BusinessMagazin

Tag: deschidere

  • Carrefour pregăteşte deschiderea celui de-al 25-lea hipermarket

    În cursul lunii iunie 2013, cele două companii au agreat termenii comerciali privind prezenţa unui hipermarket Carrefour în suprafaţă totală de 9.600 mp în cel mai nou centru comercial al oraşului Galaţi, a cărui inaugurare este prevazută de către dezvoltator pentru trimestrul patru 2013.

    Shopping City Galaţi va fi ridicat pe un teren în suprafaţă de aproximativ 12 hectare şi va include, pe lângă hipermarket-ul Carrefour, şi un shopping mall de aproximativ 20.000 mp cu retaileri naţionali şi internaţionali, precum şi o zonă de divertisment şi un food court. Clienţii noului centru comercial vor avea la dispoziţie peste 1.400 locuri de parcare gratuite, cu acces din bulevardele adiacente.

    ”Centrul comercial Galaţi Shopping City, dezvoltat de NEPI în strânsă colaborare cu Carrefour România, va ajuta la dezvoltarea economică a zonei oraşului Galaţi, prin crearea unui număr considerabil de locuri de muncă. Ne bucurăm să continuăm în acest fel parteneriatul început cu NEPI în anul 2011, prin redezvoltarea centrului comercial Ploieşti Shopping City.”, a declarat Anca Damour, directorul Carrefour Property România.

    În România, grupul Carrefour numără 122 magazine (aproximativ 9.000 de angajaţi) dintre care 24 de hipermarket-uri Carrefour, 69 de supermarket-uri Market, 28 de magazine de proximitate Express şi 1 website de comerţ online.

    New Europe Property Investments plc este o companie înfiinţată pentru a investi în proprietăţi comerciale, în principal în România, unde este activ încă de la înfiinţarea sa, în 2007. Grupul este în prezent listat pe piaţa principală a Bursei de Valori din Johannesburg (Africa de Sud), pe segmentul AIM al London Stock Exchange şi la Bursa de Valori Bucureşti.

  • Singura deschidere de pe piaţa mallurilor din 2013, în Botoşani

    Stocul de spaţii comerciale moderne a rămas stabil în primul semestru al acestui an, circa 2,7 milioane de metri pătraţi, din care 30% se află în Bucureşti, însă acesta va ajunge la 2,85 milioane de metri pătraţi până la finalul anului, potrivit Raportului CBRE despre piaţa spaţiilor comerciale în România în H1 2013. Centrele comerciale reprezintă 56% din stoc, în timp ce parcurile de retail deţin 43,5%, iar centrele de tip factory outlet – doar 0,6%.


    „Unele proiecte de retail, însă, au întâmpinat mari dificultăţi în primele şase luni ale anului. Spre exemplu, s-au înregistrat insolvenţe ale unor centre comerciale aparţinând companiei BelRom (în Craiova, Focşani şi Bacău), dar şi cea a dezvoltatorului proiectului Focşani Plaza, în timp ce Armonia Brăila nu şi-a găsit încă un cumpărător”,  a declarat Luiza Moraru, Head of Retail Department CBRE România.
    Media primelor 15 oraşe din România în ceea ce priveşte stocul de spaţii comerciale moderne la 1.000 de locuitori este de 548 de metri pătraţi. Acest clasament este condus de Suceava (1,118 mp / 1.000 locuitori), Piteşti (771 mp / 1.000 locuitori), Oradea (664 mp / 1.000 locuitori), Sibiu (609 mp / 1.000 locuitori) şi Târgu Mureş (563 mp / 1.000 locuitori). Bucureştiul ocupă locul 12, cu o medie de 411 mp / 1.000 locuitori. Totuşi, media naţională se situează în continuare sub cea a altor state din Europa Centrală şi de Est, cu 127 mp / 1.000 locuitori.

    „Observăm o tendinţă de creştere a interesului pentru centre comerciale prime atât din partea investitorilor, cât şi din cea a chiriaşilor. Proiectele performante din Bucureşti şi provincie atrag majoritatea clienţilor şi înregistrează vânzări peste medie, având o rată de neocupare de sub 5%, în timp ce centrele secundare se confruntă cu o rată de neocupare de peste 10%. O altă tendinţă din piaţa de retail este tăierea costurilor cu utilităţile, care continuă să joace un rol important în planul de afaceri al chiriaşilor”, a adăugat Luiza Moraru. 

    Cei mai activi comercianţi de pe piaţa locală în S1 2013 au fost Kaufland (a cărui reţea a ajuns la 85 de magazine), Mega Image (232 magazine Mega Image şi Shop&Go), Profi (165 de magazine în formatele Profi City şi Profi Mall), Lidl (160 de magazine) şi Carrefour Express (27 magazine).

    De asemenea, magazinele operate direct de companii precum Inditex, H&M, Takko şi Deichman şi-au continuat expansiunea în România, înregistrând creşteri încurajatoare. În schimb, anumite branduri internaţionale – precum francizele Debenhams, Springfield, La Senza şi Nine West – şi-au încetat operaţiunile în România în primul semestru, în timp ce altele şi-au schimbat francizatul (Women Secret, Aldo). Singura marcă internaţională nou intrată pe piaţa locală a fost Intimissimi.

    „Retailerii online precum eMAG sau Fashion Days au înregistrat creşteri importante şi vor continua să-şi consolideze prezenţa în piaţă, mai ales prin marketing şi printr-o politică de preţuri reduse. De asemenea, unii comercianţi de online, precum Bebe Tei şi ErFi, au decis să-şi deschidă magazine tradiţionale pentru a atrage cât mai mulţi clienţi”, a mai declarat Luiza Moraru.

    CBRE Group, Inc, companie listată la S&P 500, cu sediul central în Los Angeles, este cea mai mare firmă de servicii comerciale imobiliare din lume (conform veniturilor din anul 2012). Compania are aproximativ 37.000 de angajaţi (excluzând afiliaţii) şi deserveşte proprietarii de active imobiliare, investitorii şi chiriaşii prin intermendiul celor peste 300 de birouri din întreaga lume (excluzând afiliaţii).

  • Un nou magazin Profi, în judeţul Harhita

    Inaugurarea din Toplita vine la doar cinci zile dupa deschiderea celui de al doilea magazin Profi City din Bucuresti, care alaturi de cele cinci Profi City din Cluj-Napoca, ridica la sapte numarul unitatilor sale de acest gen din tara. Deschis in format standard, magazinul are  o suprafata totala de 469 mp si o sala de vanzari de 326 mp.

    Profi îşi consolidează astfel cea de-a doua poziţie în clasamentul retailerilor moderni din Romania.

  • Lemet se extinde în nord-vestul ţării

    Magazinele de mobilă ale Lemet operează sub brandul Lem’s Cu acest spaţiu comercial deschis în Rădăuţi, reţeaua Lem’s are o suprafaţă totală de retail, la nivelul întregii ţări, de peste 65.000 de mp.

    ”Magazinul de la Rădăuţi este ce-l de-al 8-lea magazin deschis anul acesta, urmând ca până la sfârşitul anului să deschidem alte şapte unităţi. Extinderea reţelei de magazine Lem’s continuă, urmărind dezvoltarea de spaţii tot mai generoase. Toate unităţile deschise anul acesta au peste 800 mp, majoritatea fiind localizate în centre comerciale noi. Avem nevoie de spaţii tot mai mari datorită diversificării gamei de produse. Când vine vorba de mobilier, preferinţele şi nevoile românilor sunt în continuă schimbare. Astfel, lucrăm constant la îmbunătăţirea şi lansarea de produse Lem’s pentru a ţine pasul cu nevoile pieţei” declară Adrian Rizea, directorul comercial al reţelei, strategia de extindere.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. Atât în fabrica Lemet cât şi în reţeaua Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi. Fabrica Lemet din Câmpina a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie acoperind o suprafaţă de peste 35.000 mp. Capacitatea actuală de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, pe poarta fabricii ieşind anual peste 360.000 de module de mobilă.
     

  • Bram Boon, sau povestea managerului de carieră care pregăteşte manageri

    “Am făcut multe greşeli în trecut, ceea ce de fapt nu e chiar aşa de rău”, glumeşte Bram Boon, cu o nonşalanţă care avea să se lămurească pe parcursul discuţiei cu participanţii la MEET THE CEO, când şeful ING Asigurări de Viaţă a explicat de ce pune preţ pe libertatea unui manager de a greşi. “E important să înveţi din propriile erori, dar pentru asta trebuie să fii într-un mediu profesional unde poţi să rişti, să încerci lucruri noi şi implicit să faci şi greşeli. La noi în companie, asta nu a fost o problemă. Dar dacă vă găsiţi într-un mediu unde aşa ceva nu se poate întâmpla, schimbaţi-l!” e sfatul probabil cel mai important al lui Boon pentru orice tânăr manager sau antreprenor.

    Lucrează de peste 30 de ani în grupul ING, dintre care aproape cinci în România, şi aproape toată cariera şi-a petrecut-o în asigurări, în companii ale grupului din Europa, Asia şi Australia, însă declară că decizia de a veni în România în 2004 (şi apoi de a se întoarce aici în 2012, pentru un nou mandat de CEO) a fost cea mai bună din toată cariera lui, atât din punct de vedere profesional, cât şi personal.

    E ataşat evident de România, pe care o descrie drept a doua lui patrie, îi place inclusiv muzica lăutărească şi cântă la acordeon, iar faptul că n-a ajuns să vorbească româneşte, deşi a luat lecţii, îl explică prin lipsa de exerciţiu, atâta vreme cât toată lumea din mediul lui profesional de aici comunică în engleză. Ca expat, a remarcat că dacă în 2004 mentalitatea era mai ierarhică şi mai rigidă, acum oamenii sunt mult mai deschişi şi comunică mai uşor. “Vechile generaţii înţeleg că lucrurile se schimbă, oamenii călătoresc în străinătate mai mult, iar noile generaţii deja au crescut fără restricţiile de pe vremea lui Ceauşescu.”

    Piaţa asigurărilor de viaţă din România, în schimb, s-a dezvoltat foarte lent (0,2% din PIB penetrare, faţă de 8-10% în pieţele mature). Ceea ce s-a schimbat însă faţă de 2004-2008, consideră Boon, este atitudinea faţă de viitor: atunci toată lumea cheltuia fără grija zilei de mâine, acum însă criza i-a făcut pe oameni mai conştienţi de necesitatea de a economisi pentru pensie. “Dacă economia va reîncepe să crească solid, piaţa asigurărilor va creşte şi mai rapid. Iar dacă reforma în sănătate va deschide acest domeniu, atunci asigurările de sănătate vor fi o piaţă uriaşă, deoarece sănătatea este preocuparea nr. 1 pentru mulţi români.”

    Pentru ING Asigurări de Viaţă, afirmă managerul, prioritatea pentru următorii ani este intrarea în businessul asigurărilor de sănătate, accelerarea deschiderii acestei pieţe, dar şi creşterea vânzărilor de produse de asigurări de viaţă pe măsură ce economia îşi revine. Compania controlează peste 32% din piaţa asigurărilor de viaţă, poziţie de lider pe care şi-a păstra-t-o constant începând din 1999.

    În primul trimestru, portofoliul asigurărilor încheiate de ING Asigurări de Viaţă a fost cu 5% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar volumul primelor brute subscrise a fost cu 2,3% mai mare, respectiv peste 136 mil. lei. La sfârşitul lunii martie, compania administra active de 2,4 mld. lei, în creştere cu aproape 7% faţă de martie 2012. Profitul brut estimat pentru primele trei luni ale anului a fost de 1,81 mil. lei.

    Citiţi textul integral în ediţia tipărită a revistei Business Magazin


     

  • Deutsche Bank închiriază birouri în Bucureşti pentru un centru de servicii cu 1.000 de angajaţi

     Perfectarea unei tranzacţii este aşteptată în perioada imediat următoare, potrivit unor informaţii de pe piaţa imobiliară, bancară şi de HR.

    “Chiar dacă nu este vorba – cel puţin deocamdată – despre extinderea ofertei de servicii bancare a Deutsche Bank pentru piaţa locală, proiectul de outsourcing al puternicei bănci germane reprezintă un adevărat eveniment şi marchează transformarea României într-un hub de back office, servicii de callcenter şi procesare de carduri pentru mari grupuri bancare europene”, potrivit Ziarul Financiar.

    Deutsche Bank, a cărei divizie de investment banking este unul dintre managerii preferaţi ai Ministerului Finanţelor la emisiunile de obligaţiuni realizate pe pieţele externe, a tatonat înainte de criză mai multe variante de dezvoltare a prezenţei locale, însă planurile au devenit tot mai greu de susţinut în faţa acţionarilor pe fondul deteriorării dramatice a mediului financiar-bancar internaţional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rompetrol a investit 50 milioane de dolari în Franţa

    “Parte a Grupului Rompetrol din 2006, Dyneff continuă tradiţia antreprenorială a companiei de a crea şi a oferi clienţilor servicii şi produse inovatoare, de a fi printre principalii actori în segmentul de distribuţie carburanţi în regiunea de sud a Franţei şi un partener strategic pentru reţelele de hypermarketuri. Compania asigură prin activele sale din Franţa şi Spania cadrul necesar dezvoltării KazMunayGas (unicul acţionar al Grupului Rompetrol) în Europa de Vest, susţinând astfel obiectivul KMG de a fi până în 2020 între primele 30 de companii petroliere din lume”, declară Cătălin Dumitru, director general Dyneff Franţa şi Spania.

    Noile staţii de distribuţie reprezintă două concepte diferite, staţia premium Rompetrol, care face parte din reţeaua de benzinării situate pe autostrăzi, şi cea sub brand Dyneff specifică zonelor urbane. Staţia premium Rompetrol este situată la graniţa dintre Franţa şi Spania, pe cel mai important segment de trafic din zonă (aproximativ 35.000 vehicule/zi), valoarea totală a investiţiei fiind de peste 8 milioane dolari.  Staţia urbană Dyneff este situată în zona aeroportuară din Montpellier, pe cea mai importantă rută de intrare în regiunea Languedoc – Roussillon din sudul Franţei, în urma unei investiţii de 1.17 milioane USD. Pe lângă poziţia strategică, benzinăria deţine şi prima franciză Brioche Dorée din cadrul lanţului urban de distribuţie, precum şi primul magazin Boutique du Soleil implementat în staţiile proprii.

    O altă particularitate a staţiei este primul loc deţinut la vânzările de E85-Superthanol,  un biocombustibil compus până la 85% din etanol şi 15% benzină 95. Carburantul are un impact pozitiv în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a încălzirii globale.
    Dyneff ocupă în prezent locul 3 pe piaţa distribuţiei de E85 în Franţa, iar la sfârşitul anului 2012 a atins o cotă de piaţă de 12% la nivel naţional cu 13 staţii de alimentare echipate pentru distribuţia de E85.

    în ceea ce priveşte terminalul petrolier din Port la Nouvelle (Marea Mediterană), structura tehnică a acestuia permite importul, stocarea şi comercializarea tuturor tipurilor de carburanţi şi componente bio.

    Lucrările au vizat modernizarea şi extinderea facilităţilor existente deţinute de cele două companii, fiind un terminal care deserveşte nave cu volum cuprins între 7.500 şi 35.000 de tone, precum şi camioane.  Această colaborare este bazată pe experienţa şi competenţele celor două companii în vederea creşterii volumelor vândute, menţinând în acelaşi timp eficienţa costurilor operaţionale şi logistice. Valoarea totală a investiţiei realizată până acum este de aproximativ 41 milioane USD, proiectul urmând a fi extins în următorii ani.

    Dyneff este cea mai mare companie din regiunea Languedoc – Roussillon şi una din cele mai importante companii din zona de sud a Franţei. Compania livrează în fiecare an aproximativ 2,3 milioane metri cubi de produse petroliere prin cele trei canale majore de distribuţie din Franţa şi Spania: retail (115 staţii), small and medium distribution (9 filiale de vânzări) şi trading şi wholesale. Compania deţine două terminale proprii în Port la Nouvelle şi este acţionară la terminalele din Marsilia şi Lyon. în afară de prezenţa din sudul Franţei, Dyneff este un trader important pe piaţa franceză şi spaniolă operând importante capacităţi de import, stocaj, distribuţie, în porturi precum Barcelona, Valencia, Bilbao, Bordeaux şi Le Havre.
     

  • Pasărea Phoenix a televizoarelor vine în România pe o piaţă care încă suferă

    “Sharp nu s-a concentrat foarte mult pe Europa. Afacerile din Asia au fost dintotdeauna puternice, ca şi cele din SUA, iar Europa a rămas în plan secund, lucrurile mergând dintr-o oarecare inerţie. Lucru care se va schimba însă din acest an”, spune Bogdan Pasat, directorul general al Sharp pentru prima reprezentanţă directă a mărcii pentru România şi Bulgaria. Brandul este prezent însă pe piaţa televizoarelor de mai bine de 23 de ani, prin dealeri, iar cota de piaţă atinsă este de mai puţin de 2% dintr-o valoare totală a vânzărilor de televizoare estimată în 2012 la circa 257 milioane de euro. Pe plan mondial, Sharp este al patrulea producător de televizoare, în Japonia se află pe locul unu la capitolul vânzări, iar în SUA acoperă circa 10% din piaţa de profil.

    Demersurile pentru deschiderea de operaţiuni directe în toate ţările unde nu au fost sucursale până acum au început la
    1 aprilie, ca parte a strategiei de extindere la nivel european. Sharp Electronic România va fi astfel una dintre noile filiale de pe harta japonezilor de la Sharp, iar Bogdan Pasat va fi responsabil cu repoziţionarea pe piaţă a mărcii.

    Experienţa lui Pasat în industria de retail electronice şi electrocasnice a început în 2002, când lucra la Cora, iar piaţa de retail traversa o perioadă înfloritoare. A făcut parte din echipa care a deschis primul magazin din Pantelimon, fiind unul dintre cei câţiva oameni care au pus piatra de temelie a magazinului emblemă din lanţul de retail. „Lucram cam 14 ore pe zi şi au fost luni întregi în care nu am avut nicio zi liberă. Motivaţia de a munci mult era însă foarte puternică, pentru că rezultatele veneau cu viteză şi erau foarte vizibile„, îşi aminteşte el. A urmat un curs de specializare de şase luni în Franţa, unde a învăţat ce înseamnă de fapt retailul. Inginer de profesie şi fără prea multă experienţă în domeniu, s-a format pentru o industrie care evolua într-un ritm exploziv şi care ducea lipsă de manageri comerciali cu cunoştinţe solide şi expertiză. Îşi aminteşte de ritmul intens în care a lucrat atunci ca fiind „o şcoală de care n-aş fi avut parte nicăieri altundeva„. Între 2002 şi 2005 a fost o perioadă în care, într-un singur magazin, se vindea un tir de televizoare pe zi, „pe când acum o întreagă reţea de magazine din ţară nu mai are astfel de vânzări„. Aproximativ 500 de televizoare se vindeau pe atunci într-o singură zi, aproape toate cu tub catodic, pe vremea când LCD-urile şi plasmele erau considerate un adevărat lux.

    După Cora, unde a traversat toate etapele, de la vânzare propriu-zisă şi până la resurse umane sau marketing, s-a mutat la Flanco, în poziţia de product manager.

  • Cel mai scump restaurant din România: o masă costă cât un salariu minim

    Degajat şi volubil, Florin Rădulescu îşi primeşte oaspeţii în restaurantul Osho din cartierul bucureştean Primăverii, pe care l-a deschis în 2010, în urma unei investiţii de 320.000 de euro din fonduri proprii. „Îmi place foarte tare să gătesc şi mi-am dorit mult să deschid un restaurant”, spune Rădulescu, care are 47 de ani şi este de profesie inginer. Încă din 2003 şi-a făcut propria firmă, cu activităţi în domeniul instalaţiilor de aer condiţionat, iar acum îşi petrece dimineţile la firma de instalaţii iar de la 12 până seara la 8 se ocupă de restaurant.

    „Am două slujbe„, glumeşte antreprenorul, care a avut de la începutul investiţiei un pachet de 75% din acţiuni, dar acum o deţine în întregime, pentru că alţi doi parteneri au ieştit din afacere în toamna anului trecut. „Osho este marcă înregistrată şi nu mai am alte afaceri în Horeca”, spune el.

    Antreprenorul a mai cheltuit încă 320.000 de euro pentru deschiderea celui de-al doilea spaţiu, în 2011, cu specific pescăresc, iar la finalul anului trecut investiţia totală ajunsese deja la 800.000 de euro. Osho s-a consacrat în Capitală drept unul dintre cele mai scumpe restaurante, bonul de casă mediu plasându-se la 180 de lei; cele mai scumpe feluri de mâncare ajung la 340 de lei o porţie de  Black Angus Tomahawk sau Black Angus Beeef Chops.

    Privite însă din perspectiva gramajului, scumpe sunt carnea de bizon – 220 de lei porţia de 300 gr. şi vita de tip Wagyu – 240 de lei porţia de 300 gr. Restaurantele au în medie între 450 şi 500 de clienţi în fiecare zi, împărţiţi în mod egal între mesele de prânz şi seară. 65% dintre ei sunt deja clienţi fideli, iar proprietatul spune că pentru ei a dezvoltat un sistem de bonusuri:  carduri cu reduceri de 15%. „Peste 80% dintre clienţi au peste 35 de ani, sunt corporatişti, politicieni sau oameni de afaceri”.

    Deschis după instalarea recesiunii, Osho nu a resimţit în niciun fel criza economică dintr-un motiv foarte simplu: ţinteşte clienţi cu putere de cumpărare ridicată. „Clienţii noştri ştiu ce vor şi, de multe ori, din partea lor vin sugestii foarte pertinente. Meniul de pe mese, de pildă, este completat şi în funcţie de ideile lor”, explică Rădulescu. Nu doar meniurile au fost recent schimbate, ci a investit deja anul acesta 100.000 de euro pentru publicitate, rebranding şi extinderea sistemului de livrări.

    Despre alegerea specificului restaurantului, povesteşte că a călătorit mult şi a prins gustul cărnii de vită, „care nu este aşa cum o cunoaştem noi – tare, aţoasă, fiartă mult pentru o mâncare. Sunt specii de vită crescute special pentru carne„, explică el. De fapt, pentru o friptură după standardele lui Florin Rădulescu, animalele sunt alese – cinci, poate zece dintr-un lot anume, sunt sacrificate exact când trebuie (altfel carnea se întăreşte), iar carnea este maturată, în frigidere, vreme de 10, 21 sau 45 de zile, Osho fiind primul restaurant din România care face acest lucru. Iar cu cât este mai lung timpul de maturare, cu atât creşte şi preţul felului de mâncare.
     

  • Oprescu: În Capitală sunt deschise 117 şantiere, la şcoli, grădiniţe, spitale, străzi, monumente

     Sorin Oprescu a spus că sunt deschise 26 de şantiere la unităţi de învăţământ, printre care şase corpuri de şcoală, 19 obiective şcolare unde se refac sau se construiesc anexe, respectiv săli de sport sau extinderi de corpuri noi, dar şi la ultima creşă din programul celor 13 realizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti.

    Printre şantierele deschise la şcolile din Capitală, Oprescu a amintit Grupul Şcolar “Edmond Nicolau”, Şcoala de Muzică şi Arte nr. 3, Şcoala nr. 173 şi Grădiniţa nr. 43.

    “Lucrăm la finalizarea Centrului social multifuncţional de pe strada Turnu Măgurele, din Sectorul 4 şi suntem în construcţie pentru încă două centre pentru persoane disponibilizate, cu destinaţia asistenţei sociale a şomerilor, unul în Sectorul 1 şi celălalt tot în Sectorul 4”, a declarat Sorin Oprescu, într-o conferinţă de presă în care a prezentat obiectivele unde se desfăşoară lucrări pe perioada verii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro