BusinessMagazin

Tag: plati

  • Ministerul Muncii: Noile formulare pentru acordarea ajutoarelor de încălzire, distribuite după avizare

     Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a anunţat, miercuri, că anul acesta, ca urmare a includerii consumatorului de energie electrică în rândul beneficiarilor de ajutoare de încălzire, a fost necesară modificarea normelor metodologice şi a vechiului formular de cerere.

    “Noile formulare vor putea fi procurate de beneficiari, direct de la sediile primăriilor sau de pe paginile web ale acestora, ale agenţiilor pentru plăţi şi inspecţie socială şi chiar a MMFPSPV, după încheierea procesului de avizare interministerială, aflat în plină desfăşurare, a HG care stabileşte noul model de cerere şi după aprobarea acesteia în şedinţa de Guvern”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini: Impozitul forfetar nu este o supraimpozitare, l-au cerut şi afaceriştii din alte domenii

     “Nu este un impozit în plus (impozitul forfetar – n.r.), nu vor mai plăti impozitul de 16% pe profit sau 3% pe cifra de afaceri, vor avea profitul pe care pot să-l reinvestească, vor lua dividendele, care merg în sistemul de impozitare normal, ca la toată lumea. (…) Cei care au înţeles ce înseamnă tot presează să se aplice. Am solicitări chiar şi de la alte coduri CAEN să introducem acest impozit, de la cabinetele stomatologice sau cele de avocatură”, a afirmat joi Grapini.

    Ea a arătat că dacă o firmă vizată de impozitul forfetar are şi alte activităţi în afară de codurile CAEN incluse în proiectul de lege, care sunt evidenţiate separat în contabilitate, pentru acelea se va plăti impozitul de 3% pe cifra de afaceri.

    Impozitul forfetar se va plăti trimestrial, astfel că o pensiune care are de plătit spre exemplu 5.000 de lei pe an, va împărţi această sumă la patru, plătind eşalonat pe fiecare trimestru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Absurdul parcărilor de la aeroportul Otopeni: cât plăteşte un şofer care pierde jetonul de parcare

    Parcarea de la aeroportul “Henri Coandă” din Otopeni operează printre cele mai mari tarife din România, preţul pentru o jumătate de oră fiind de trei lei.

    “Nu ştiu cum s-a ajuns la 500 de lei, dar nu i-aş dori nimănui să piardă jetonul”, a declarat o casieră de la ghişeul din incinta aeroportului. Oficialii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti nu au răspuns solicitării de a explica modul prin care s-a stabilit cuantumul taxei de 500 de lei.

    Pe aeroportul din Otopeni au ajuns în primul semestru din acest an 3,5 milioane de pasageri, în creştere cu circa 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Ziarului Financiar. Preşedintele Consiliului de Administraţie al CFR Marfă, Liviu Radu, a fost numit în primăvară director general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), iar Radu Merica, fost CEO Ţiriac Holdings, a devenit noul preşedinte al Consiliului de Administraţie. 

  • JPMorgan Chase ar putea plăti 11 mld. dolari pentru nereguli din perioada premergătoare crizei

     Suma uriaşă include despăgubiri de 4 miliarde de dolari către consumatorii păgubiţi, potrivit sursei citate.

    Valoarea acordului nu este finală. La negocieri participă Departamentului Justiţiei, Departamentul pentru Locuinţe şi Dezvoltare Urbană şi biroul procurorului general al statului New York, Eric Schneiderman.

    Schneiderman este co-preşedinte al unui grup de lucru format din autorităţi federale şi locale, responsabil de anchetarea conduitei băncilor pe piaţa creditelor ipotecare în perioada premergătoare crizei financiare.

    O altă sursă apropiată situaţiei a precizat că JPMorgan şi autorităţile sunt aproape de un acord, cu valoarea sancţiunilor şi despăgubirilor plasată în jurul a 11 miliarde de dolari, însă discuţiile sunt “fluide” şi suma se schimbă frecvent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX talks about SME’s: Grapini susţine scutirea la plată a impozitului reinvestit în cercetare, dezvoltare şi tehnologie

     “În întâlnirile cu mediul de afaceri am identificat cele mai importante cinci probleme ale IMM-urilor. Spre surprinderea tuturor, pe primul loc nu este nivelul de impozitare, ci la egalitate finanţarea şi lipsa forţei de muncă calificată. Trebuie să vedem cum rezolvăm problema creditării, am făcut şi o întâlnire cu Asociaţia Română a Băncilor. Trebuie să vedem ce măsuri se pot lua astfel ca banii să ajungă în economie şi nu la stat”, a spus Grapini.

    Ea a arătat că pe locul trei în topul celor mai mari probleme reclamate de IMM-uri se numără parafiscalitatea – suprapunerea plăţilor şi a avizelor. De asemenea, nevoia de a susţine investiţiile în tehnologie, precum şi partea de cercetare şi dezvoltare în IMM-uri este importantă pentru firmele mici şi mijlocii din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O descoperire majoră! Nici nu ştii ce pierzi dacă nu citeşti!

    Nu vreau să dezvinovăţesc pe nimeni, să ne înţelegem, vreau doar să prezint fapte. Iar faptele sunt aşa: doi analişti ai companiei de consultanţă Sanford Bernstein au studiat peste 10.000 de articole de presă şi comunicate ale companiilor, din ultimii cinci ani, adică tocmai perioada de criză. Cei doi au vrut să determine modul cum limbajul şi termenii folosiţi de către companiile petroliere în privinţa noilor descoperiri de zăcăminte au influenţat preţul acţiunilor la bursă. Cei doi au remarcat că până în 2009 foarte puţine companii făceau tam-tam pe marginea noilor lor descoperiri: patru din cinci comunicau destul de reţinut în această privinţă, iar restul de 20% îşi anunţau succesele cu termeni ca „important„, „excelent„ sau „semnificativ„.

    Peste patru ani, două din trei companii se dovedesc mult mai libere în exprimare şi îşi anunţă descoperirile mult mai emfatic, iar companiile care anunţau descoperiri „uriaşe„ înregistrau creşteri duble ale preţului acţiunilor faţă de companiile care anunţau descoperiri „majore„ şi creşteri triple faţă de companiile care au folosit termenul „semnificativ„.

    În procente, nu pare mult, este vorba de o creştere a preţului de 0,4% pentru descoperiri „semnificative„, 0,6% pentru cele „majore„ şi de 1,1% pentru „uriaşe„; dar trebuie să spun că o creştere de 1%, dacă eşti persoana potrivită şi ştii despre ce este vorba, îţi poate asigura o bătrâneţe liniştită cumpărând pe „semnificativ„ şi vânzând pe „major„. Termenul „high-impact„ nici nu apărea în comunicate până în 2011, dar de atunci folosirea sa s-a dublat şi mai bine de la an la an.

    Presa de specialitate de unde am luat datele pune dorinţa companiilor de a uimi piaţa pe seama presiunilor impuse de acţionari, dar şi a justificării costurilor din ce în ce mai mari ale lucrărilor de explorare şi exploatare, care au crescut cu o rată anuală de peste 13%.

    N-ar mai fi prea multe de spus. La fel ca şi companiile petroliere, şi presa are motivele ei pentru a fi „uluitoare„, şi nu sunt eu persoana potrivită pentru a judeca asta. Mă mulţumesc să constat că trăim într-o perioadă când oamenii simt nevoia de a epata în orice fel, iar abordările enervante sunt doar simptomul şi nu cauza.

    Şi nici măcar nu facem noi primii asta. Henri Matisse, autorul minunatului „Dans„ pe care vi-l prezint, este un fauvist, un pictor care a supărat la culme, alături de colegii săi, pe criticii oficiali, unul dintre aceştia numindu-i fiare sălbatice, de unde şi denumirea curentului. Şi ce a fost la începutul secolului trecut o cuşcă cu fiare sălbatice este astăzi artă, iar artificiile folosite atunci de artişti, culori violente, o anume lipsă a perspectivei sau o abordare temperamentală, nu mai înseamnă astăzi mare lucru.
    La fel se va întâmpla, peste ani, cu un amărât de titlu de articol sau cu o descoperire majoră a unei companii petroliere.

  • Sumele refuzate la plată au rămas aproape de un miliard de lei în august

    Băncile au refuzat la plată instrumente de debit în valoare de 978 miliarde de lei (220 de milioane de euro) în luna august, cu echivalentul a o sută de milioane de lei peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care nu au găsit suficiente lichidităţi în conturile titularilor pentru a onora cecurile şi biletele la ordin emise de aceştia.

    Chiar dacă au scăzut uşor faţă de luna anterioară, când refuzurile la plată au depăşit un miliard de lei, volumul lunar al sumelor refuzate este în continuare de opt-nouă ori peste nivelul anterior crizei. Numărul refuzurilor a scăzut însă mai rapid şi a ajuns la 11.700 de incidente în august faţă de 14.800 de incidente în luna iulie, potrivit datelor Băncii Naţionale. Aceasta înseamnă probleme în creştere cu lichidităţile pentru companii de talie mare.

    Numărul titularilor de cont care au generat refuzuri la plată în august a fost de aproximativ 4.000, fiind de asemenea în scădere. În cazul tranzacţiilor cu mărfuri dintre companii se fac rareori plăţi în numerar, cumpărătorii emiţând în schimb bilete la ordin prin care se angajează să efectueze plata la o dată ulterioară (cuprinsă în general între câteva săptămâni şi trei luni). Deţinătorul biletului se prezintă la bancă la data scadenţei şi primeşte banii pe care banca îi ia din contul emitentului.

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.09.2013

  • Cel mai tare job: eşti plătit pentru a trăi în poala luxului!

     Te gândeşti să îţi schimbi cariera? Ei bine, ai şansa să duci o viaţă de lux şi chiar să fii plătit pentru asta, dacă vei candida la postul oferit de site-ul VeryFirstTo.

    Norocosul câştigător va avea ocazia să ia cina la restaurante exclusiviste, să probeze ţinute trendy, să testeze maşini de lux, gadget-uri apărute recent pe piaţă şi cosmetice scumpe, să ia parte la galerii de artă, la inaugurarea unor hoteluri şi multe altele.

    “Deşi acesta ar putea fi cel mai atractiv job, este totodata pretenţios. Noi vom dezvălui cele mai noi apariţii în materie de produse şi servicii de lux şi suntem în căutarea unui cunoscător care le va putea testa. Primim cu drag CV-uri, dar doar de la cei care pot distinge clar între motorul unui Bentley şi cel al unui Lexus sau care cunoaşte diferenţa între caşmir şi vicuña”, a declarat Marcel Knobil, fondatorul site-ului VeryFirstTo.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Carnete de student false, lucrări în alb şi mari sume de bani, descoperite la Universitatea Maritimă

     Potrivit procurorului Zarafina Puiu de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa, în acest dosar este cercetat un lector universitar, pentru luare de mită şi trafic de influenţă, o altă persoană, fost absolvent al Universităţii Maritime, dar fără legătură directă cu instituţia, pentru trafic de influenţă, dare de mită, fals privind identitatea şi fals în înscrisuri sub semnătură privată şi 11 studenţi, pentru cumpărare de influenţă.

    “Traficantul de influenţă pretindea sume între 100 şi 150 de euro de la studenţi ca să le dea diverselor cadre didactice pentru a obţine o notă de trecere la examenele restanţiere. Pentru el pretindea 100 – 150 de lei”, a declarat procurorul, vineri, pentru corespondentul MEDIAFAX.

    Procurorul Zarafina Puiu a precizat că fostul absolvent al Universităţii Maritime care reprezenta legătura între studenţi şi profesori a refuzat să facă declaraţii la audieri, însă la locuinţa acestuia au fost găsiţi 15.000 de euro, 2.500 de dolari şi peste 10.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CSM a avizat favorabil proiectul privind pensiile torţionarilor comunişti

     Proiectul de lege a fost propus spre avizare în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii după suplimentarea ordinii de zi a şedinţei de joi.

    Plenul CSM a avizat favorabil ultima variantă a proiectului de lege, respectiv cea care prevede despăgubiri între 25 şi 70 la sută.

    Torţionarii condamnaţi definitiv pentru faptele comise în 1945-1989 vor fi obligaţi să plătească victimelor despăgubiri între 25 şi 70 la sută din venitul lor lunar, iar durata plăţii va fi stabilită la cinci ani, potrivit unui proiect de lege aprobat, miercuri, de Guvern.

    În forma iniţială, proiectul prevedea că torţionarii condamnaţi definitiv pentru faptele comise în perioada 1945-1989 vor fi obligaţi să plătească victimelor despăgubiri între 25 şi 50 la sută din venitul lor lunar, durata plăţii acestora urmând să nu fie mai mică de doi ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro