Tag: criza

  • Criza dezvolta nisele. Specialistii in comunicarea de criza sunt vedetele momentului

    “Despre o criza se spun multe: ca este o oportunitate, ca
    depinde in proporţie de 90% de comunicare, ca poate distruge o
    reputatie solida in cinci minute si multe altele. Noi spunem ca
    identificarea din timp a posibilelor situatii de criza, simularile
    sau manualul de criza sunt la fel de importante pentru un business
    ca bugetarea sau planificarea personalului. Din experienta noastra,
    90% dintre companii nu sunt pregatite sa gestioneze o criza cu care
    nu sunt familiare”, spune Ana-Maria Constantinescu, head of crisis
    division, din cadrul GMP PR.

    Grupul de comunicare GMP a creat recent aceasta divizie,
    disponibila clientilor 24 de ore pe zi, sapte zile pe saptamana.
    Clientii pot beneficia de servicii precum evaluarea riscului,
    training, consultanta si management al crizelor de comunicare,
    avand la dispozitie in orice moment trei consultanti
    specializati.

    Departamentul este coordonat de Ana-Maria Constantinescu,
    business development director GMP PR. Echipa coordonata de ea a
    gestionat peste 30 de crize de comunicare in ultimii ani, de la
    accidente de munca, product recall, relatia cu autoritatile,
    conflicte cu sindicatele, crize interne sau reglementari de pret,
    pana la restructurari sau crize de mediu.

    Serviciile oferite 24/7 on call de departamentul nou format se
    inscriu in doua categorii, crisis prevention (issue tracking, media
    training, crisis manual, crisis simulation) si crisis management
    (stakeholders mapping, strategie de raspuns, monitorizare, training
    purtator de cuvant).

  • Vezi la ce au renuntat romanii din cauza crizei

    “Nu am mai achizitionat produse noi pentru mine sau pentur casa”
    – asa au raspuns aproape 60% dintre participantii celui mai recent
    sondaj realizat de BestJobs.ro, in perioada septembrie-octombrie
    2010. un sfert dintre respondenti au spus ca au renuntat ;a
    activitatile din timpul liber, in timp ce 10% au inceput sa mearga
    cu mijloacele de transport in comun pentru a face economie la
    combustibil.

    Au fost insa si persoane care au apelat la masuri mai drastice,
    precum suspendarea abonamentului la cablu sau altor abonamente.
    Aproape 7% au recurs la aceasta solutie.

  • Ce masini vin la Salonul Auto de la Paris

    Criza financiara care se manifesta printr-o cerere mai scazuta
    de masini si o indreptare a consumatorului spre segmentul economic
    s-a instalat in contextul in care schimbarile se conturau oricum
    spre automobilul hibrid si electric, ceea ce nu face decat sa
    grabeasca evolutia in privinta modului de concepere si constructie
    a autoturismelor.


    Cititi mai multe
    despre salonul auto de la Paris pe
    www.incont.ro.

  • Paradoxul crizei: Romania a inregistrat cele mai mari cresteri de salarii dintre tarile din regiune

    Nu la fel de multi ca in anii precedenti, dar, chiar si asa,
    cresterile salariale din Romania din acest an le-au depasit pe cele
    din alte tari din regiune.


    Cititi mai multe
    despre cresterile salariale din Romania pe
    www.incont.ro.

  • De ce inghite Brazilia 1 mld. dolari pe zi pentru a impiedica moneda nationala sa creasca

    Banca centrala a cumparat circa 4 miliarde de dolari in primele
    patru zile din saptamana trecuta, dupa ce moneda nationala – realul
    – a urcat la maximul anului, afirma dealeri din piata, citati de
    Bloomberg.

    Achizitia este cea mai mare dintr-un interval de patru zile
    efectuata in ultimii doi ani. In timp ce bancile centrale din Asia
    si America Latina incep sa deprecieze monedele nationale,
    eforturile lui Meirelles de a tine realul in frau sunt subminate de
    presiuni suplimentare din partea investitorilor care vor contribui
    la emisiunea de actiuni desfasurata de gigantul petrolier de stat
    Petroleo Brasileiro, in valoare de 78 de miliarde de dolari – cea
    mai mare emisiune de acest tip din istoria moderna a
    finantelor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • “Generatia Xpat: dati cate 350 de euro romanilor sa plece din tara”

    Inainte de orice, o poveste: luna noiembrie a anului 1965 nu a
    fost, pe continentul american, mai friguroasa decat de obicei, dar
    reteaua de alimentare ce pleca din hidrocentrala Niagara lucra la
    capacitate maxima – oamenii gateau, se incalzeau, citeau. In ziua
    de 9 noiembrie, la ora 5 dupa-amiaza, un releu de protectie –
    pentru nespecialisti un intrerupator electric care actioneaza in
    momentul in care este alimentat un electromagnet si care elimina
    pericolul supraincarcarii liniilor electrice – a declansat, scotand
    hidrocentrala Niagara din sistem. Sarcina a fost automat preluata
    de alte retele electrice, dar acestea, supraincarcate la randul
    lor, au cazut. Alte sase mari centrale electrice au fost
    deconectate si ele si ceea ce a urmat a fost prima mare pana de
    curent din istorie, care a afectat o suprafata importanta din
    sud-estul Canadei si din nord-estul Statelor Unite, inclusiv o mare
    parte din New York.

    30 de milioane de oameni si peste 200.000 de km patrati au ramas
    fara energie electrica in jur de 12 ore pentru ca un fleac de releu
    de cativa centi a declansat. Si, curios, nu a fost o defectiune: un
    electrician a setat releul sa declanseze astfel, grijuliu fiind cu
    echipamentele firmei la care lucra si cu siguranta clientilor. In
    New Yorkul ramas pe intuneric, ziarul NY Times scotea o editie de
    numai zece pagini, au avut loc doar cinci jafuri – un record pentru
    marele oras si pentru o astfel de situatie si, in cele din urma,
    s-au pus bazele unei legende urbane, a boom-ului “copiilor din pana
    de curent”.

    Sa-i lasam pe copii si sa ne intoarcem la releu, la elementul
    declansator: un fleac de utilaj, menit sa protejeze, manuit de un
    ins bine-intentionat, care a declansat problema.

    Ma intreb care va fi declansatorul pentru schimbarea Romaniei?
    Daca il identificam, atunci vom sti si momentul si poate vom intui
    si directia spre care ne indreptam.

    Schimbarea nu va fi indusa, sunt sigur, de sindicate si nici de
    miscari spontane de protest, cum a fost cea a cadrelor medicale de
    la spitalul din Braila. Nu va fi iscata nici de primele facturi la
    incalzire, care vor nemultumi, desigur, multi oraseni si care vor
    determina, poate, Ferentariul sa se revolte asa cum a mai facut-o
    cu ceva timp in urma. Dar, repet, nu mizez pe o schimbare
    economica/politica indusa de nemultumirea populara si oricum, aceea
    nu va fi schimbare, ci doar o cosmetizare.

    O schimbare este profunda si apare pe nesimtite si destul de
    repede. Pune in miscare mase mari de oameni, iar fenomenul
    capsunarilor este primul care imi vine in minte, pentru ca este
    singurul care a transformat satul romanesc. Acum ne aflam in fata
    urmatorului val migrationist, care nu ii afecteaza numai pe romani,
    ci si pe tinerii greci si americani: New York Times vorbeste de un
    studiu care indica ca sapte din zece tineri greci vor sa isi
    paraseasca tara, Bloomberg vorbeste despre tineri chinezi si
    indieni scoliti in SUA, bine pregatiti profesional, care se intorc
    acasa, iar alte relatari din presa vorbesc de plecari masive din
    micile orase din tihnitul Midwest american, acum prea tihnit, spre
    moarte.

    Retineti un numar: 34 de milioane de oameni. Este numarul celor
    care au ramas fara slujbe din cauza crizei. Numarul total al
    somerilor a ajuns, conform Organizatiei Internationale a Muncii, la
    valoarea record de 210 milioane. 34 de milioane, dintre care doua
    treimi in economii dezvoltate. 210 milioane. Sunt numerele pe care
    le invoca FMI, ipocrit, temandu-se de “explozii sociale” (Dominique
    Strauss-Kahn, 13 septembrie).

    Generatia Xpat suprapusa cu expansiunea BRIC va reloca nu numai
    serviciile, ci si centrii financiari ai planetei din City si de pe
    Wall Street catre Asia si America de Sud.

    De ce spun asta, cand economia Romaniei este in picaj si
    situatia nu pare a avea sorti de schimbare? Pai fie puteti privi in
    continuare la spectacolul jalnic care ne inconjoara, la scaderea
    salariilor si a consumului si la revolte sociale, sperand ca
    palmasii se vor revolta ca in decembrie 1989, fie veti incerca sa
    speculati generatia Xpat si expansiunea BRIC: relocare de afaceri,
    servicii, comert, materii prime, mana de lucru calificata,
    competente nefolosite, constructii.

    In lumea larga zece Romanii nu au de lucru; din cele zece
    Romanii, cinci sunt pe picior de plecare. Oamenii acestia pot fi
    transportati, hraniti, ajutati. E business, e globalizare, e noua
    economie.
    Franta a oferit 300 de euro pentru ca niste oameni sa plece. In
    replica, cea mai buna masura economica a Guvernului Boc ar fi sa
    ofere cate 350 – 500 de euro celor dispusi sa isi incerce norocul
    pe alte meleaguri.

  • Primii doi ani de criza au trecut. Cati mai urmeaza?

    Autoritatile ar trebui sa creasca impozitele si sa reduca
    progresiv datoria guvernamentala, si asta rapid, fiindca “n-avem
    prea mult timp la dispozitie ca sa marim impozitele si sa taiem
    deficitele; inca o scadere cu 10% la pretul caselor ar insemna un
    risc mai mare ca recesiunea sa se reintoarca”. Noua sau 12 luni ar
    fi necesare ca pietele financiare sa-si recapete increderea in
    aceasta tara, dar e nevoie de un efort constant, de la o luna la
    alta, pentru ca “pietele se uita la orice, nu numai la vointa
    politica, ci si la capacitatea societatii de a face efortul”.

    Nu e vorba in cele de mai sus despre Romania, iar cel ce
    vorbeste nu e vreun oficial de la FMI. Prima afirmatie ii apartine
    lui Alan Greenspan, fostul sef al Rezervei Federale, si se refera
    la administratia Obama, iar a doua ii apartine lui Lorenzo Bini
    Smaghi, membru al comitetului director al Bancii Centrale Europene,
    care vorbea, tot saptamana trecuta, despre Grecia. Ambii cu acelasi
    aer al urgentei, al cursei contracronometru, al unui pericol surd
    care planeaza asupra economiilor si impotriva caruia natiunile
    trebuie sa arunce in lupta toate fortele.

    Multi ne-am obisnuit deja, de doi ani incoace, cu acest tip de
    discurs de razboi, pe care il vom gasi, in diverse forme si cu
    diverse recomandari adresate guvernelor sau oamenilor simpli, din
    New York pana la Bruxelles sau Bucuresti. Furtuna financiara
    starnita incepand din 2007 in America si care a trecut apoi Oceanul
    spre noi, dupa caderea bancii Lehman Brothers la 15 septembrie
    2008, a maturat nu numai cresterea economica, milioane de locuri de
    munca ori chiar certitudinea unui acoperis deasupra capului pentru
    milioane de oameni, dar si majoritatea certitudinilor: ca
    tehnologia ne va face imuni la ciclurile economice, ca e posibila
    prosperitatea prin consum pe credit, ca deschiderea granitelor
    rezolva problema somajului si in general ca orice perioada de criza
    nu poate dura decat foarte putin. In doi ani, aproape totul a fost
    pus in discutie si amenintat cu disparitia, de la zona euro la
    ideea de stat social sau cea de stiinta economica.

    “Imi exprim increderea ca va putea fi evitata alunecarea intr-o
    criza de proportiile celei din anii 1929-1933. Este insa dincolo de
    orice indoiala ca aceasta perioada va lasa urme adanci chiar in
    modelul economiei mondiale”, reflecta Mugur Isarescu, guvernatorul
    BNR, intr-o prezentare la Academie, tinuta in octombrie 2008.


    COMEDIA ERORILOR. Pe atunci insa, nici BNR si cu atat mai putin
    politicienii nu credeau ca Romania va intra atat de rapid in
    recesiune si nici macar ca va fi lovita de criza care scotea din
    circuit pe rand bancile americane, pentru simplul motiv ca piata
    noastra n-avea legatura nici cu instrumentele financiare
    sofisticate dezvoltate pe Wall Street si nici cu prabusirea pietei
    lor ipotecare.

    Punctul slab era insa in alta parte. “Nicio persoana prezenta in
    spatiul public nu a anticipat in 2008 o contractie atat de
    puternica a economiei in 2009 si foarte putini au anticipat in 2009
    prelungirea recesiunii in 2010. Criza a fost ‘importata’ in
    Romania, dar persistenta si gravitatea ei au cauze interne”, rezuma
    Dan Bucsa, economist senior in departamentul de cercetare de piata
    al Bancpost. Impactul crizei, sustine el, s-a simtit inca din prima
    jumatate a anului 2008: in luna mai “am anticipat oprirea cresterii
    sectorului constructiilor, din cauza ca preturile mari diminuasera
    cererea solvabila si bancile urmau sa reduca oferta de credite
    ipotecare, ca urmare a incertitudinilor legate de evaluarea
    garantiilor”, iar de la jumatatea anului 2008, prognozele privind
    PIB pentru 2009 au devenit negative.

    Numai ca prognoza de -4% din toamna acelui an a fost primita
    prost de clienti, de media si de politicieni (“reactiile au variat
    de la glume de tipul apelativului ‘economisti emo’ lansat de un
    fost ministru de finante la injurii”, afirma Bucsa).

  • CEO Metro Cash&Carry: Romania nu trece printr-o criza a consumului, e doar o revenire la normal

    “Nu cred ca avem o criza, cred ca am revenit la o situatie
    normala, pentru ca anterior a fost o perioada de cresteri mari,
    cand bancile au aruncat multi bani in piata. Atunci s-a creat un
    consum artificial, iar acum am revenit”, a declarat, joi,
    directorul executiv al Metro Cash&Carry Romania, in cadrul
    evenimentului Meet the CEO, organizat de
    revista Business Magazin.

    Astfel, potrivit oficialului Metro, in piata se observa o
    tendinta a consumatorilor de orientare catre produsele mai ieftine,
    trecand de la brandurile mari la produsele marca proprie ale
    retailerilor. El a adaugat ca un sector cu scaderi importante ale
    consumului este cel al produselor nealimentare.

    “Nu cred ca romanii economisesc la mancare sau la bautura.
    Reduceri ale cheltuielilor au fost facute de exemplu la
    electronice, televizoare, laptopuri, la mobila, in general la toate
    produsele neconsumabile. Mai mult, se simte o orientare catre
    produsele sanatoase”, a precizat Wilms.

    “Nivelul de pretentii se schimba dramatic. Cine va fi inovativ
    va rezista pe piata. Trebuie sa inventam si sa ne adaptam”, a
    afirmat Wilms, care a precizat ca unul dintre conceptele noi create
    de Metro este dezvoltarea de magazine Metro Punct, prin care
    vizeaza o apropiere de clienti.

    Potrivit
    Mediafax
    , vanzarile grupului german Metro in Europa de Est au
    crescut in primul semestru cu 5,5%, la 7,75 miliarde euro, datorita
    efectelor pozitive ale variatiilor valutare, iar trimestrul al
    doilea a fost afectat de conditiile dificile de piata.

    Cititi mai multe despre
    viziunea de business a lui Dusan Wilms, CEO al Metro Cash&Carry
    Romania
    pe www.businessmagazin.ro

  • Trambitele apocalipsei economice suna peste Occident

    Albert Edwards, strateg de investitii in Londra pentru Société
    Générale, considera dezbaterea despre crestere economica si
    austeritate bugetara o pierdere de vreme. Pur si simplu, el
    estimeaza “o recesiune sangeroasa si profunda” care va produce o
    cadere a burselor cu 60% cel putin, urmata de ani de inflatie de
    20-30%, pe masura ce disperarea bancilor centrale care tot tiparesc
    bani ca sa imbunatateasca situatia va face preturile sa urce
    nemasurat.

    Sandalele de piele si chicotelile lui Edwards ii mascheaza
    reputatia de probabil cel mai cunoscut pesimist al burselor – sau
    “permabear”, in jargonul specific (investitor aflat permanent in
    dispozitie pesimista, simbolizata la burse de urs, in contrast cu
    taurul) – o specie care s-a dezvoltat multa vreme la marginile
    industriei financiare, dar arareori in interiorul marilor banci ale
    sistemului.

    Dar aceasta situatie nu mai e valabila. Cu socul crizei
    financiare din 2008 inca proaspat in mintea oamenilor si cu
    economisti plini de pesimism ca Nouriel Roubini, care au dobandit
    statutul de vedete pop-cult, chiar si pesimisti cu state vechi
    precum Edwards – care anunta de prin 1997 o prabusire in stil
    japonez a bursei americane – sunt tratati cu un proaspat descoperit
    respect.

    In multe cercuri ale investitorilor, a pleca urechea catre
    acesti pesimisti a ajuns la moda, in special acum, cand
    ingrijorarile cu privire la sustenabilitatea zonei euro inca
    persista, temerile ca Statele Unite s-ar putea prabusi la loc in
    recesiune cresc si cand se zvoneste ca pana si motorul economiei
    chinezesti s-ar putea sa se inece. Dar pentru unii, popularizarea
    unor previziuni extraordinar de sumbre e deja prea mult.
    “Nimic nu mai pare ridicol acum”, spune Philippe Jabre, executiv de
    fond de investitii cu grad ridicat de risc din Geneva. “Nu e niciun
    dubiu ca in aceste zile, analizele incheiate cu concluzii negative
    au devenit tot mai acceptate.”

    Multe dintre aceste cercetari care i-au cazut sub ochi lui Jabre
    se remarcau printr-o partinire negativa evidenta, si era greu sa
    gasesti in ele idei folositoare, cu o componenta pozitiva. “Acesti
    insi consolideaza convingerea din randul multora care investesc in
    fonduri speculative, cum ca ar trebui sa ramana speriati”, explica
    el. Nou-descoperita popularitate a lui Edwards reflecta aceasta
    tendinta. Daca odinioara i se arata frecvent usa de catre clientii
    neincrezatori, Edwards a reusit recent sa atraga 600 de investitori
    la o conferinta in Londra.

    La fel, Bob Janjuah, singurul strateg din Londra ale carui
    prognoze sunt privite de unii drept si mai prapastioase decat ale
    lui Edwards – “si pe mine ma apuca depresia cand le citesc”, s-a
    confesat Edwards – spune ca a fost curtat de 5-6 banci de
    investitii in aceasta vara, inainte de a decide sa-si paraseasca
    postul de la Royal Bank of Scotland ca sa se alature gigantului
    bancar japonez Nomura, unde va incepe sa lucreze din octombrie.

    “Clientii sunt mai predispusi acum sa asculte concluziile sumbre
    ale unei analize de investitii”, spune Janjuah, care se asteapta ca
    in cele mai dezvoltate economii ale lumii, cresterea economica sa
    treaca doar putin de 1% in urmatorii cinci ani.

    Mai incolo, Raoul Pal, un fost expert al Goldman Sachs in
    domeniul derivativelor si manager de fond de risc, atrage o multime
    tot mai mare de adepti cu buletinul lui lunar in care, cel mai
    recent, a prezis o recesiune in Statele Unite similara cu cea din
    anii ’30 si probabilitatea de faliment in cazul Marii
    Britanii.

  • Ion Tiriac: Anul viitor o vom duce si mai greu!

    In plus, daca vom continua sa ne imprumutam pentru a plati
    pensii si salarii, spune omul de afaceri, “nu am facut nimic” si ne
    “subjugam” degeaba pentru alti 10 – 20 de ani. Dimpotriva, daca
    banii ar merge catre investitii, atunci un nou imprumut de la FMI
    ar fi justificat.

    “Noi am stiut ca vine criza, inca de acum 3 ani. Dar nu am stiut
    ca vine in halul asta! Ne-am pregatit pentru aceasta criza si am
    facut tot ce era de facut pana in momentul de fata, avand insa in
    spate si in ziua de azi resurse sa o mai ducem. Pentru ca dupa
    parerea mea mai dureaza!”, a declarat Ion Tiriac.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro