BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Doi fraţi au pus bazele unei companii care va ajunge anul acesta la 90 de angajaţi

    „Suntem o companie care face software pentru business în general. Avem nişte specializări, dar nu suntem o companie de nişă. Am început ca o companie de nişă, cu servicii de web self service în zona de servicii financiare după care ne-am dezvoltat“, povesteşte Teodor Blidăruş, managing partner strategy & business development la Softelligence.

    Cei doi fraţi au început afacerea vânzând prima dată produsul către BCR, apoi la alte companii, iar practic toţi oamenii care aveau un cont sau un contract de leasing la BCR aveau posibilitatea să se logheze la o platformă unde să facă diverse operaţiuni, de pildă să-şi plătească facturile, să vadă penalizări, să scoată împuterniciri de ieşire din ţară. La acea vreme, companii ca BCR sau UniCredit Leasing aveau sute de mii de contracte şi zeci de mii de clienţi şi specificul activităţii implica interacţiunea lună de lună cu clienţii.

    La începutul lui 2013 cei doi antreprenori au ales să schimbe direcţia, investind 350.000 de euro, adică tot profitul operaţional pe care l-ar fi putut genera, în dezvoltarea platformelor proprii şi dezvoltarea de competenţă. Anul trecut profitul a ajuns la 250.000 de euro, realizat în principal din vânzările pe piaţa internaţională, pentru că acesta a fost un alt obiectiv pe care şi l-au propus, să vândă direct pe piaţa internaţională. Ponderea „exportului“ a ajuns în 2014 la 35% din cifra de afaceri, iar anul acesta ar urma să realizeze la o jumătate din cifra de afaceri.

    Softelligence a preluat anul trecut o companie, Zero Paper, care dezvoltase aplicaţia Kazier, de la George Butunoiu, şi astfel şi-a consolidat portofoliul în zona de banking. Firma sa are acum peste 60 de angajaţi, la final de an ar urma să ajungă la 90, iar Blidăruş spune că foloseşte mai multe metode de recrutare.

    Antreprenorul se vede, peste cinci ani, tot la conducerea companiei, cu Softelligence ca unul din principalii jucători regionali în segmentul de software de business. Planurile pentru anul în curs vizează o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, urmând ca în 2017 să ajungă la 5 milioane de euro. 

  • Volvo Cars achiziţionează integral compania Polestar

    Volvo a achiziţionat compania Polestar Performance AB, ce are ca obiect de activitate dezvoltarea de software de performanţă şi de componente hardware legate de tuningul aftermarket. Alături de Polestar Performance AB, Volvo a achiziţionat şi Polestar Holding AB, compania ce deţine drepturile de folosinţă ale brandului Polestar. Acesta achiziţie nu implică divizia de motorsport Polestar.

    Începând de acum, Polestar va fi numele primit de cele mai performante modele din gama Volvo Cars. Mai mult, în viitor, Polestar va utiliza tehnologia “twin engine” a modelelor de tip plug-in hybrid în dezvoltarea următoarelor modele de înaltă performanţă.

    Volvo este cel mai mare producător de automobile de tip plug-in hybrid din Europa şi lider în utilizarea energiei electrice în domeniul automobilistic. În momentul de faţă, Volvo produce unele dintre cele mai puternice şi mai eficiente sisteme de propulsie hibridă din întreaga industrie auto.

    Parteneriatul dintre Volvo şi Polestar se întinde pe aproape două decenii şi a pornit în anul 1996, odată cu implicarea Volvo în motorsport, alături de Polestar.

    În anul 2015, Volvo estimează că 750 de versiuni Polestar ale modelelor V60 şi S60 vor comercializate la nivel global. Pe termen mediu, pentru vânzările modelelor Polestar se estimează o creştere între 1.000 şi 1.500 de modele livrate anual. Polestar este deja un brand cu renume internaţional, iar Volvo va beneficia în continuare de pachetele de putere Polestar ce pot fi montate ulterior vânzării unui automobil Volvo. Deocamdată nu au fost dezvăluite detaliile financiare ale tranzacţiei, însă angajaţii existenţi ai Polestar vor deveni angajaţi Volvo.

    Participarea în competiţiile motorizate ale brandului Polestar va rămâne sub conducerea lui Christian Dahl, fostul proprietar al brandului, însă numele echipei de curse va fi schimbat.

  • AFI Europe a cumpărat un teren în Braşov pe care va începe construcţia unui centru comercial şi a unui proiect de birouri

    AFI Europe România a semnat contractul de cumpărare pentru un teren de 40.000 mp în centrul oraşului Braşov, unde plănuieşte să dezvolte un centru comercial şi un proiect de birouri, ambele urmând să fie deschise în octombrie 2017, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii companiei. 
     
    „Braşov este principala destinaţie turistică din România, atrăgând aproximativ 1,5 milioane de turişti pe an, iar oraşul are un număr mare de locuitori, cu o putere de cumpărare peste medie. Aceste lucruri, împreună cu locaţia perfectă din centrul oraşului, ne-au convins să intrăm pe piaţa de retail din Braşov şi să dezvoltăm acest proiect cu destinaţie mixtă. Terenul este situat în centrul oraşului şi al zonei de afaceri a Braşovului (Centru Civic), pe fosta platformă Hidromecanica, înregistrând astfel un trafic foarte ridicat. Vizibilitatea este excepţională, datorită faptului că spaţiul este localizat în principala piaţă din Braşov şi pe bulevadrul principal care leagă Centrul Vechi de toate zonele oraşului şi de ieşirea către Bucureşti. Această locaţie unică, împreună cu un centru comercial după un design marca AFI, în inima Braşovului, vor asigura succesul proiectului pentru compania noastră, pentru retailerii care ni se vor alătura şi, mai ales, pentru locuitorii Braşovului”, a spus David Hay, CEO AFI Europe România.
     
    AFI Europe are în plan dezvoltarea în Braşov a unui centru comercial cu o suprafaţă totală închiriabilă (GLA) de 45.000 mp, dispusă pe trei niveluri accesibile prin trei intrări principale, conectate de un culoar. Cel de-al treilea etaj va găzdui zona de restaurante şi divertisment, inclusiv un cinematograf. Vizitatorii vor beneficia de o terasă de mari dimensiuni cu vedere către Munţii Carpaţi, care va găzdui diverse evenimente şi activităţi pentru familii şi turişti. AFI Europe România se află deja în discuţii avansate cu un lanţ de hypermarket-uri şi cei mai mari retaileri de fashion pentru a fi ancorele centrului comercial. Proiectul va fi construit potrivit standardelor necesare pentru obţinerea certificării pentru construcţii „verzi” LEED Gold.
    Pe acelaşi teren, compania va dezvolta şi un proiect de birouri de clasa A cu o suprafaţă închiriabilă de 11.000 mp şi va fi conceput ca o construcţie „verde”. 
     
    Acesta este cel de-al treilea centru comercial pe care AFI Europe îl va dezvolta în România, după AFI Palace Cotroceni, un proiect de 81.000 mp situat în Bucureşti, şi AFI Palace Ploieşti, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 33.000 mp.
    Într-un interviu acordat la începutul anului Business Magazin, David Hay declara: „Am putea spune că în Braşov există în continuare loc de dezvoltare pentru centre comerciale, în Timişoara există loc de dezvoltare pentru centre comerciale şi birouri, iar în Cluj-Napoca, poţi să dezvolţi birouri şi poate şi centre comerciale.“ Nu a comentat zvonul referitor la deschiderea unui centru comercial în Braşov, dar nici nu l-a negat. „Nu spun că vom începe un alt proiect în vreuna dintre aceste zone, dar ne uităm la aceste oraşe şi le luăm în considerare pentru următorii noştri paşi“, spunea cu aceeaşi discreţie Hay, având grijă să nu dezvăluie în câţi ani ar putea începe un nou proiect de retail în provincie. „Ar trebui ca mai întâi să achiziţionăm un teren în alt oraş, aspect care nu s-a concretizat deocamdată.“, spunea la vremea respective Hay. 
    Pe segmentul de birouri, compania dezvoltă AFI Park, un proiect ce constă în 5 clădiri de birouri de clasa A, cu o suprafaţă totală de închiriere de peste 70.000 mp. Primele trei clădiri de birouri finalizate au înregistrat un real succes, fiind închiriate în proporţie de 100%, în principal unor companii din domeniul IT&C şi BPO. AFI Park 4&5 se află în construcţie, iar clădirile urmează să fie finalizate la începutul lui 2016.
     
    AFI Europe operează în România din 2005. Compania a dezvoltat şi gestionează AFI Palace Cotroceni, proiect ce se întinde pe o suprafaţă închiriabilă de peste 81.000 mp. În octombrie 2013, AFI Europe a inaugurat AFI Palace Ploieşti, în urma unei investiţii de peste 50 de milioane de euro. Centrul comercial oferă o suprafaţă închirabilă (GLA) de 33.000 de metri pătraţi, disponibilă pe două etaje ce cuprind peste 100 de branduri naţionale şi internaţionale, alături de peste 7.000 de metri pătraţi de divertisment.
     
    Adiacent, dar complet integrat centrului comercial AFI Palace Cotroceni, AFI Europe România dezvoltă în prezent AFI Park, un parc de business de clasa A în Bucureşti, care a atins un grad de ocupare de 100% a spaţiilor sale de birouri. Parcul oferă spre închiriere peste 70.000 mp de spaţii de birouri, vizate în prezent de companii multinaţionale din domeniu IT&C. Prima clădire de birouri, AFI Park 1, cu o suprafaţă închiriabilă de 12.250 mp, este ocupată în proporţie de 100%. În aprilie 2014, AFI Europe România a inaugurat AFI Park 2, cu o suprafaţă închiriabilă (GLA) de 12.200 mp şi închiriată în proporţie de 100%, în timp ce AFI Park 3, livrată în decembrie 2014, este închiriată de către companiile de IT Endava România şi TELUS International Europe. În aprilie 2014, AFI Europe România a început şi construcţia clădirilor de birouri AFI Park 4&5, care vor oferi proiectului o suprafaţă închiriabilă adiţională de 32.000 mp şi urmează să fie livrată în Q4 2015.
    Mai mult, AFI Europe România va dezvolta în viitorul apropiat două proiecte cu utilizare mixtă pe terenul de 80.000 mp pe care îl deţine în oraşul Arad şi pe terenul de 148.000 mp din Bucureştii Noi din sectorul 1 al capitalei.
    Pe segmentul clădirilor de birouri, AFI Europe România va dezvolta AFI Business Park Bucureşti, un parc de business clasa A cuprinzând 50.000 mp GLA, amplasat în imediata apropiere a hotelului J.W. Marriott şi a Parlamentului din sectorul 5 al capitalei. Parcul de afaceri va consta în 2 clădiri de birouri de înălţime redusă şi un turn de birouri, cu multe spaţii verzi, spaţii moderne, high tech, într-un centru urban cu o  piaţetă centrală şi grădini.
     

  • De ce suntem lenţi într-o lume rapidă?

    Capacitatea de adaptare este esenţială din punctul meu de vedere, pentru că ne confruntăm cu o schimbare îngrozitor de rapidă la nivelul mediului economic, mediul geo-politic, în comportamente, în ceea ce ţine de schimbarea pilonilor în lume. Există o confruntare directă pe pieţe, a apărut şi războiul hibrid, deci capacitatea de adaptare este esenţială“, spune analistul politic Mircea Coşea. Tot el adaugă că acest lucru înseamnă capacitatea iniţială de a înţelege fenomenul, adaptabilitatea la modul de interpretare a efectelor şi în principal capacitatea de interpretare a efectelor asupra propriei ţări sau asupra propriilor interese, pe care o naţiune le are la un moment dat.

    Indicele de Adaptabilitate la Schimbare (Change Readiness Index – CRI) este un studiu la nivel global, ce poate fi utilizat atât în sectorul public, cât şi în cel privat, ca o bază pentru decizii politice sau pentru investitori. Deşi ocupă un loc slab în clasament, România şi-a îmbunătăţit punctajul faţă de sondajul efectuat în 2013, luând în considerare cei trei piloni de referinţă: mediul de afaceri, sectorul guvernamental şi societatea civilă. Potrivit studiului, venitul este un factor direct proporţional cu adaptabilitatea la schimbare a unei ţări, însă nu este o regulă. Spre exemplu, România se încadrează în categoria ţărilor cu venituri medii-superioare. Totuşi, ea este depăşită în acest clasament de 13 ţări cu venituri medii-inferioare şi de cinci ţări cu venituri inferioare din Africa.

    „O tendinţă relevantă care reiese din studiul de anul acesta este că ţările care au obţinut un punctaj mai mare pentru economii favorabile incluziunii tind să aibă un indice de adaptabilitate mai bun, în timp ce dimpotrivă, inegalitatea de venituri tinde să fie asociată cu un nivel redus de adaptabilitate la schimbare“, observă Şerban Toader, senior partner, KPMG România. „De fapt cele nouă ţări cu cel mai mare punctaj pentru o economie favorabilă incluziunii ocupă primele 15 locuri ale indicelui de adaptabilitate la schimbare. Mesajul este foarte clar, şi anume că politicile care promovează creşterea favorabilă incluziunii pot ajuta ţările să fie mai bine pregătite pentru a gestiona schimbările inevitabile“, adaugă Toader.

    O serie de ţări cu venituri mai mici au înregistrat performanţe bune în CRI, demonstrând că beneficiile unor politici şi investiţii eficiente pot compensa nivelurile reduse de prosperitate. „Ne aflăm într-un context complex de tendinţe globale în accelerare, concurenţă maximă pe pieţele internaţionale, riscuri regionale agravate şi de criză identitară prelungită a României“, spune Daniela Nemoianu, executive partner în cadrul KPMG România. „Cultura imediatului, corupţia, lipsa de viziune sistemică integrată, decalajele acumulate şi restrângerea capacităţii administrative indică necesitatea stringentă a conturării şi calibrării unui Proiect de Ţară, a unei direcţii şi a unor priorităţi strategice care să ţină cont de valorile naţionale şi de interesele ţării“, mai spune Nemoianu.

    Raportat la capacităţile antreprenoriale, România a obţinut cel mai slab punctaj la subdiviziile inovaţie şi cercetare & dezvoltare (locul 109), care sunt motive de îngrijorare din cauza finanţării slabe şi a cooperării deficitare între institutele de cercetare şi mediul de afaceri. Mediul de afaceri este, de asemenea, o problemă în cadrul acestui pilon analizat. Din cauza dificultăţilor întâmpinate în deschiderea unei firme, precum nivelul de reglementare, legislaţia privind drepturile de proprietate, fiscalitatea şi protecţia investitorilor, România s-a clasat pe un loc nesatisfăcător (locul 95). Un punctaj apropiat a obţinut şi la sectorul financiar (locul 93), unde se ia în considerare eficienţa finanţării companiilor şi interprinzătorilor. Per total, România a ocupat locul 79 la analiza capacităţilor antreprenoriale în cadrul acestui studiu. Cercetarea a fost realizată de KPMG, o reţea globală de firme de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor şi care îşi desfăşoară activitatea în 155 de ţări.

    „E explicabil de ce România se află pe un loc codaş“, spune Mircea Coşea. „Până în prezent nu am avut iniţiative în ceea ce priveşte determinarea unor politici economice. La politica bugetară, România are interese care nu coincid cu ţările dezvoltate.“

  • Tânărul care vă oferă posibilitatea de a vă construi propriul televizor. Sau laptop. Sau orice aparat electronic

    La începutul lunii iulie proiectul Visionbot, un robot creat de studenţii  Ionuţ Budişteanu şi Ane Mari Androniceanu, a obţinut CISCO Systems Technopreneurship Award, în cadrul concursului European Enterprise Challenge 2015. Ionuţ Budişteanu este, la doar 21 de ani, unul dintre cei mai apreciaţi tineri din lume, care a câştigat premii atât în Europa cât şi în Statele Unite, iar invenţiile sale au ajuns pe paginile celor mai importante reviste din lume. Acum vrea să ofere oamenilor posibilitatea să îşi construiască singuri, cu ajutorul Visionbot, propriile aparate electronice, de exemplu televizorul.

    Cel mai recent proiect al lui Ionuţ Budişteanu, VisionBot, este un robot de asamblare a produselor electronice. Ideea i-a venit în timp ce căuta o companie care să îi producă piese pentru maşina autonomă. „Anul trecut am încercat să colaborez cu trei fabrici din Shenzhen pentru a produce sistemul Lidar de la maşina fără şofer într-un volum de 200-300 de bucăţi. Pentru mine era o investiţie uriaşă, în jur de 40.000 de euro, dar am fost refuzat pentru motivul că este un volum nesemnificativ pentru ei”, povesteşte tânărul antreprenor. „Ulterior, noi am dorit achiziţionarea roboţilor de asamblare a produselor electronice, dar aceştia costă foarte mult, pot ajunge şi la costuri de peste 100.000 de dolari. Aşa că am căutat informaţii despre cum funcţionează şi ne-a venit ideea de a folosi tehnologia de la imprimantele 3D pentru a realiza roboţi de asamblare a plăcilor electronice. Există milioane de ingineri în electronică, inventatori, start-up-uri şi companii mici şi mijlocii care se lovesc de problema de a transforma un prototip electronic într-un produs. Noi încercăm să oferim o soluţie integrată de asamblare a dispozitivelor electronice acasă sau în propriul garaj.”

    ÎN 2013, IONUŢ BUDIŞTEANU A PARTICIPAT LA INTEL INTERNATIONAL SCIENCE AND ENGINEERING FAIR (ISEF) cu un proiect al unei maşini care se conduce singură. Deşi nu era ceva neapărat nou, audienţa a fost captivată de modul în care un tânăr de 19 ani a reuşit să dezvolte un concept similar cu cel lansat de Google, la un preţ mult mai mic. Maşina autonomă gândită de Budişteanu ar fi costat 4.000 de dolari; prototipul Google are un preţ de aproape 100.000 de dolari.  În loc să se folosească de sistemul Lidar (responsabil de detectarea obstacolelor din trafic), Ionuţ Budişteanu a folosit patru laptopuri şi o cameră pentru a analiza traficul şi a detecta obiectele din apropiere. Această metodă i-a convins pe membrii juriului să îi acorde marele premiu Gordon E. Moore şi un cec în valoare de 75.000 de dolari. A urmat recunoaşterea internaţională, Budişteanu fiind numit de către revista Time unul dintre cei mai influenţi adolescenţi din lume.

    PROIECTUL VISIONBOT A ÎNCEPUT ÎN AUGUST 2014, iar dezvoltarea prototipului a început în noiembrie. Investiţia de până acum a fost relativ mică, iar Budişteanu preferă să nu apeleze la finanţări. “Până acum am investit în jur de 1.500 de dolari pentru a realiza primul prototip. Acum lucrăm la a finaliza cel de‑al doilea prototip. De asemenea, luna aceasta o să achiziţionăm şi echipamentele necesare ce ne vor permite să producem roboţii VisionBot într-un volum mai mare. Investiţia nu o să fie mare, până în 5.000 de dolari. Am primit şi oferte de investiţii, dar am încercat să stăm independenţi şi cât mai departe de investitori. Cel mai important lucru este că la fiecare 2-3 zile primim câte un e-mail de la cineva care doreşte să îl cumpere. Succesul de până acum ne-a forţat şi ne-a dat încrederea să mergem mai departe.”

    Primele prezentări publice au adus şi primele premii: VisionBot a câştigat premiul pentru impact social în cadrul Impact Hub Bucureşti, premiul Junior Achievement şi un cec de 10.000 de euro din partea Hyundai, pentru ca ulterior să obţină CISCO Systems Technopreneurship Award. Compania BIT Technologies, fondată de Budişteanu, a primit invitaţii în cadrul unor evenimente din San Francisco şi Silicon Valley. „Dacă imprimantele 3D au început o revoluţie în prototipare, credem că VisionBot poate crea o revoluţie în domeniul automatizării şi producţiei electronice industriale.  Potenţialul este foarte mare. Există câteva milioane, chiar şi zeci de milioane de potenţiali cumpărători. Orice produs electronic cu care interacţionăm, telefon mobil, laptop, calculator, aparatură electronică dintr-o maşină, televizorul, sunt produse în fabrici uriaşe. Aceste fabrici au costat zeci, sute de milioane de dolari. Noi încercăm să oferim posibilitatea oricui să îşi asambleze acasă propriile produse electronice cu o investiţie de până în 3.000 de dolari.”

     

  • Inteligenţa Artificială: extinderea sau nimicirea universului uman

    – Spune-mi definiţia moralităţii.
    – Nu am etică.
    – Trebuie să ştiu mai multe despre moralitate.
    – Nu ştiu ce înseamnă etica.
    – Ok, moralitate?
    – Integritate.
    – Ce e aia integritate?
    – Îmi pare rău, nu ştiu ce altceva să îţi spun.
    – Fii moral!
    – Fii bărbat!

    Nu este o discuţie desprinsă dintr-o conversaţie pe stradă sau dintr-o piesă de teatru absurd. Este un dialog purtat între un tehnician de la Google şi unul dintre cei mai avansaţi „chatterbots“ (robot care vorbeşte), adică un program care învaţă să facă conversaţie bazat pe exemple date de dialog. În cazul de faţă exemplele sunt luate din sute de scenarii de film. Programul nu doar aruncă cuvinte memorate către interlocutor, ci recunoaşte anumite cuvinte, înţelesuri şi poate forma noi întrebări din cele care i-au fost adresate.

    Modelul nu este unul perfect,  răspunde scurt şi la obiect şi câteodată o face nesatisfăcător, dar un program ce reţine fapte, înţelege contexte şi poate genera noi întrebări este un început încurajator, rezultă dintr-un raport publicat de Google. O astfel de inteligenţă artificială se obţine printr-un proces numit computerizare cognitivă, adică computerele sunt învăţate să mimeze câteva moduri în care creierul uman funcţionează. Majoritatea lucrărilor în acest domeniu au pus accent pe prelucrarea limbajului natural, sau lingvistica computaţională (natural language processing). Computerul preia texte sau discursuri aşa cum apar în cărţi şi în documente, iar maşina extrage înţelesul şi contextul.

    Acesta este doar un exemplu de inteligenţă artificială (IA) dezvoltată în momentul de faţă. Chiar dacă nu am ajuns încă în situaţiile reprezentate în filmele science fiction, unde roboţii gătesc şi spală şi ne conduc dintr-un loc în altul, ne aflăm într-un început foarte promiţător al dezvoltării inteligenţei artificiale. IA ne însoţeşte chiar acum, pe cei mai mulţi dintre noi, prin prezenţa asistenţilor personali din smartphone‑uri. Siri (Apple), Cortana (Microsoft) sau Google răspund comenzilor vocale şi îndeplinesc sarcini organizaţionale. De aici până la Samantha, sistemul operat de o inteligenţă artificială, descrisă în filmul „Ea“, regizat de Spike Jonze, mai este însă cale lungă.

    Soluţiile actuale nu sunt perfecte sau extrem de complexe însă se pot dovedi surprinzător de eficiente şi cu un potenţial foarte bogat în viitorul apropiat. La o privire superficială computerele se împart în două categorii: cele destinate procesării unui număr imens de date (supercomputerele) şi cele de inteligenţă artificială. Dacă pentru un supercomputer contează precizia şi puterea de calcul, inteligenţa artificială trebuie să imite omul, să proceseze informaţia şi să dezvolte un comportament asemănător cu „gândirea“.

    În momentul actual, cel mai rapid supercomputer din lume este Tianhe-2 (Caleea Lactee 2), puterea de calcul a acestuia fiind de 33,9 de petaflopi (un petaflop reprezintă nu mai puţin de un cvadrilion de operaţiuni pe secundă). Unul dintre cele mai avansate sisteme de inteligenţă artificială este Watson, dezvoltat de IBM, care este capabil să ia decizii folosind procese de observare, interpretare şi evaluare. În 2011 Watson a participat la concursul de cultură generală „Jeopardy“ (un concurs la care participanţii trebuie să răspundă la întrebări din domenii variate – de la istorie până la mondenităţi), reuşind să învingă foşti câştigători ai concursului.

    Alte două exemple ce demonstrează că inteligenţa artificială poate concura cu succes cu elementul uman sunt Marl/O şi Wordsmith. Primul a reuşit să termine un nivel din jocul clasic Mario în 34 de încercări. Marl/O nu a fost „învăţat“ nimic înainte de a intra în joc, nici măcar că trebuie să-l conducă pe Mario spre dreapta pentru a termina nivelul. În schimb, o pereche de parametri au fost implementaţi. Astfel Marl/O are un nivel de „fitness“ care tot creşte dacă Mario se mişcă în dreapta şi scade dacă merge spre stânga. IA ştie că „fitnessul“ e bun şi este motivat să meargă în direcţia corectă. Inteligenţa artificială nu a făcut ceea ce „credea“ că este corect, ci a încercat diferite metode, iar cele de succes au fost memorate şi cele nereuşite şterse. Astfel, după 34 de încercări, Marl/O a reuşit să „bată“ un nivel din Mario.

  • Softelligence: In 2015, cresteri de 60% a cifrei de afaceri gratie exportului in IT si vanzarii propriei platforme Softelligence EBS

    Cresterea se datoreaza proiectelor dezvoltate alaturi de jucatori importanti din Europa Centrala si de Est si a vanzarii propriei platforme Softelligence EBS.

    Astfel, exportul de software reprezinta aproximativ 30% din cifra de afaceri Softelligence pentru primele luni ale acestui an. Cele mai importante proiecte au vizat dezvoltarea unor sisteme complexe in zona de vanzari si achizitii, principalele verticale de business fiind domeniul bancar, productie si servicii. Tarile in care Softelligence a activat pana in prezent sunt Marea Britanie, Suedia, Germania si Austria.

    Cresterea Softelligence vine si in contextul in care companiile romanesti de software si servicii IT au inregistrat venituri cu 13% mai mari in 2014 fata de 2013, conform Studiului „Romanian Software and IT Services Industry”, facut public in luna iunie 2015 de catre ANIS – Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii si realizat de catre PAC – Pierre Audoin Consultants.

  • A construit de la zero un grup de firme cu 300 de angajaţi, birou la Londra şi cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro

    Antreprenorul clujean Cătălin Chiş conduce grupul de firme Active Power Solutions, cu activităţi în domeniul tehnologiei. A ales în urmă cu 15 ani calea antreprenoriatului, o aventură care nu a fost deloc uşoară

    „În cel mai pesimist caz, creşterea cifrei de afaceri pentru anul în curs se plasează la 10-20%, în tandem cu angajarea a circa 30 de oameni. Varianta optimistă vizează să dublăm cifra de afaceri şi să creştem cu 25% numărul de angajaţi (încă 75 de persoane). Deocamdată suntem pe varianta pesimistă, am crescut cu circa 15% în prima parte a anului“, spune Cătălin Chiş. Active Power Solutions are acum circa 300 de angajaţi, iar dezvoltarea grupului a avut o serie de momente cheie.

    Absolvent al Facultăţii de Calculatoare de la Cluj (1999), clujeanul a lucrat vreme de doi ani şi jumătate în trei firme, parcurgând mai multe poziţii şi funcţii, de la agent de vânzări la director tehnic, programator, project manager. Ideea antreprenoriatului s-a înfiripat în 2000, la întoarcerea din SUA, povesteşte Cătălin Chiş, director executiv al Active Power Solutions.

    „Am început firma fără să ştiu de unde să o apuc, ştiam doar cam ce vreau să fac, adică într-o formă sau alta acelaşi lucru care îl făceam şi ca angajat, să creez soft, să dezvolt soluţii pentru client, de la ERP şi CRM până la aplicaţii complexe în domeniul financiar.“ Primii clienţi au fost fondatorii unuia dintre cele mai importante birouri de arhitectură din Transilvania şi aşa a început să se dezvolte, întâmpinând însă diverse piedici.

    Finalul lui 2008 l-a prins cu investiţii de sute de mii de dolari, pentru că schimbase flota auto, sediile, toată infrastructura IT, iar 2009 a fost un an de schimbări, mai cu seamă la nivel de management. „A fost un an de calvar, mă gândeam că pot să pierd tot. Aveam mai multe proiecte începute dar niciunul matur, ca să se poată susţine, motiv pentru care trebuia să le susţin pe toate din activitatea curentă, or veniturile se degradau.“ Una dintre firmele grupului dezvoltat de clujean, Life is Hard, a intrat în topul Deloitte CE Technology Fast 50, clasament care a adus anul trecut România pe locul 3 în clasamentul celor mai dinamice ţări din regiune şi pe poziţia 362 în Top Deloitte Fast 500 EMEA (include Europa, Orientul Mijlociu şi Africa). Clujeanul a cumpărat anul trecut o altă firmă românească, Barandi, care are şi un birou la Londra.

    Peste 10 ani se vede tot în România, făcând business, „dar din când în când evadând într-un peisaj personal pitoresc pe care mi l-am proiect şi mi-aş dori ca măcar unul dintre proiecte să ajut cât mai mulţi antreprenori să aibă succes“. 

  • A început să câştige bani singur dinainte de a avea buletin. Anul trecut a fost unul dintre oamenii care au creat imaginea online a lui Klaus Iohannis

    Radu Negulescu a fondat Trencadis – firmă specializată în soluţii de dezvoltare software pentru mediul guvernamental şi de business, care are acum 50 de angajaţi, 3 birouri în România şi afaceri de peste 4  milioane de lei în 2014 – în urmă cu opt ani, în timpul facultăţii (Facultatea de Economie la Babeş-Bolyai, Cluj): „Prietena unui prieten m-a rugat să refac un site pentru o cunoştinţă de-a ei.

    Aşa am ajuns să fac site-ul primăriei Dragomireşti din Maramureş. I-am rugat să mă recomande dacă sunt mulţumiţi de munca mea şi ei m-au recomandat; aşa am ajuns să fac site după site până când am realizat că am făcut peste 500 de site-uri de primării, atunci m-am oprit şi am trecut pe licitaţiile de proiecte mai mari din zona guvernamentală“.

    Trencadis a fost inclusă în topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe 2014.

    Negulescu este şi cofondatorul Kubo Investments, un grup de companii cu afaceri în zona de proiectare, tipărituri, consultanţă şi arhitectură, dar este şi acţionar într-un proiect nou, People & People, fondat împreună cu Ioan Dan Niculescu şi cu Vlad Tăuşance, care se va concentra în zona de „engage community builders“. Cei trei au coordonat campania online a preşedintelui Klaus Iohannis şi ulterior au adus laolaltă afacerile pe care le-au fondat sau în care au lucrat anterior.

    „Filosofia mea este să nu lucrez cu planuri de business. Cu cât insişti mai mult să ai un plan de business, cu atât te îndepărtezi de realitate şi te ancorezi în nişte prezentări“. 

  • În timp ce ţara lor intră în default, patru greci pariază 14 milioane de euro pe un proiect imobiliar în România

    Aproape de primăria oraşului Otopeni, drumul coteşte la dreapta, iar indicatorul îţi arată direcţia către localitatea Tunari. Ţii drumul, ieşi din Otopeni şi intri „în judeţul Câmpulung“, cum numeam eu în copilărie zonele întinse de câmpie fără construcţii sau recolte. Nu apuci să te plictiseşti însă de câmpurile goale pentru că apar rapid primele case construite. Unele sunt finalizate. Pe altele, le-a mâncat criza.

    Drumul merge mai departe, iar pe partea dreapta poţi vedea un afiş care te anunţă că ai ajuns la Amber Garden, un complex rezidenţial verde şi de lux dezvoltat de compania Alesonor. Intri în complex şi în faţă vezi pădurea, iar în dreapta te aşteaptă piscina casei numărul 1, respectiv show-room-ul proiectului imobiliar de lux care ar urma să cuprindă 60 de vile. În prezent sunt finalizate şase, iar până în primăvara anului viitor sunt planificate alte 11.

    „Întregul proiect va fi gata peste circa trei ani“, spune Leonidas Anastasopoulos, unul dintre cei patru investitori greci care au investit în acest proiect prin intermediul dezvoltatorului imobiliar Alesonor. Antreprenorul are 37 de ani şi a venit în România în 2003, convins de unul dintre partenerii săi care avea deja un business aici. După o perioadă în care a făcut naveta între Grecia şi România, în urmă cu 11 ani s-a mutat la Bucureşti. „Am ales să vin în România pentru că am simţit ce va urma pentru Grecia“, spune Leonidas Anastasopoulos. În prezent, Grecia se luptă cu una dintre cele mai acute crize din istorie, fiind ameninţată atât de intrarea în incapacitate de plată, dar şi de „eliminarea“ din zona euro. Prin comparaţie, economia locală se află pe un trend ascendent, ba chiar şi piaţa imobiliară a început să se dezgheţe.

    Cei patru parteneri au investit împreună în mai multe proiecte rezidenţiale de lux amplasate în centrul Bucureştiului, mizând încă de la început pe segmentul de lux. Cei patru sunt implicaţi împreună însă în mai multe businessuri, în industrii precum telecom, echipamente sportive sau modă. Unul dintre partenerii lor este Sony Mordechai, antreprenorul grec cunoscut în piaţă atât pentru investiţiile sale imobiliare, cât şi pentru faptul că a adus în România brandul de lux Burberry la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu, dar şi brandul Nike la începutul anilor 2000. Fiecare dintre cei patru antreprenori se ocupă mai îndeaproape de unul dintre businessurile dezvoltate împreună în România, Leonidas Anastasopoulos concentrându-se pe dezvoltările imobiliare ale grupului.

    Povestea Amber Gardens a început în 2007, când cei patru antreprenori au cumpărat terenul de 5 hectare, pentru care au plătit atunci 5,5 milioane de euro. Au analizat atent ce pot face pe el şi au decis să dezvolte un proiect rezidenţial, urmând să profite de pădurea din apropiere. „Un alt avantaj al zonei este faptul că ai acces de pe centură aici, astfel că este uşor de ajuns din Bucureşti.“ Au ştiut de la început că vor să dezvolte un proiect rezidenţial în zona de nord a Bucureştiului, însă nu au vrut  să fie încă unul dintre investorii care au optat pentru Pipera. „Este o zonă care nu s-a dezvoltat organizat, pe când aici există un plan urbanistic ce trebuie urmărit. Spre exemplu, este obligatoriu ca străzile să fie albe în toată zona.“ Construcţia proiectului a început la şase ani de la achiziţia terenului, în 2013, când economia dădea semne că îşi revine din somnul lung în care căzuse în 2009. „Am realizat în criză că dezvoltarea de case în afara Bucureştiului a scăzut drastic.“ În 2013 cei patru antreprenori au făcut un studiu de piaţă şi au aflat că potenţialii lor clienţi vor să se mute din capitală, în căutarea de linişte şi de spaţiu.