BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Daniel Constantin: Sperăm să avem 2,9 miliarde euro din fonduri UE investiţi în acest an în agricultură

     Potrivit acestuia, din această primăvară, fermierii mici şi mijlocii vor avea la dispoziţie proiecte tip pe care le vor descărca de pe site-ul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura (APIA).

    “În luna mai vom deschide, cel mai probabil pe data de 20, prima sesiune de primiri de proiecte din perspectiva 2014-2020, deci din cele 8 miliarde de euro pe care le avem la dispoziţie”, a spus ministrul.

    Constantin a arătat că dacă în anul 2012 România a absorbit fonduri europene de 2,5 miliarde euro în agricultură, iar în anul 2013 de 2,7 miliarde de euro, în acest an suma ar trebui să urce la 2,9 miliarde de euro.

    “Lucrurile nu merg încă în ritmul pe care mi l-aş fi dorit, cel puţin pe dezvoltare rurală, pentru că mai sunt probleme pe partea de cofinanţare, de creditare şi de garantare”, a mai spus ministrul Agriculturii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dan Voiculescu spune că vrea să fie anulată privatizarea ICA şi să recupereze toţi banii investiţi

     “A apărut o idee care mi se pare foarte bună. Un avocat, nu ştiu al cui, a ridicat problema anulării privatizării, care înseamnă ca ei să-şi ia terenul şi clădirile alea superbe şi să le vândă cu 60 de milioane, cât cred că valorează, iar eu să-mi recuperez toţi banii pe care i-am băgat în ICA. Vă asigur că este o sumă foarte mare. Aş prefera să se ia această decizie”, a spus fondatorul Partidului Conservator, Dan Voiculescu, la ieşirea din sediul Curţii de Apel Bucureşti, unde s-a judecat un nou termen în dosarul privind privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare.

    Voiculescu a mai spus că nu îi este frică de faptul că ar putea fi condamnat.

    Curtea de Apel Bucureşti a luat în discuţie, marţi, apelurile formulate în dosarul în care Dan Voiculescu, Gheorghe Mencinicopschi şi alte 11 persoane sunt acuzaţi de fapte de corupţie privind modul de privatizare a Institutului de Cercetări Alimentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Câştigătorii şi perdanţii perioadei post-criză

    Pe de o parte, explică Fondul, o performanţă mai bună a economiilor dezvoltate stimulează exporturile dinspre cele emergente, însă în acelaşi timp, redresarea economiilor dezvoltate înseamnă migrarea capitalurilor volatile, care părăsesc astfel pieţele emergente în căutare de câştiguri mai mari.

    În ţările care au un comerţ mai intens cu economiile avansate (Malaezia, Mexic) predomină primul factor, cel pozitiv, dar pentru ţările mai deschise faţă de intrările şi ieşirile de capitaluri volatile (Chile, Thailanda), al doilea factor îl anihilează sau chiar întrece în importanţă pe primul.

  • Fondurile de pensii private investesc pe piaţa de capital

    “Fondurile de pensii private (obligatorii şi facultative) asigură peste 10% din lichiditatea medie a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), cu investiţii în circa 60-70 companii româneşti”, a afirmat Ţintoiu. Totodată, fondurile deţin 9,6% din titlurile de stat ale României. Potrivit estimărilor, fondurile de pensii urmează să ajungă în 2018 la active nete de 10 miliarde euro, de la peste 3,5 miliarde euro active în prezent.

    Pe pilonul II, al pensiilor private obligatorii, sunt active opt fonduri cu 6,1 milioane participanţi şi active nete de 14,84 miliarde lei (3,32 miliarde euro). Acestea au obţinut un randament mediu anual de la lansare de 11,1%.

    Pilonul III (pensii private facultative) este reprezentat de zece fonduri cu 317.000 de participanţi. Activele nete au ajuns la 845 milioane lei (190 milioane euro), randamentul mediu anual fiind de 8%.

    “Fondurile de pensii sunt o bază solidă de capital autohton pentru atragerea investitorilor străini, dar stabilitatea legislativă şi continuitatea creşterii contribuţiilor sunt cruciale”, a mai spus Ţintoiu.

  • BlackBerry ar putea opri producţia de smartphone-uri

     “Dacă nu pot face bani din telefoane, nu am să rămân în această afacere”, a declarat Chen într-un interviu acordat Reuters, adăugând că perioada de timp în care va fi luată o astfel de decizie este scurtă.

    Şeful BlackBerry nu a furnizat detalii despre eventuala sistare a producţiei, dar a adăugat că se poate obţine profit şi din livrări anuale chiar şi de 10 milioane de unităţi.

    În perioada de vârf, în anul fiscal 2011, compania a vândut 52,3 milioane de telefoane, în timp ce trimestrul trecut livrările au scăzut sub 2 milioane.

    BlackBerry analizează şi investiţii sau parteneriate cu alte companii în domenii reglementate, precum cel al sănătăţii, financiar şi servicii juridice, întrucât toate acestea necesită un grad ridicat de securitate a comunicaţiilor.

    Achiziţii mici care să suplimenteze oferta BlackBerry în privinţa securităţii sunt, de asemenea, posibile, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Dividendele record şi rezervele la maximul ultimilor zece ani nu readuc şi investiţiile în Europa

     Cu toate acestea, investiţiile şi angajările se lasă aşteptate, pe fondul încrederii scăzute din mediul de afaceri în revenirea economiei.

    Şefii companiilor din zona euro aşteaptă să constate rezultatele politicii monetare laxe a Băncii Centrale Europene înainte de a lua vreo decizie privind investiţiile, potrivit lui Stewart Richardson de la RMG Wealth Management.

    “Sunt bani, dar companiile nu vor să investească în programe mari de cheltuieli de capital. Nu sunt siguri de unde va veni creşterea şi se pune accentul în măsură covârşitoare pe consolidarea siuaţiei financiare şi a preţului acţiunilor”, comentează analistul.

    Companiile care fac parte din indicele Stoxx Europe 600 al celor mai importante acţiuni listate pe cele 18 burse vest-europene vor distribui în acest an un dividend mediu de 11,54 euro pe acţiune, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, în condiţiile în care datele sunt centralizate începând din 2002, potrivit estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Superproducţii de milioane de euro în zeci de episoade: noua eră a industriei de film

    Vremea când cinematograful era singurul loc unde puteai vedea producţii impresionante a trecut.Peisajul industriei cinematografice se schimbă de la an la an, iar diferenţele uriaşe între investiţiile înfilme şi cele în seriale dispar.

    Serialele de televiziune s-au schimbat fundamental în ultimii 10-15 ani. Dacă la sfârşitul anilor ’90 urmăream încă seriale despre petrol, adolescenţi sau patrule de salvamari, astăzi aşteptăm producţii impresionante despre creaturi mitice, ţinuturi de legendă sau vieţile ascunse ale politicienilor.

    Sunt mai mulţi factori care au contribuit la renaşterea serialului TV. Trecerea de la poveştile simple, deseori nerealiste şi fără sfârşit ale dinastiilor bogate din America sau serialele poliţiste cu un scenariu care se repeta episod de episod la producţii impresionante, cu scenarii complexe şi bugete ce depăşesc, per episod, costurile unor filme de lungmetraj au atras publicul către micul ecran.

    Cele mai urmărite două seriale în lume anul trecut au avut un lucru în comun: ambele sunt poveşti fictive şi ambele au bugete impresionante. „Game of Thrones„ spune povestea celor şapte regate care luptă pentru supremaţie în lumea creată de George R. R. Martin, iar „The Walking Dead„ este adaptarea unor benzi desenate despre o lume apocaliptică în care un grup de oameni luptă pentru supravieţuire. În urmă cu zece ani, cele mai urmărite seriale de televiziune erau „Friends„ şi „Frasier„, două sitcomuri despre viaţa de zi cu zi. Întrebarea care se pune este însă dacă televiziunea a schimbat subiectele pe care le abordează pentru a atrage o audienţă mai mare sau doar s-a adaptat la cerinţele telespectatorilor.

    DE LA PREMIILE OSCAR LA PREMIILE EMMY
    Relansarea serialului TV a presupus obţinerea unor bugete mult mai mari şi, prin urmare, atragerea unor nume cunoscute. Efectul acestor superproducţii de televiziune devine evident când citim numele unor actori sau regizori care trec, chiar şi  pentru o scurtă perioadă, de la marele la micul ecran. Nume precum Matthew McConaughey (câştigător al premiului Oscar anul acesta), Kevin Spacey (câştigător a două premii Oscar) sau Martin Scorsese sunt suficiente pentru a anunţa noua eră a industriei. „Ce s-a întâmplat în ultimii nouă sau zece ani, mai ales la posturile pay-per-view, este ceea ce speram să se întâmple la mijlocul anilor ‘60, atunci când începuse nebunia filmelor pentru televiziune. Speram că va exista genul ăsta de libertate, însă nu a fost cazul atunci„, a declarat Martin Scorsese.

    În mod tradiţional, actorii de televiziune şi cei de film erau priviţi separat. Cei cu un nume important ajungeau să joace în seriale pentru micul ecran spre sfârşitul carierei, atunci când rolurile în filme erau mai greu de obţinut. Actorii de televiziune erau cei care jucau ani de-a rândul într-unul sau mai multe seriale, ajungând rareori să facă trecerea către cinema. Televiziunea este acum considerată ca o rampă de lansare, un prim pas către rolurile importante. Ca exemple, putem să amintim nume precum Ashton Kutcher („That 70’s Show„), Jennifer Aniston („Friends„) sau George Clooney („E.R.„).

    Sumele investite în seriale sunt astăzi comparabile cu cele destinate marelui ecran. „Game of Thrones„ şi „Rome„ sunt două exemple în acest sens: cu bugete de 6, respectiv 9 milioane de dolari pe episod, producţiile HBO pot concura cu multe filme de lungmetraj lansate pe piaţă. Iar dacă în cazul „Rome„ producţia a fost abandonată după două sezoane, „Game of Thrones„ pare destinat să continue pentru mulţi ani, reacţia publicului fiind una pozitivă raportat la dezvoltarea personajelor şi a poveştii. „Cred că «Game of Thrones» este genial şi nu vreau să se termine. Fiecare episod este uriaş. Este o producţie uriaşă şi toţi actorii joacă minunat. Nu are cum să nu te prindă„, declara actorul Eric Balfour.

    Dorinţa spectatorilor de a vedea o anumită continuitate în poveştile personajelor se reflectă şi în filmele ultimilor zece-cinscisprezece ani. În anii ‘90, când ne gândeam la francize, ne veneau în minte doar „James Bond„, „Star Wars„ sau „Indiana Jones„. Astăzi, cele mai multe superproducţii sunt într-o anumită măsură legate. Francize precum „Harry Potter„, „Lord of the Rings„, „Fast and Furious„ sau cele din universul Marvel domină piaţa de profil.
     

  • Şi competitivi, şi cu leafă mare: e posibil?

    Economiştii Erste constată că flexibilitatea în materie de angajări, concedieri şi contracte de muncă, salariile mici, reducerea costurilor muncii ori a contribuţiilor la asigurări sociale pentru angajatori sunt importante spre a spori atractivitatea unei ţări pentru investiţii directe, însă ceea ce asigură saltul real de competitivitate este nivelul productivităţii muncii, care depinde de cât de inovatoare este o economie.

    Astfel, în ciuda salariilor mari ale germanilor sau ale francezilor, arată analiştii băncii austriece, productivitatea acestora rămâne înaltă şi amortizează confortabil costul muncii, graţie investiţiilor constant mari care se fac în aceste ţări în tehnologie, cercetare şi dezvoltare, precum şi a celor generale în educaţie.

  • Record pentru Seat: venituri de aproape 6,5 mld. euro

    În 2013, vânzările totale ale mărcii au atins 355.000 de unităţi, cu o creştere de 10,6%. În ianuarie şi februarie 2014, înmatriculările modelului Leon au crescut cu 46%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2013, şi 18.700 unităţi au fost comercializate la nivel mondial. Mai mult, de la debutul în producţie, în ultimul sfert al anului 2013, peste 20.000 de comenzi au fost deja plasate pentru maşina de familie Leon ST.

    Cu o creştere majoră a volumului de vânzări, a cererii şi a producţiei, Seat a închis anul 2013 cu cel mai mare venit din istoria sa, declarând o cifră de afaceri de 6.473 milioane euro, cu 6,3% mai mult decât în anul anterior. “2013 a fost un an dificil şi solicitant, dar Seat şi-a demonstrat potenţialul alăturându-se plutonului mărcilor cu cea mai rapidă creştere din Europa şi stabilind recorduri de vânzări şi producţie faţă de anii trecuţi”, a subliniat Jürgen Stackmann, preşedintele Seat.

    În ultimii cinci ani, Seat a făcut eforturi investiţionale de peste 2.600 milioane de euro pentru investiţii şi cheltuieli de cercetare şi dezvoltare. Indicele EBITDA al companiei s-a îmbunătăţit cu 73%, ajungând la un total de 221 milioane de euro, iar fluxul de numerar operaţional a crescut cu 70%, ajungând la 358 de milioane de euro. Pentru prima dată din 2007, investiţiile au fost acoperite în întregime de fluxul de numerar operaţional.

  • La ce îşi poate folosi un proprietar chiriaşii

    Aşa ajung diverşi proprietari de locuinţe de lux să apeleze la chiriaşi, nu pentru că ar avea nevoie de ajutor la cheltuieli, ci mai mult pentru a avea companie, ori să aibă pe cineva de încredere care să se ocupe de casă sau de căţelul ori pisica lor când sunt ei plecaţi.

    Tendinţa se remarcă în mai multe ţări, iar printre cei care închiriază se numără de la oameni ajunşi la vârsta când le-au plecat copiii de-acasă şi au rămas cu spaţiu excedentar căruia încearcă să-i dea o întrebuinţare şi până la persoane cărora le place să realizeze locuinţe de lux şi caută să recupereze din chirii o parte din costurile pasiunii lor.

    Chiriaşii se găsesc cu ajutorul anunţurilor de pe internet sau al agenţiilor şi sunt persoane cu venit peste medie, care totuşi şi-ar găsi poate mai greu o locuinţă pe care să şi-o permită.

    Unii proprietari, cum ar fi cazul unui cuplu din Washington, preferă să caute spaţii cu altă destinaţie iniţială, pe care să le transforme apoi în locuinţe de lux. Aceştia au preluat, spre exemplu, o fostă şcoală de secol XIX pe care au împărţit-o în mai multe apartamente, unul pentru ei şi câteva pentru chiriaşi, după ce s-au asigurat că există interes pentru aşa ceva.

    Clădirea, pentru care există listă de aşteptare la închiriere, a fost scoasă la vânzare pentru ca proprietarii să poată finanţa următorul lor proiect de transformare – cea a unui service auto din 1906.