum şi la judeţul de provenienţă.

    Potrivit datelor oferite de Ministerul pentru Comerţ, Antreprenoriat şi Mediul de Afaceri, la programul Start-Up Nation 2018-2019 s-au înscris 33.514 planuri de afaceri, cele mai multe dintre acestea în domeniul producţiei, comerţului şi serviciilor.
     

  • Analiză Keysfin: România a avut anul trecut cel mai mic număr de insolvenţe din istorie şi un număr record de firme şi PFA-uri active. ”Economia dă semne clare că se apropie de finalul ciclului de creştere post criză”

    România a înregistrat anul trecut cel mai mic număr de insolvenţe din istorie (6.500), cu 27% sub nivelul din 2018 şi cu 67% sub 2009,în timp ce numărul companiilor şi PFA-urilor active a atins de asemenea un record (1,36 mil).

    “Economia românească dă semne clare că se apropie de finalul ciclului de creştere post criză. De la maximul istoric, de 29,6 mii de insolvenţe atins în 2013 scăderea din 2019 este de 78% şi estimăm că o dată cu decelerarea economiei ar putea reprezenta minimul ciclului, urmând să se stabilizeze în jurul pragului de 6 mii în 2020.”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, furnizor de soluţii de business information din România.

    Anul trecut, în economia locală au fost înfiinţate 134.200 de firme, iar numărul afacerilor care s-au închis (dizolvări plus radieri) este de 135.700. În ultimii 10 ani, numărul companiilor deschise a crescut cu 16%, în timp ce numărul celor închise a crescut cu 117,5%.

    Decalajul dintre cei 2 indicatori poate fi explicat şi prin faptul că numărul radierilor şi dizolvărilor este puternic influenţat de măsurile administrative (spre exemplu în 2010 au fost cuprinse aproximativ 127.294 radieri pentru neexercitarea dreptului de opţiune în una din formele prevăzute de OUG 44/2008 – sancţionată cu radierea din Registrul Comerţului). Cu toate acestea, tendinţa de consolidare, poate chiar de curăţare a economiei este evidentă după avansul de peste 117,5% faţă de 2009, la 135.700 de afaceri închise în 2019, consideră analiştii.

    Ca pondere din total firme active, rata celor închise a fost de 9,9% şi este aproape egală cu cea a celor nou înfiinţate în 2019 şi reprezintă un semnal clar al apropierii de finalul de creştere post-criză.

    În ultimii 10 ani, cel mai dinamic judeţ a fost Ilfov, care a înregistrat o creştere de 138% a firmelor şi PFA-urilor active, la aproximativ 50.000 de afaceri în 2019. În topul creşterilor procentuale se regăsesc şi Dâmboviţa, care are cu 57% mai multe entităţi active decât în 2009 şi Giurgiu cu 56%.

    La polul opus, cele mai mici creşteri în ceea ce priveşte firmele înfiinţate s-au înregistrat în Harghita, cu o creştere de doar 2,1% în ultimii 10 ani, precum şi în Botoşani – 4,8% şi Bacău – 5%.

    Bucureştiul rămâne lider cu peste 247.000 de entităţi (18% din total), urmat de Cluj şi Timiş, cu 73.000 (5,3% din total), respectiv 58.500 (4,3% din total). Podiumul este completat de Constanţa  – 50.300 afaceri nou înfiinţate şi Bihor -50.200. 

     

     

  • Cum au evoluat pensiile românilor din Pilonul II? Radu Crăciun, şeful BCR Pensii: Activele sunt încă foarte mici

    Valoarea totală a activelor din pensiile private Pilon II, care se ridica la 13 miliarde euro la finalul anului trecut, rămâne în continuare relativ redusă, consideră Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) şi şeful BCR Pensii.

    „Activele cumulate sunt în continuare foarte mici. Trebuie să creştem baza de active pentru a da importanţă economisirii prin Pilonul II”, explică Radu Crăciun.

    Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat că din 2021 va relua majorarea contribuţiei la Pilonul II de pensii, mai întâi la 5%, urmând ca mai apoi să ajungă la 6% din salariul brut – în contextul în care se situează astăzi la 3,75%.

    „Cu cât contribuţiile sunt mai mici, cu atât şi pensiile private vor fi mai mici. Anul 2020 nu are cum să furnizeze o majorare a contribuţiei, dar sper că va creşte conform programării la 5%, apoi la 6%, cum a anunţat ministrul Cîţu”, precizează Crăciun.

    Lansat în mai 2008, Pilonul II a livrat până acum un randament mediu anualizat de 8,35% pentru cei 7,46 milioane de participanţi, reprezentând un câştig net de peste 12,8 miliarde lei.

    Activele din Pilonul II reprezintă doar 5,2% din PIB, potrivit datelor APAPR, ceea ce situează România la coada clasamentului, în urma Ungariei, Sloveniei, Lituaniei sau Poloniei. În Bulgaria nivelul activelor din Pilonul II raportat la PIB se ridică la 12,5%.

    La polul opus faţă de România, se situeză Danemarca, unde activele totale din sistemul de pensii private reprezintă 199% faţă de PIB-ul ţării.

    Valoarea medie a unui cont cu contribuţii de cel puţin 10 ani este de peste 19.000 de lei, potrivit ASF agregate de APAPR.

    Astfel, peste 2,1 milioane participanţi au deja în cont peste 10.000 de lei, în timp ce 850.000 de participanţi au deja peste 20.000 de lei.

  • Ce este AlphaBlock, startup-ul format la Cluj care foloseşte inteligenţa artificială pentru a le oferi o alternativă investitorilor în căutare de randamente

    Ciclurile de creştere economică se schimbă rapid în acest secol, iar durata şi intensitatea acestora este din ce în ce mai lipsită de predictibilitate în contextul în care în prezent bursele americane înregistrează cel mai lung ciclu de creştere din istoria pieţei bursiere. Clasele de active, împărţite până acum cu claritate de investitori, îşi schimbă locurile istorice pe fondul dobânzilor negative din Europa şi al schimbărilor din planul geopolitic. Un astfel de context generează o nevoie din ce în ce mai mare de predictibilitate, care îşi poate găsi răspunsul într-un algoritm de inteligenţă artificială.

    Fondat la începutul anului 2018 la Toronto de analistul de origine indiană Mukul Pal, start-up-ul fintech AlphaBlock, care are un hub de cercetare la Cluj-Napoca, dezvoltă soluţii de managementul al investiţiilor bazate pe inteligenţă artificială pentru fonduri de acţiuni, de pensii şi hedging, dar şi pentru alte pieţe.

    Astfel, start-up-ul fondat de Mukul Pal, cel care a înfiinţat în 2005 compania românească Orpheus Capitals (înglobată în AlphaBlock în februarie 2018), foloseşte statistică, matematică, fizică, machine learning şi inteligenţă artificială pentru a replica performanţele de anticipare din industria de investiţii în pieţe financiare, dar şi în alte pieţe precum retail, energie sau securitate cibernetică.

    Dar povestea AlphaBlock începe mai devreme de 2005. În anii 2000, Mukul Pal a început să activeze în piaţa financiară şi a sesizat că existau anumite aspecte pe care le putea observa în restul domeniilor, dar pe care cumva piaţa financiară nu le accepta ca fiind prezente. Discuţia principală era despre cât de diferit este sectorul financiar ca metodologie folosită pentru rezolvarea problemelor specifice faţă de alte sectoare.

    „Noi avem o problemă culturală în a accepta faptul că putem sau nu putem anticipa ce se va întâmpla în viitor. Credinţa populară este că nu putem anticipa viitorul şi că înţelegerea viitorului este rezervată divinităţii. De aici apare un alt strat în zona de pieţe financiare care spune că există anumite capabilităţi care ar putea să vadă puţin mai bine decât noi, cetăţenii de rând, ce se întâmplă în viitor. Acolo e o categorie de oameni care au folosit nişte sisteme discreţionare pe baza cărora să încerce să înţeleagă evoluţia viitoare a preţurilor, a bursei ş.a.m.d.”, spune Andrei Nagy, head of European sales al AlphaBlock.

    Aşadar, Mukul Pal a făcut demersuri în sensul identificării unui mecanism ştiinţific care să poată răspunde la întrebări de anticipare. În piaţa financiară, nevoia de predicţie este poate cea mai cunoscută sau cel mai bine înţeleasă, pentru că, spune Nagy, „mecanismul de a defini astăzi o structură a unui portofoliu de investiţii a cărui valoare viitoare cu obiectivul declarat cât mai mare să poată fi îndeplinit este o problemă la care se caută o soluţie de când a început piaţa financiară”.

    Mukul Pal a venit în România în 2004, iar în 2005 a fondat Orpheus Capitals, companie care oferea servicii pentru firme sau persoane fizice din piaţa de capital pe care le gestiona cu metodologiile existente la vremea respectivă.

    Analiza de date şi inteligenţa artificială, la intersecţie cu vechile teorii economice

    În 2008, Mukul Pal şi-a dat seama că toată această industrie care tot adună resurse nu reuşeşte să evite un anumit fenomen de criză care apare ciclic şi devine mai motivat să cerceteze cadrul de lucru utilizat la momentul respectiv pentru a înţelege unde sunt lipsurile care generează disconcordanţa. Astfel, a aplicat toate teoriile existente „ca la carte”, până la cea mai recentă teorie, câştigătoare de premiu Nobel, pe baza căreia ar fi trebuit să obţină performanţe mai bune decât cu metodologiile anterioare. Însă fiecare încercare a dus la rezultate nesatisfăcătoare sau a fost sortită eşecului.

    „Mukul Pal începe să creeze frameworkul (n.r.: sistem integrat) teoretic care stă la baza metodologiilor existente astăzi şi îşi dă seama de nişte lucruri pe care le putem înţelege foarte uşor. Primul este că, istoric vorbind, cercetătorii nu puteau comunica între ei şi atunci nu aflau unul despre munca celuilalt. Acum, dacă te uiţi din urmă şi încerci să corelezi, e mult mai simplu, pentru că avem toată informaţia şi toată evoluţia acelor frameworkuri ştiinţifice. Mai există un alt aspect, care ţine de faptul că cercetătorii nu au cum să îşi ducă munca la bun sfârşit, să şi-o coreleze. Pal începe să mai descopere alte lucruri care ţin de faptul că noi preluăm cunoştinţele aşa cum au fost ele interpretate de către antemergători. Niciun student sau doctorand nu îndrăzneşte să pună la îndoială soluţiile pe care un profesor i le furnizează contând pe capabilitatea lor de validare şi filtrare a acelor informaţii, indiferent că le-au obţinut ei sau le-au obţinut din alte părţi. Aici este problema. Nu vorbim de validare, ci de completare”, explică Nagy.

    În 2009-2010, Mukul Pal a identificat elemente pe care să le poată corela diferit faţă de ceea ce au făcut ceilalţi înainte şi, săpând în mai multe direcţii, a realizat că poate să răspundă la întrebarea de anticipare într-un alt fel. „El poate să identifice în orice set de date o arhitectură a lor, o regulă sau un set de reguli care definesc felul în care setul de date se contruieşte, spre deosebire de toate celelalte abordări care sunt orientate pe înţelegerea conţinutului dintr-un set de date, adică înţelegerea tuturor elementelor din setul de date şi a valorilor lor.”

    În metoda clasică, care este cunoscută ca şi big data analytics, datele sunt analizate cu scopul de a înţelege motivele pentru care anumite rezultate au fost obţinute plecându-se de la cauzele care pot fi identificate. Abordarea lui Pal este diferită şi spune că este mult mai important să înţelegem acea structură care ne permite mult mai uşor să identificăm evoluţia în timp. La fel de bine cum ADN-ul ne ajută să putem înţelege mai bine cum ar putea evolua o persoană de la o vârstă încolo mult mai uşor decât înţelegerea persoanei respective.

    Din 2004 până în 2017, Orpheus a dezvoltat activităţi de consultanţă specifice pieţei de capital folosind metodologii clasice până la un punct după care a început să folosească metodologia nou descoperită, validând-o cu clienţi din Canada, SUA şi India, astfel încât conceptul frameworkului teoretic să poată fi validat în viaţa reală.
    „În 2018, pentru că exista nevoia comercializării soluţiei pe nişte pieţe dezvoltate pentru servicii de tipul celor din piaţa de capital, unde deja aveam trei clienţi în Canada şi unul în America, cu care s-a testat produsul din faza Orpheus, direcţia strategică de dezvoltare dădea nevoia de a avea prezenţă cu un birou comercial în America de Nord. În acelaşi timp, dezvoltarea către blockchain (tehnologia de tip infrastructură digitală care stă în spatele monedelor digitale) şi deschiderea Canadei către blockchain, pentru că Toronto este Ethereum City, ne-au determinat să mergem să dezvoltăm partea comercială în Canada”, povesteşte Nagy. S-au întâlnit acolo în februarie 2018 cu cel mai mare venture capital în zona de inteligenţă artificială, Real Ventures, care ridicase cea mai mare rundă de finanţare de tip seria A pentru un startup din AI, de 135 milioane de dolari. „Când s-au întâlnit cu noi au fost intrigaţi de metoda alternativă propusă şi de performanţele pe care le obţinem cu aceasta şi au făcut o primă investiţie la sfârşitul anului 2018. Tot ei conduc acum următoarea rundă din poziţia de lead investor, din care ne ajută atât prin contribuţia personală, cât şi prin adăugarea de alţi investitori pentru a închide şi această rundă. Finanţarea s-a făcut la o evaluare de 15 milioane de dolari, fără a fi specificată valoarea investiţiei”, îşi aminteşte Andrei Nagy.

    Citeşte continuarea articolului pe www.businessmagazin.ro

  • Ecuaţia noului investitor: (capital + inteligenţă artificială – incertitudine) x apetit de risc

    Fondat la începutul anului 2018 la Toronto de analistul de origine indiană Mukul Pal, start-up-ul fintech AlphaBlock, care are un hub de cercetare la Cluj-Napoca, dezvoltă soluţii de management al investiţiilor bazate pe inteligenţă artificială pentru fonduri de acţiuni, de pensii şi hedging, dar şi pentru alte pieţe.
    Astfel, start-up-ul fondat de Mukul Pal, cel care a înfiinţat în 2005 compania românească Orpheus Capitals (înglobată în AlphaBlock în februarie 2018), foloseşte statistică, matematică, fizică, machine learning şi inteligenţă artificială pentru a replica performanţele de anticipare din industria de investiţii în pieţe financiare, dar şi în alte pieţe precum retail, energie sau securitate cibernetică.

    Dar povestea AlphaBlock începe mai devreme de 2005. În anii 2000, Mukul Pal a început să activeze în piaţa financiară şi a sesizat că existau anumite aspecte pe care le putea observa în restul domeniilor, dar pe care cumva piaţa financiară nu le accepta ca fiind prezente. Discuţia principală era despre cât de diferit este sectorul financiar ca metodologie folosită pentru rezolvarea problemelor specifice faţă de alte sectoare.
    „Noi avem o problemă culturală în a accepta faptul că putem sau nu putem anticipa ce se va întâmpla în viitor. Credinţa populară este că nu putem anticipa viitorul şi că înţelegerea viitorului este rezervată divinităţii. De aici apare un alt strat în zona de pieţe financiare care spune că există anumite capabilităţi care ar putea să vadă puţin mai bine decât noi, cetăţenii de rând, ce se întâmplă în viitor. Acolo e o categorie de oameni care au folosit nişte sisteme discreţionare pe baza cărora să încerce să înţeleagă evoluţia viitoare a preţurilor, a bursei ş.a.m.d.”, spune Andrei Nagy, head of European sales al AlphaBlock.

    Aşadar, Mukul Pal a făcut demersuri în sensul identificării unui mecanism ştiinţific care să poată răspunde la întrebări de anticipare. În piaţa financiară, nevoia de predicţie este poate cea mai cunoscută sau cel mai bine înţeleasă, pentru că, spune Nagy, „mecanismul de a defini astăzi o structură a unui portofoliu de investiţii a cărui valoare viitoare cu obiectivul declarat cât mai mare să poată fi îndeplinit este o problemă la care se caută o soluţie de când a început piaţa financiară”.
    Mukul Pal a venit în România în 2004, iar în 2005 a fondat Orpheus Capital, companie care oferea servicii pentru firme sau persoane fizice din piaţa de capital pe care le gestiona cu metodologiile existente la vremea respectivă.

    Analiza de date şi inteligenţa artificială, la intersecţie cu vechile teorii economice


    În 2008, Mukul Pal şi-a dat seama că toată această industrie care tot adună resurse nu reuşeşte să evite un anumit fenomen de criză care apare ciclic şi devine mai motivat să cerceteze cadrul de lucru utilizat la momentul respectiv pentru a înţelege unde sunt lipsurile care generează disconcordanţa. Astfel, a aplicat toate teoriile existente „ca la carte”, până la cea mai recentă teorie, câştigătoare de premiu Nobel, pe baza căreia ar fi trebuit să obţină performanţe mai bune decât cu metodologiile anterioare. Însă fiecare încercare a dus la rezultate nesatisfăcătoare sau a fost sortită eşecului.
    „Mukul Pal începe să creeze frameworkul (n.r.: sistem integrat) teoretic care stă la baza metodologiilor existente astăzi şi îşi dă seama de nişte lucruri pe care le putem înţelege foarte uşor. Primul este că, istoric vorbind, cercetătorii nu puteau comunica între ei şi atunci nu aflau unul despre munca celuilalt. Acum, dacă te uiţi din urmă şi încerci să corelezi, e mult mai simplu, pentru că avem toată informaţia şi toată evoluţia acelor frameworkuri ştiinţifice. Mai există un alt aspect, care ţine de faptul că cercetătorii nu au cum să îşi ducă munca la bun sfârşit, să şi-o coreleze. Pal începe să mai descopere alte lucruri care ţin de faptul că noi preluăm cunoştinţele aşa cum au fost ele interpretate de către antemergători. Niciun student sau doctorand nu îndrăzneşte să pună la îndoială soluţiile pe care un profesor i le furnizează contând pe capabilitatea lor de validare şi filtrare a acelor informaţii, indiferent că le-au obţinut ei sau le-au obţinut din alte părţi. Aici este problema. Nu vorbim de validare, ci de completare”, explică Nagy.
    În 2009-2010, Mukul Pal a identificat elemente pe care să le poată corela diferit faţă de ceea ce au făcut ceilalţi înainte şi, săpând în mai multe direcţii, a realizat că poate să răspundă la întrebarea de anticipare într-un alt fel. „El poate să identifice în orice set de date o arhitectură a lor, o regulă sau un set de reguli care definesc felul în care setul de date se contruieşte, spre deosebire de toate celelalte abordări care sunt orientate pe înţelegerea conţinutului dintr-un set de date, adică înţelegerea tuturor elementelor din setul de date şi a valorilor lor.”
    În metoda clasică, care este cunoscută ca şi big data analytics, datele sunt analizate cu scopul de a înţelege motivele pentru care anumite rezultate au fost obţinute plecându-se de la cauzele care pot fi identificate. Abordarea lui Pal este diferită şi spune că este mult mai important să înţelegem acea structură care ne permite mult mai uşor să identificăm evoluţia în timp. La fel de bine cum ADN-ul ne ajută să putem înţelege mai bine cum ar putea evolua o persoană de la o vârstă încolo mult mai uşor decât înţelegerea persoanei respective.
    Din 2004 până în 2017, Orpheus a dezvoltat activităţi de consultanţă specifice pieţei de capital folosind metodologii clasice până la un punct după care a început să folosească metodologia nou descoperită, validând-o cu clienţi din Canada, SUA şi India, astfel încât conceptul frameworkului teoretic să poată fi validat în viaţa reală.
    „În 2018, pentru că exista nevoia comercializării soluţiei pe nişte pieţe dezvoltate pentru servicii de tipul celor din piaţa de capital, unde deja aveam trei clienţi în Canada şi unul în America, cu care s-a testat produsul din faza Orpheus, direcţia strategică de dezvoltare dădea nevoia de a avea prezenţă cu un birou comercial în America de Nord. În acelaşi timp, dezvoltarea către blockchain (tehnologia de tip infrastructură digitală care stă în spatele monedelor digitale) şi deschiderea Canadei către blockchain, pentru că Toronto este Ethereum City, ne-au determinat să mergem să dezvoltăm partea comercială în Canada”, povesteşte Nagy. S-au întâlnit acolo în februarie 2018 cu cel mai mare venture capital în zona de inteligenţă artificială, Real Ventures, care ridicase cea mai mare rundă de finanţare de tip seria A pentru un startup din AI, de 135 milioane de dolari. „Când s-au întâlnit cu noi au fost intrigaţi de metoda alternativă propusă şi de performanţele pe care le obţinem cu aceasta şi au făcut o primă investiţie la sfârşitul anului 2018. Tot ei conduc acum următoarea rundă din poziţia de lead investor, din care ne ajută atât prin contribuţia personală, cât şi prin adăugarea de alţi investitori pentru a închide şi această rundă. Finanţarea s-a făcut la o evaluare de 15 milioane de dolari, fără a fi specificată valoarea investiţiei”, îşi aminteşte Andrei Nagy.

    Cine îşi lasă banii pe mâna „roboţilor”?


    Aşa cum explică fondatorii, aplicarea algoritmului AlphaBlock pe un specific investiţional sau pe un coş de active poate reliefa ce active au şanse mai mari să performeze, generând un cumul de componente care şi-ar putea păstra perspectivele în funcţie de diversele evoluţii ale pieţei care le influenţează valoarea.
    Practic, Alpha Block lucrează foarte mult pentru a pune la punct în mod constant mecanismul prin care analizează rezultate pentru a anticipa alte rezultate. Analizarea istoricului pieţei şi anticiparea în baza înţelegerii structurii seturilor de date generate de preţuri şi evoluţii anterioare se bazează pe ideea că în preţ există stocate toate evenimentele istorice care au influenţat valoarea – în mod direct sau indirect.
    Din 2012, pe mecanismele folosite de AlphaBlock există bani investiţi, iar în prezent compania are şapte clienţi globali, în România, SUA, India şi Canada, şi dezvoltă şi testează soluţii şi în alte regiuni pentru mai mult de 10 clienţi. „Când alegem componentele din portofoliile pe care trebuie să le construim, le alegem astfel încât ele să poată trece prin orice fel de condiţii de piaţă viitoare. Măsurăm probabilitatea ca ele să performeze ţinând cont de orice tip de piaţă pe care ar putea-o întâlni.”
    Toată partea de cercetare şi dezvoltare a fost făcută şi va rămâne la Cluj. În Canada este biroul de comercializare, acolo se află Mukul Pal împreună cu soţia, care este technical lead (conduce procesul de cercetare şi dezvoltare din punct de vedere tehnologic) şi un alt coleg care are rolul de head of sales pentru America de Nord. În total, sunt nouă, dintre care patru la Cluj. „Aşteptăm finalizarea rundei de investiţii pentru a putea continua dezvoltarea în sensul de a putea adăuga noi capabilităţi şi resurse în echipa de dezvoltare de la Cluj.”
    Specialiştii de la Cluj ajută şi asistă clienţii să adapteze soluţia la cerinţele lor şi a modela specific fiecare bot. Obiectivul după ridicarea acestei runde de investiţii este transformarea frameworkului astfel încât să poată fi utilizat mult mai simplu şi mai repede, fără a mai avea nevoie de partea de asistenţă personalizată. „Ne interesează să accelerăm activarea soluţiei de la opt săptămâni, cât durează acum, la mai puţin de o săptămână. Plecăm de la zero, fără a avea deja un bot construit pentru nevoile lui. Construim câte un bot pentru fiecare client, astfel încât să răspundă la nişte cerinţe specifice.”
    Pe plan internaţional, AlphaBlock lucrează cu instituţii de tipul family offices (birouri de familie) sau manageri de fonduri a căror dimensiune merge până la zeci de miliarde de dolari active sub administrare. Dimensiunea acestor instituţii de tip family offices este de luat în seamă în contextul în care chiar şi Berkshire Hathaway, unul dintre cele mai mari vehicule de investiţii din lume, fondat de legendarul investitor miliardar Warren Buffett, a pornit de la acest tip de birou.
    În total, clienţii AlphaBlock gestionează circa 20 de milioane de dolari folosind aceste mecanisme, dar, respectând viteza cu care pot creşte clienţii activi în prezent, compania urmăreşte să ajungă la un nivel de 100 de milioane de dolari până la jumătatea anului 2020.

    Tehnologia dezvoltată la Cluj-Napoca de un indian ajunge în SUA


    De asemenea, pe lângă validarea cu clienţi, în 2014 Orpheus a listat împreună cu Nasdaq, piaţa americană pentru companii de tehnologie, indicele NASDAQ RMVG20, un mecanism cu scop demonstrativ, astfel încât să nu existe vreun fel de dubiu cu privire la o posibilă manipulare a rezultatului. Performanţa indicelui depăşeşte astăzi dublul performanţei indicelui principal al acestei pieţe.
    „Am listat indicele pe Nasdaq tocmai pentru a arăta şi a valida public următorul lucru: că putem depăşi performanţa oricărui benchmark. Nu este un mecanism investibil, el ar trebui să fie transformat într-un fond mutual sau într-un ETF (fond tranzacţionat la bursă – n.red.), ci simulează comportamentul unui astfel de mecanism investibil. Replică complet traiectoria pe care ar fi deschis-o un astfel de portofoliu – pentru că funcţionează ca un portofoliu – dar lipsesc banii investiţi în el. Soluţia de a lista un indice a fost în acelaşi timp determinată şi de faptul că nu existau resurse pentru ca acel indice să fie un fond”, povesteşte Andrei Nagy.
    El spune că îşi doresc ca acest indice să fie transformat într-un produs, respectiv un fond, iar în acest sens caută un partener cu care să îl listeze. Pe lângă cei cinci ani de activitate live, înainte să îl listeze, Nasdaq a realizat un test pe alţi 10 ani în care au solicitat companiei structura portofoliului şi ei au făcut calculele.
    Pe Nasdaq sunt listaţi peste 1 milion de indici, numiţi benchmark, al căror rol este de punct de reper pentru măsurarea performanţei propriului portofoliu. „Sunt mecanisme construite pentru a da o performanţă medie astfel încât să te poţi raporta la ele. Dar foarte puţini vin cu acest claim, că pot depăşi performanţe. Cei care au acest tip de claim îl au din poziţia de furnizor de servicii şi îl oferă direct împachetat într-un produs pe care îl pun la dispoziţia clienţilor. Îl testează înainte.”
    Andrei Nagy spune că AlphaBlock intenţionează ca în 2020 să acceseze piaţa de capital ca formă de finanţare. „Noi luăm în calcul un IPO (ofertă publică iniţială n.red.), însă în prezent analizăm toate variantele de finanţare prin bursă. Conform timeline-ului stabilit cu consultantul, ar trebui ca în 2020 să listăm o ofertă către investitori.”
    Pentru a avea complet dezvoltată această capabilitate, cu fondurile atrase pe piaţa de capital, Alpha Block urmăreşte să optimizeze platforma astfel încât timpii de integrare a unui client nou să fie reduşi.
    „Datorită faptului că sistemul nostru este construit în jurul unui General AI proprietar, putem replica performanţele de anticipare din industria de investiţii şi în alte seturi de date din alte pieţe: energie, retail, cyber security şi altele. Prin produsele noastre ne dorim să aducem contribuţie atât din punct de vedere al randamentului, cât şi prin atragerea unui segment nou de investitori, care înţeleg şi apreciază tehnologiile noi pe care noi le utilizăm: General AI şi blockchain”, spune Nagy.
    Andrei Nagy mai adaugă că finanţarea obţinută de la Real Ventures a reprezentat şi „o validare importantă a capabilităţilor pe care le oferă datorită reputaţiei în zona de noi tehnologii pe care Real Ventures o are în prezent”.

    Realizări AlphaBlock:

    ¶  Alpha Block a fost selectată de BCR în programul InnovX de accelerare pentru start-up-uri si ulterior în cel de scaleups;
    ¶  În 2014, AlphaBlock a listat împreună cu NASDAQ, piaţa bursieră americană pentru companii de tehnologie, indicele NASDAQ RMVG20,  a cărui performanţă depăşeşte astăzi dublul performanţei indicelui pieţei;
    ¶  Proiectul companiei a fost selectat de Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) în primele proiecte în cadrul primului an al programului lor de fintech;
    ¶  La finalul anului 2018, compania a primit o investiţie de la cel mai mare fond de tip venture capital pe zona de inteligenţă artificială, Real Ventures, care acum conduce o nouă rundă de finanţare în curs de finalizare;
    ¶  În iunie 2019, AlphaBlock a fost selecţionată de către Startup Grind Europe în Top 20 start-up-uri în Europa, compania fiind astfel participantă la programul de accelerare Accelerate Startups;
    ¶  În noiembrie 2019, compania a fost inclusă în Top 3 Fintech Eastern Disruptors Report.

    Carte de vizită Andrei Nagy:

    Andrei Nagy, şeful vânzărilor europene al AlphaBlock, a studiat cibernetică şi advertising, înţelegând de timpuriu că internetul va fi orientat din ce în ce mai mult pe zona de conţinut.
    A început mai întâi ca antreprenor, dezvoltând platforma Panda.ro (un portal de informare despre preţuri ale produselor şi serviciilor din IT, electronice, electrocasnice, turism, automobile etc. care nu mai există în prezent), iar apoi a fondat o companie de soluţii software custom dându-şi seama că businessurile vor fi modificate cu ajutorul tehnologiei.
    A lucrat doi ani în Ministerul Telecomunicaţiilor, unde a fost trimis la grupurile de lucru care defineau standardele de interoperabilitate pe documentele electronice de identitate de tip paşaport şi buletin electronic, card de sănătate şi permis de conducere electronice, iar de aici a fost recrutat de Kalraz, cel mai mare producător din lume pe documente bazate pe tehnologia cu microprocesor folosite în industria bancară pentru identificare şi în zona de SIM-uri pentru telefonie mobilă. Pentru ei a construit capabilitatea de a personaliza carduri bancare pentru mai mult de jumătate din băncile din România. În 2010 a plecat la Oberthur (actual Idemia), iar mai apoi a lucrat doi ani la Alcatel Lucent (astăzi Nokia), după care a fost recrutat de Mastercard. De aici a fost recrutat de IBM în perioada în care se pregătea lansarea pe piaţă a IBM Watson, un sistem computerizat cu inteligenţă artificială capabil să răspundă la întrebări în limbaj natural şi care se adresează unor probleme pentru mai multe domenii de activitate, dar şi a blockchainului Hyperledger, care are capabilitatea de a suporta tranzacţii globale de business pentru companii majore financiare, de tehnologie sau de aprovizionare. În căutarea unor parteneri de business cu care să poată implementa AI (inteligenţă artificială) şi blockchain, a început să interacţioneze cu ecosistemul de startupuri. Astfel l-a întâlnit pe Mukul Pal în noiembrie 2016 la premiile Central Eastern European Awards for Startups, iar acesta i-a prezentat inovaţia AlphaBlock. În 2017 a ales să se alăture firmei AlphaBlock, unde a continuat dezvoltarea abilităţilor soluţiei prin încorporarea ei în Canada şi extinderea activităţii şi în afara domeniului financiar, către alte industrii.

    Carte de vizită Mukul Pal:
    Fondatorul şi CEO-ul Orpheus Capital S şi AlphaBlock a studiat ştiinţe fizice la Delhi University, are un MBA în finanţe şi un master în econometrii şi statistici aplicate la UBB România, dar şi cursuri la Massachusetts Institute of Technology (MIT).
    A fost deputy manager derivatives training la Bombay Stock Exchange, head derivates research la Edelweiss Capital în 2002-2003 şi la HDFC Securities în 2003-2004. Din 2010 până în 2015 a fost preşedinte pe Europa Centrală şi de Est la Market Technicians Association.

  • Cel mai mare manager de fonduri a devenit şi mai mare după un an record: Investitorii „au turnat” încă 428 miliarde dolari în BlackRock. Gigantul ajunge la active de 7.400 miliarde dolari

    BlackRock, cel mai mare manager de active din lume, a înregistrat în 2019 cel mai bun an din perspectiva intrărilor de capital, ceea ce a ajutat gigantul să depăşească estimările analiştilor din piaţă pentru T4, în contextul în care baza totală de active aflată sub administrare a crescut la 7.400 miliarde dolari, potrivit FT.

    Cel mai mare manager de active din lume a înregistrat un profit de 8,34 dolari per acţiune în T4 2019, în comparaţie cu estimările analiştilor de 7,69 dolari per acţiune. Compania a înregistrat venituri de 3,97 miliarde dolari în T4 2019, ceea ce duce BlackRock la venituri de 14,5 miliarde dolari pentru întreg anul 2019.

    Investiorii au turnat încă 428 miliarde dolari în Black Rock în 2019, de trei ori mai mult decât în 2018 şi cu 16% peste recordul anterior – înregistrat în 2017. Intrările de capital din 2019 includ atât cei 183 miliarde dolari pe care investitorii i-au adus în iShares – ETF-ul grupului BlackRock – cât şi cei 110 miliarde dolari investiţi în fondurile active ale managerului.

    Astfel, BlackRock a depăşit compania rivală, Vanguard, al doilea cel mai mare manager de fonduri din lume, care a înregistrat intrări de capital de 268 miliarde dolari anul trecut.

    Performanţa portofoliului BlackRock a fost impulsionată de fondurile investite în piaţa bursieră din SUA, care a livrat un randamnet de 29%, fiind cel mai bun randament din ultimii şase ani. Când piaţa este în creştere, valoarea absolută a comisioanelor creşte, deoarece acestea sunt percepute drept comision din active.

     

     

     

  • Cum vor giganţii de la Bank of China să cucerească România

    Cu active de peste 21.000 miliarde de yuani, respectiv 3.000 de miliarde de dolari, Bank of China este una dintre cele mai mari patru bănci chinezeşti deţinute de stat şi a patra cea mai mare bancă din lume. Comparativ, întregul sistem bancar românesc are active de numai 110 miliarde de dolari. Intrarea unui asemenea gigant bancar pe piaţa bancară românească este o premieră.

    Istoria Bank of China începea în 1912, aceasta fiind singura bancă care a funcţionat în mod continuu de mai bine de un secol. Bank of China, o bancă de importanţă sistemică, considerată cea mai globalizată şi mai integrată bancă din China, are 320.000 de angajaţi, 11.000 de puncte de lucru şi profit net de 30 de miliarde de dolari.

    Gigantul bancar cu sediul central la Beijing a ajuns să ofere servicii financiare în 60 de ţări şi regiuni din întreaga lume, inclusiv 25 de ţări situate de-a lungul Noului Drum al Mătăsii, ceea ce o face să fie banca chinezească cu cea mai extinsă structură atât de pe glob, cât şi de-a lungul iniţiativei Noul Drum al Mătăsii.

    În ultima perioadă, regiunea Europei Centrale şi de Est pare să fi devenit o piaţă importantă pentru Bank of China, iar instituţia financiară urmăreşte să-şi crească serviciile în această regiune, urmând să direcţioneze companii chinezeşti sa investească în Europa Centrală şi de Est, precum şi să susţină companiile locale să se extindă pe piaţa din China, după cum a declarat Liu Liange, preşedintele gigantului Bank of China, la lansarea sucursalei băncii de la Bucureşti din luna decembrie 2019.

    „Europa Centrală şi de Est este o piaţă deosebit de importantă pentru noi. Se înfiinţează sucursala din Bucureşti a Bank of China. În România este a 60-a unitate a Bank of China peste hotare. Sperăm că vom creşte serviciile noastre în Europa Centrală şi de Est. Vom direcţiona companii chinezeşti să investească în Europa Centrală şi de Est şi vom susţine companiile locale să se extindă pe piaţa din China”, a declarat Liu Liange, preşedintele gigantului Bank of China.
    La evenimentul de lansare a Bank of China în România au participat mai mult de 300 de oameni de afaceri, bancheri, executivi şi diplomaţi. Discursuri au fost susţinute de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, Antonel Tănase, secretar general al guvernului, Liu Liange, preşedintele Bank of China, şi Jiang Liu, ambasadorul Chinei în România.
    Liu Liange a dat asigurări că Bank of China a venit în România pe termen lung pentru că există un potenţial mare şi va susţine, printre altele, proiectele de infrastructură în parteneriat public-privat, banca fiind pregătită să ofere finanţări pe maturităţi pe termen lung.
    Liu Liange, 58 de ani, este preşedinte al Bank of China din iulie 2019, după ce anterior a fost vicepreşedinte timp de aproximativ un an.
    Sucursala Bank of China din România a fost înregistrată în registrul instituţiilor de credit de la BNR în 17 octombrie cu denumirea „Bank of China (Hungary) Budapesta Sucursala Bucureşti“ şi are sediul în Piaţa Presei Libere, nr. 3-5, în sectorul 1. Iar deschiderea operaţională a sucursalei este programată cel mai târziu la data de 1 aprilie 2020, după cum indică datele BNR. Banca va activa în România pe segmentul corporate. Directorul general al sucursalei Bank of China de la Bucureşti va fi Guo Lixin.
    Chinezii au venit la Bucureşti ca sucursală a Bank of China Hungary, pe baza paşaportului pentru prestarea de servicii financiare în interiorul Uniunii Europene.
    La categoria „sucursale ale instituţiilor de credit” prezente în România şi înregistrate în registrele BNR se mai regăsesc ING Bank Amsterdam sucursala Bucureşti, Blom Bank France Paris sucursala România, Citibank Europe Dublin sucursala România, TBI Bank EAD Sofia sucursala Bucureşti, Alior Bank Varşovia sucursala Bucureşti, BNP Paribas Paris sucursala Bucureşti şi BNP Paribas Personal Finance Paris sucursala Bucureşti.
    Intrarea Bank of China pe piaţa românească vine după ce o delegaţie a BNR a fost la începutul primăverii anului 2019 la Beijing la invitaţia guvernatorului băncii centrale a Republicii Populare Chineze, Yi Gang. Concret, în luna martie 2019, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a fost într-o vizită oficială în Republica Populară Chineză, delegaţia BNR având întâlniri atunci şi cu conducerea băncii centrale chineze, cu conducerea Bank of China şi cu cea a Asian International Infrastructure Bank. „Discuţiile au vizat subiecte de importanţă deosebită, dintre care doresc să menţionez promovarea cooperării financiare bilaterale, evoluţiile economice şi financiare globale, precum şi alte teme conexe“, a spus după vizita în China guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
    Bank of China a derulat începând din vara anului 2019 un proces de recrutare de personal pe piaţa locală, banca căutându-şi noii angajaţi prin intermediului grupului Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar. În procesul de recrutare, Bank of China a căutat preferabil candidaţi familiarizaţi cu limba şi cultura chineză, vorbirea limbii chineze fiind un atu la angajare, potrivit anunţurilor de recrutare pentru poziţii precum cea de office manager. Totodată, printre cerinţele adresate candidaţilor s-a aflat şi atitudinea proactivă („can-do“ attitude), să lucreze eficient sub presiunea termenelor limită şi să poată desfăşura mai multe activităţi şi proiecte simultan. Pe piaţa românească mai sunt prezente companii chineze în sectorul telecom, prin Huawei şi ZTE, dar şi indirect, în industrie, prin Pirelli sau Smithfield. Anul trecut, un fond de investiţii din China a preluat firma de cereale Brisegroup, iar un alt fond de investiţii chinezesc focalizat pe Europa de Est, Sino CEEF, a intrat în negocieri pentru preluarea reţelei de clinici medicale Regina Maria. Până la venirea chinezilor, cea mai mare parte a sistemului bancar românesc a fost deţinută de capitalul străin, iar cele mai mari deţineri au fost înregistrate anul trecut de grupurile financiare din Austria, Franţa, Italia, Olanda şi Grecia. Austria, Franţa şi Italia au o expunere de aproximativ 70% pe bankingul românesc, iar expunerea cumulată a băncilor din cinci ţări – Austria, Franţa, Italia, Olanda şi Grecia – pe sistemul bancar local a ajuns la circa 90%.
    Investitorii austrieci sunt cei mai vizibili dintre străini în sectorul bancar local, cu o expunere de 36%, iar din plutonul băncilor austriece fac parte BCR, a doua cea mai mare bancă locală, şi Raiffeisen, plasată pe locul cinci în topul după active.
    Capitalul francez ocupă locul doi pe piaţa bancară românească, după cel austriac, adunând o cotă de circa 18%. Francezii sunt prezenţi în bankingul din România cu BRD-SocGen, precum şi cu Crédit Agricole, BNP Paribas şi Blom Bank France, bănci de talie mică. Société Générale, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din Franţa, controlează în România BRD – a treia cea mai mare bancă în topul după active.
    La o expunere apropiată de cea a băncilor franceze au ajuns şi instituţiile de credit italiene, reprezentate de UniCredit şi Intesa, cu o o felie cumulată de 15% în 2019.
    Olanda are o expunere de 12%. Banca românească cu capital olandez ING Bank a reuşit să urce în 2018 pe locul şase în topul celor mai mari bănci de pe piaţa locală după active.
    Portofoliile băncilor greceşti şi cipriote pe piaţa bancară românească s-au subţiat în ultimii ani. Alpha Bank este singura bancă cu capital elen care rămâne pe piaţa locală, după ce Bancpost a fost cumpărată de Banca Transilvania, Piraeus Bank a ajuns la fondul american de investiţii J.C. Flowers, iar Banca Românească poate ajunge la EximBank, după a doua tentativă de vânzare.

    ●  Bank of China, una dintre cele mai mari patru bănci chinezeşti deţinute de stat şi una dintre cele mai mari bănci din lume, are active de peste 21.000 miliarde de yuani, respectiv 3.000 de miliarde de dolari, potrivit cifrelor aferente anului 2018. 

    ●  Înfiinţată în 1912, Bank of China este singura bancă care funcţionează în mod continuu de mai bine de un secol.

    ●  Gigantul bancar cu sediul central la Beijing oferă servicii financiare în 60 de ţări şi regiuni din întreaga lume, inclusiv 25 de ţări situate de-a lungul Noului Drum al Mătăsii, ceea ce o face banca chinezească cu cea mai extinsă structură atât de pe glob, cât şi de-a lungul iniţiativei Noul Drum al Mătăsii.

    ●  Bank of China este o bancă de importanţă sistemică şi e considerată cea mai globalizată şi mai integrată bancă din China.●  Sucursala de pe piaţa românească a Bank of China, a patra cea mai mare bancă din lume, a fost înregistrată în registrul instituţiilor de credit de la BNR în 17 octombrie cu denumirea de Bank of China (Hungary) Budapesta Sucursala Bucureşti, banca fiind lansată în 16 decembrie 2019. Iar deschiderea operaţională a sucursalei este programată cel mai târziu la data de 1 aprilie 2020.

  • Băncile din România sunt mai profitabile şi mai solvabile decât cele europene, dar dau mai puţine credite. De ce?

    Sistemul bancar românesc are in­di­ca­tori prudenţiali de solvabi­litate, pro­fitabilitate şi structură a bilan­ţu­lui mai buni decât media euro­pea­nă, însă calitatea activelor face în continuare notă discordantă, din cauza ratei creditelor neperformante (NPL-non-perfor­ming loans) şi a celei a creditelor cu măsuri de re­structurare, care, deşi au scăzut puternic se menţin peste nivelurile medii din UE, după cum reiese din datele BNR.

    Datele din tabloul de risc pentru sistemul bancar românesc arată că majoritatea indicatorilor se încadrează în cel mai bun interval de prudenţă în primele nouă luni din 2019, iar performanţa este superioară mediei europene, care are cei mai mulţi indicatori la categoria „intermediar“.

    În cazul României, în intervalul de prudenţă „intermediar“ se regăsesc rata credi­telor neperformante, rata măsurilor de restructurare şi raportul cost/venit.

    Rata creditelor neperformante a scăzut puternic în România, coborând sub 5% în 2019 (4,6% în septembrie 2019), dar rămâne în banda intermediară de risc depăşind în continuare media UE, de 3%. Rata creditelor restructurate a fost anul trecut pentru băncile din România de 2,91%, tot peste media UE, de 1,9%. 

    Raportul cost/venit pentru sistemul bancar ro­mânesc este sub media UE, de 64%, ajun­gând la 53,1% în primele nouă luni din 2019, dar rămâne peste pragul recomandat de 50%. „Eficienţa operaţională plasează sectorul bancar românesc într-un interval cu risc mediu, nevoia de îmbunătăţire fiind mai pregnantă la nivelul unor bănci de talie mică şi medie“, susţine BNR.

    Structura bilanţieră a rămas echilibrată şi anul trecut, respectând standardele în privinţa ra­por­tului dintre credite şi depozite (73,4%), procentul mic indicând faptul că există potenţial de creditare, în timp ce media UE a fost de 116,4%.

    În ceea ce priveşte profitabilitatea siste­mu­lui bancar românesc este aproape dublă faţă de media UE. Indicatorul de profitabilitate ROE (rata rentabilităţii capitalului) era la finele primelor nouă luni din 2019 de circa 12%, în timp ce media la nivelul UE era de 7%. 

  • Unde îşi pun investitorii bani: Piaţa indicilor de fonduri a ajuns la active de peste 11.000 miliarde dolari, după ce a crescut de patru ori în ultimul deceniu

    Activele gestionate de indicii de fonduri (n.r: index fund – un fond mutual sau un fond tranzacţionat care replică performanţa unui indice), au trecut de pragul de 10.000 miliarde dolari la nivel global, pe fondul creşterii pieţelor şi a exodului investitorilor dinspre fondurile mai scumpe care nu reuşesc de multe ori să depăşească performanţa indicilor de referinţă, potrivit FT.

    Ca instrument, indicii de fonduri reprezintă o investiţie mai ieftină, încât aceştia încearcă să replice un anumit indice. Instrumentul a fost inventat în urmă cu aproape 50 de ani, dar nu a devenit popular la început pentru că managerii de fonduri erau sceptici cu privire la un instument care livrează randament la media pieţei.

    Ei considerau că investitorii nu ar fi mulţumiţi de un asemenea randament, până acum.

    Cu toate acestea, vehiculele de investiţii care replică indici – fie că o fac într-un mod mai tradiţional printr-un fond mutual, fie că o fac printr-un fond tranzacţionat – au prins avânt.

    După criza financiară din 2008 popularitatea acestor indici a explodat, de la acţiuni bursiere şi până la obligaţiuni sau mărfuri, acest instrument de investiţii a schimbat radical peisajul industriei de investiţii.

    În urmă cu un deceniu, piaţa indicilor de fonduri cuprindea active de 2.300 miliarde dolari, potrivit datelor firmei Morningstar, agregate de asociaţia Investment Company Institute.

    Revenirea înregistrată de pieţe în 2019 şi mutarea investitorilor către forme pasive de investiţii au ridicat piaţa la nivelul unei industrii de 11.400 miliarde dolari la nivel global în luna noiembrie.

    „Este un nivel foarte ridicat. Acesta a fost deceniul ascensiunii indicilor de fonduri”, notează Ben Johnson, cercetător-şef pe segmentul de fonduri tranzacţionate în cadrul Morningstar.

    Chiar şi aceste cifre ar putea subestima realitatea investitorilor în faţa indicilor de fonduri. Multe fonduri de pensii şi fonduri suverane îşi pregătesc strategii interne pentru a replica performanţele pieţelor fără a comisiona un manager de active. Datele sunt disparate pe acest segment, însă BlackRock estima în 2017 că această activitate de investiţii se ridica atunci la 6.800 miliarde dolari.

    Indicii de fonduri au căpătat tracţiune în special pe acţiunile bursiere, mai ales în SUA, unde mulţi manageri de investiţii au avut dificultăţi în a alege coşul de investiţii prin care să depăşească indicii de referinţă.

    Doar 28% dintre manageri de fonduri de tip equity din SUA care investesc în companii mari au reuşit să depăşească performanţa bursei americane în 2019, iar în ultimul deceniu doar 11% dintre manageri au atins această performanţă, potrivit datelor Bank of America.