BusinessMagazin

Tag: plati

  • Anastase: Când vrăjitorul Ponta ghiceşte în cărţi, românilor le apare o nouă taxă

     Roberta Anastase spune, în mod ironic, că premierul Victor Ponta este “un vrăjitor care a găsit o soluţie miraculoasă pentru România: inventarea de noi taxe şi impozite”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “De câte ori ghiceşte vrăjitorul Ponta în cărţi, românilor le apare în drum o nouă taxă, un nou impozit”, a afirmat Anastase, joi seară, în discursul pe care l-a ţinut, în calitate de preşedinte al PDL Prahova, la şedinţa Consiliului de Coordonare Judeţean al acestei organizaţii.

    Anastase a mai spus că “dacă Ponta nu ar fi girat o reţea de corupţie ca a lui Păvăleanu (Marcel Păvăleanu, fost angajat al Secretariatului General al Guvernului, în prezent arestat preventiv sub acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani, cu un prejudiciu de 35 de milioane de euro – n.r.), probabil nu ar fi fost nevoie să crească din nou taxele şi impozitele”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SCUMPIRI LA ENERGIA ELECTRICĂ – Niţă: Facturile la energie vor creşte cu cel mult 2% la 1 ianuarie

     “Am discutat cu ANRE, preţul nu poate să crească, din 1 ianuarie 2014, cu mai mult de 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru companii”, a afirmat Niţă.

    El a adăugat că anul viitor taxa de cogenerare, încasată de producătorii de enegie electrică şi termică, urmează să scadă cu 10% la 1 ianuarie şi cu 30% la 1 iulie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OMV plăteşte 2,6 miliarde de dolari pentru o poziţie stabilă în Marea Nordului

     Compania austriacă a achiziţionat o participaţie de 19% în câmpul de producţie Gullfaks şi de 24% în câmpul Gudrun, două câmpuri petroliere şi gazeifere extrateritoriale situate pe platforma continentală norvegiană. Tranzacţia a cuprins şi participaţiuni de 30% în câmpul Rosebank şi de 5,88% în Schiehallion, ambele situate în vestul Insulelor Shetland, precum şi active în care OMV deţine deja participaţiuni. “Această tranzacţie reprezintă un element-cheie al strategiei OMV de concentrare pe activităţile de explorare şi producţie în pieţele stabile din punct de vedere politic şi va constitui un factor important în atingerea obiectivelor noastre pentru 2016.

    Ne consolidăm, aşadar, poziţia în inima regiunii noastre de dezvoltare din Marea Nordului”, spune Gerhard Roiss, CEO al OMV.OMV îşi va spori astfel considerabil rezervele. Rezervele dovedite şi probabile vor creşte cu aproximativ 320 milioane bep. Contribuţia sectorului de producţie va fi de aproximativ 25.000 bep/zi la 1 noiembrie 2013 şi este de aşteptat să crească la circa 40.000 bep/zi în anul 2014, cu o creştere planificată la 58.000 bep/zi în 2016. Tranzacţia a fost finanţată în mare parte din veniturile rezultate în urma reducerii capitalului circulant şi cesiunilor din sectoarele de business downstream, precum şi din fluxul de numerar solid al companiei – în primul semestru al anului 2013, OMV a avut un flux liber de numerar de aproximativ 1,6 miliarde de euro.

    De asemenea, au fost utilizate şi liniile de credit existente, arată datele furnizate de companie. Filiala OMV din Norvegia, OMV Norge, a fost înfiinţată din 2006, este partener în cadrul câmpurilor de dezvoltare Aasta Hansteen, Zidane, Edvard Grieg şi în proiectul de infrastructură Polarled şi îşi concentrează activităţile de explorare în zonele de graniţă cu Marea Norvegiei către Nord şi cu Marea Barents. OMV (Norge) AS deţine în prezent 23 de licenţe: 11 în Marea Barents, 11 în Marea Norvegiei şi una în Marea Nordului. Nouă licenţe sunt operate de OMV.

    OMV Aktiengesellschaft a avut în 2012 vânzări de 42,65 miliarde de euro şi o forţă de muncă de aproximativ 29.000 de angajaţi. În domeniul Explorare şi Producţie, OMV activează în două ţări principale, România şi Austria, şi deţine un portofoliu internaţional cu o producţie de aproximativ 303.000 bep/zi în 2012. În domeniul Gaze Naturale şi Energie, OMV a comercializat aproximativ 437 TWh de gaze naturale în 2012.În Austria, OMV operează o reţea de conducte cu o lungime de 2.000 de km şi cu o capacitate comercială de circa 103 miliarde m3 în 2012. În domeniul Rafinare şi Marketing, OMV are o capacitate anuală de rafinare de 22 milioane de tone şi avea la sfârşitul anului 2012 aproximativ 4.400 de staţii de distribuţie carburanţi în 13 ţări, printre care şi Turcia.

  • JPMorgan reaprinde dezbaterea privind „too big to fail” – culisele unei amenzi record de 13 miliarde de dolari

    ALTE ASEMENEA ÎNŢELEGERI, ÎN CARE BANCA PLĂTEŞTE PENTRU A SCĂPA DE EVENTUALE PROCESE CIVILE DIN PARTEA STATULUI AMERICAN, SUNT FOARTE PROBABILE. JPMorgan îşi va reveni, bineînţeles, dar problemele băncii au redeschis discuţiile despre ce se poate face cu instituţiile de credit „too big to fail„, scrie, pentru cotidianul

    The Guardian, Howard Davies, profesor la Sciences Po din Paris şi fost preşedinte al Autorităţii pentru Servicii Financiare din Marea Britanie, viceguvernator al Băncii Angliei, precum şi director al London School of Economics.

    O AMENDĂ RECORD. În septembrie, surse apropiate discuţiilor afirmau că sancţiunile pentru JPMorgan urmau să se ridice la 11 miliarde de dolari, ceea ce sugerează că autorităţile au câştigat teren în urma negocierilor din ultima perioadă. La insistenţele procurorului general al SUA, Eric Holder, acordul nu va proteja banca de eventuale acuzaţii de natură penală, preciza Bloomberg.
    Directorul general al băncii, Jamie Dimon, a stabilit termenii înţelegerii într-o întâlnire cu procurorul general. Acordul prevede despăgubiri de 4 miliarde de dolari către clienţi şi investitori şi sancţiuni de 9 miliarde de dolari sub formă de amenzi şi „alte plăţi„.

    Acordul de 13 miliarde de dolari se referă la acuzaţii de fals în declaraţii şi omiterea unor aspecte importante legate de vânzarea unor obligaţiuni în valoare totală de 33 miliarde de dolari, bazate pe pachete de credite ipotecare, în perioada 2005-2007, către Fannie Mae şi Freddie Mac, cooperativele de creditare ipotecară controlate de guvernul SUA. Cele două instituţii financiare au avut nevoie de ajutoare de stat în valoare totală de 187,5 miliarde de dolari pentru a supravieţui prăbuşirii pieţei creditelor ipotecare.

    BANCA ARE REZERVE URIAŞE PENTRU LITIGII. JPMorgan a înregistrat în trimestrul al treilea o pierdere de 380 de milioane de dolari, de la un profit de 5,7 miliarde de dolari în perioada similară a anului trecut, însă cifrele au fost influenţate negativ de înregistrarea în această perioadă a unor cheltuieli foarte mari pentru litigii.

    Banca a cheltuit, începând din 2010, 8 miliarde de dolari din economiile făcute în urmă cu trei ani pentru acoperirea costurilor din litigii. În prezent, JPMorgan are fonduri de 23 de miliarde de dolari pentru rezolvarea unor astfel de probleme. De asemenea, banca estimează pierderi suplimentare „rezonabile„ de încă 6,8 miliarde de dolari.

    Pe lângă rezervele uriaşe, constituite tocmai în acest scop, JPMorgan este şi o bancă foarte profitabilă, o adevărată maşină de făcut bani. Profitul anual depăşeşte cu mult costurile cu litigiile ale instituţiei de credit. JPMorgan a înregistrat un profit de 21,3 miliarde de dolari în 2012, al treilea an consecutiv de câştiguri record.

  • Ponta ACUZĂ Curtea Constituţională că sprijină evaziunea fiscală

     Prezent, miercuri, la Fabrica Coca-Cola din Ploieşti, la inaugurarea unei noi linii de producţie, premierul Victor Ponta a afirmat, într-o declaraţie dată presei, că apreciază companiile “serioase” cum este Coca-Cola, care plătesc taxe la bugetul de stat, compensând astfel evaziunea fiscală pe care o fac alte firme.

    În acest context, premierul a acuzat Curtea Constituţională că sprijină evaziunea fiscală şi nu lasă Guvernul să combată acest fenomen.

    “Când văd companii serioase cum este Coca-Cola că plătesc taxe cu care compensăm faptul că alte firme nu plătesc taxe şi se ocupă cu evaziunea fiscală, evaziune care văd că acum e sprijinită şi de Curtea Constituţională, care nu ne lasă să combatem evaziunea fisclă, cu atât mai mult apreciez companiile serioase care plătesc taxe”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa cardurilor contactless se va dubla anul viitor, la 400.000 unităţi şi 10.000 POS-uri acceptante

     În prezent, la nivel naţional există circa 5.000 de POS-uri contactless şi peste 200.000 de astfel de carduri emise.

    “Pe plan local suntem în creştere şi ne aşteptăm ca în 2014 această piaţă să se dubleze din punct de vedere al implementării infrastructurii la comercianţi şi al numărului de carduri emise”, a declarat Ciprian Nicolae, Head of Innovation în cadrul BRD, la o conferinţă pe tema inovaţiei bancare.

    Potrivit unei analize a băncii efectuată la comercianţii parteneri, utilizatorii care s-au obişnuit cu tehnologia contactless efectuează cel puţin o astfel de tranzacţie pe zi, iar unii ajung chiar la două-trei tranzacţii pe zi, de mică valoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazprom acuză Ucraina că nu a plătit factura la gaze, de 882 de milioane de dolari, sugerând un eventual nou conflict

     “Suntem extrem de îngrijoraţi de situaţia actuală a plăţilor gazelor ruseşti de către Ucraina”, a declarat Aleksei Miller, preşedintele grupului public rusesc, citat de agenţii ruse.

    El a declarat că a fost de acord de acord cu o amânare a plăţii unei facturi în valoare de 882 de milioane de dolari în contul gazelor livrate în august, dar că această amânare a expirat la 1 octombrie. “Situaţia este foarte gravă, deoarece contractul prevede ca în caz de încălcare a condiţiilor de plată să trecem la un sistem de plată în avans”, a avertizat el.

    Relaţiile tensionate dintre Rusia şi Ucraina au condus în mai multe rânduri, în ultimii ani, la o întrerupere a livrărilor de gaze naturale către această ţară, care este foarte dependentă de ele, în pofida numeroaselor iniţiative vizând identificarea de noi surse de aprovizionare.

    Aceste conflicte au perturbat în trecut exporturile de gaze ruseşti către UE, Ucraina fiind principala ţară de tranzit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să faci pentru un job bine plătit în 2014

    “SE OBSERVĂ O CREŞTERE A VOLUMULUI DE RECRUTĂRI EXTERNE, DIN AFARA COMPANIEI, peste media generală de 14,1%, pe de o parte în sectoarele în creştere cum este cel IT&C, cu o rată de recrutare externă de circa 40%, şi pe de altă parte în sectoarele caracterizate printr-o rată mare a fluctuaţiei, cum sunt retailul, cu aproape 39%, bunurile de larg consum, 18%, şi producţia industrială, cu o rată de recrutare externă de aproape 19%”, spune Horaţiu Cocheci, senior manager în cadrul firmei de consultanţă şi audit PwC România şi şef al departamentului de consultanţă în HR din cadrul companiei. Estimările realizate pe baza studiului Saratoga 2013, care analizează eficienţa capitalului uman, rămân valabile şi pentru începutul anului viitor, scenariu confirmat şi de unii recrutori şi directori de resurse umane.

    Întrebarea pe care o adresează cel mai des candidaţii se referă la ce competenţe trebuie să dezvolte şi pentru ce post pot să aplice pentru a fi siguri că ies din rândul şomerilor sau că reuşesc să îşi schimbe jobul la final de an sau în primele luni ale lui 2014.

    „Sigur că IT-ul continuă să fie sectorul care va angaja şi anul viitor cei mai mulţi oameni. Procesele de recrutare vizează atât poziţii de suport, cât şi de programatori sau de manageri, pentru că foarte mulţi dezvoltatori străini de top care au intrat pe piaţa locală în ultimul timp şi-au externalizat în România şi «stratul» de middle management”, precizează Mirela Marinescu, recruitment manager în cadrul grupului cu activităţi în domeniul resurselor umane APT.

    De altfel, chiar directorul de resurse umane al dezvoltatorului local de software TotalSoft susţine că, anul viitor, compania va avea nevoie în continuare de programatori şi de consultanţi de business. Principalele condiţii sunt ca aceştia să îşi asume mai multe responsabilităţi, să poată lucra în echipă, să înţeleagă nevoile clienţilor şi să cunoască limbajele de programare.

    „În ceea ce priveşte poziţiile de programatori, avem nevoie de oameni care să cunoască programe precum Java, .NET sau SharePoint, lucruri care nu se învaţă în şcoală. Prin urmare, oamenii buni din acest punct de vedere sunt o raritate. Şi avem nevoie şi de consultanţi de business, dar specializaţi pe anumite domenii. Spre exemplu, avem nevoie de analişti de business pentru producţie, pentru distribuţie sau retail, dar vrem oameni care să identifice nevoile clientului şi care să vină şi cu soluţii pentru acesta. Trebuie să gândească procesele de business şi să ofere nişte soluţii informatice„, explică Brânduşa Fecioru, director de HR al TotalSoft.

    Salariile din IT, deşi nu vor înregistra anul viitor creşteri semnificative, după cum spune Mirela Marinescu, îşi păstrează poziţia în fruntea clasamentului industriilor care îşi plătesc cel mai bine angajaţii. Spre exemplu, un programator junior câştigă de două ori mai mult decât salariul mediu net pe economie (de aproximativ 360 de euro) în fiecare lună şi odată ce capătă o experienţă de câţiva ani poate ajunge să câştige şi 2.000 de euro net pe lună.

    PRINTRE POZIŢIILE CEL MAI CĂUTATE DE ANGAJATORI PE FINAL DE AN ŞI VALABILE ŞI PENTRU ÎNCEPUTUL ANULUI VIITOR SE NUMĂRĂ ŞI CELE DE BACK-OFFICE, în firme de outsourcing (care au creat în ultimii cinci ani mai mult de 30.000 de locuri de muncă) şi cele de vânzări, în orice domeniu de activitate.

    „Recent am avut cereri din partea unor companii care îşi doreau oameni pentru vânzări de echipamente pentru protecţia muncii, pentru industria de materiale metalice sau chiar anvelope. Practic, orice implică o activitate comercială va genera şi în viitor locuri de muncă. În outsourcing este nevoie de oameni pentru foarte multe tipuri de servicii, pentru că se externalizează numeroase activităţi, în special pe financiar şi contabilitate„, spune Marinescu. Prin urmare, firmele de outsourcing vor deveni anul viitor şansa oamenilor din bănci care şi-au pierdut locul de muncă – în jur de 6.000 numai în ultimul an şi jumătate. 

  • Un inginer român stabilit în Suedia a adus în ţară o nouă modalitate de plată. Nu e nici cash, nici card

    Nu m-aş muta în România, dar never say never. Familia şi angajamentul profesional mă ţin în Suedia. Am doi copii care vorbesc limba suedeză şi, din păcate, prea puţină română. Ingredientele care te ţin într-o altă ţară sunt mai complexe când ai o familie”, explică într-o română cu accent englezesc Bogdan Săcuiu, directorul de vânzări ai Seamless, companie evaluată la 200 de milioane de euro, cu activitate în 30 de ţări şi listată pe bursa de la Stockholm. Absolvent al Institutului Politehnic în 1991, Săcuiu a lucrat doar trei ani în România.

    În primii ani de după Revoluţie şi-a făcut propria firmă de consultanţă, care furniza servicii companiilor europene dornice să îşi deschidă filiale şi la Bucureşti. Avea 27 de ani când a luat hotărârea de a părăsi România, dintr-un motiv pe care îl consideră cât se poate de simplu – soţia lui este suedeză.

    „Suedezii au un fel de a fi foarte deschis şi lipsit de prejudecăţi în faţa lucrurilor noi. Nu contează dacă eşti român sau congolez dacă profilul tău uman este bun. La nivel general, există însă câteva exemple care nu pun neapărat profilul de român într-o lumină pozitivă.„ Îşi aminteşte zâmbind de primele zile scandinave şi de slujba obţinută la Ericsson, unde a muncit şapte ani şi a schimbat „foarte multe roluri şi poziţii„.

    Apoi, din 2002 până în 2010, a lucrat în cadrul Symsoft, un furnizor de software pentru operatorii telecom, însă managementul i-a propus să dezvolte operaţiunile companiei în Dubai, aşa că a locuit timp de cinci ani în Peninsula Arabă şi apoi s-a relocat în Suedia.
    Bogdan Săcuiu a venit săptămâna trecută la Bucureşti, de data asta în calitate de om de afaceri, pentru a oferi clienţilor băncilor o modalitate de plată diferită faţă de variantele deja existente. Practic, oamenii vor putea plăti la casierie scanând un cod de bare cu smartphone-ul şi introducând pe ecranul tactil o parolă personală de securitate.

    Aşadar, o plată direct de pe telefon. Dacă privim la cifrele legate de plăţi prin mijloace moderne, piaţa românească nu stă deloc bine, iar noua soluţie pare extrem de curajoasă. Deşi plăţile cu cardurile de debit la comercianţi şi pe internet au crescut anul trecut cu 20%, la circa 5 miliarde de euro, valoarea medie a unei tranzacţii a scăzut la 150 de lei faţă de 200 de lei în 2008. Circa 130 de milioane de tranzacţii de plată cu cardul de debit au fost înregistrate anul trecut, ceea ce înseamnă, în medie, o plată pe lună cu fiecare dintre cele 12 milioane de carduri active.

    Săcuiu observă că relativul insucces al cardurilor pe piaţa locală nu influenţează noua tehnologie introdusă de Seamless: „Cardul nu este un instrument de sine stătător. El implică anumiţi procesatori şi intermediari care se interpun în lanţul dintre cumpărător şi vânzător, ceea ce înseamnă costuri suplimentare pentru comercianţi„.
     

  • CEC Bank a lansat serviciul de Phone Banking

    Accesul la Serviciul TeleCEC se face prin apelarea numărului de telefon 004 021 211 11 11, taxabil în regim normal, în funcţie de furnizorul de telefonie. Serviciul oferă acces la următoarele operaţiuni bancare: plăţi intrabancare şi interbancare în lei către conturile proprii sau ale altor titulari; plăţi în lei către Trezoreria Statului; plăţi de facturi către furnizorii de utilităţi; plăţi intrabancare şi interbancare în valută; constituirea şi lichidarea de depozite; operaţiuni de schimb valutar la curs ferm.

    Serviciul TeleCEC este accesibil clienţilor CEC Bank care deţin un cont curent în lei deschis la bancă. Pentru accesarea serviciului, clienţii trebuie să comunice telefonic un cod de autorizare generat de dispozitivul de autentificare alocat de bancă (digipass sau token sub formă de card bancar) şi să cunoască răspunsurile la întrebările de securitate.

    “Prin lansarea serviciului TeleCEC, CEC Bank face un nou pas înainte pe segmentul serviciilor bancare derulate prin canale alternative. Avantajele serviciului sunt evidente: economie de timp, accesibilitate, disponibilitate şi costuri minime – tranzacţii intrabancare gratuite şi comisioane în cazul transferurilor interbancare reduse cu 30%”, a declarat Radu Ghetea, preşedintele CEC Bank.

    CEC Bank, singura mare bancă rămasă sub controlul statului român, a terminat anul trecut pe locul al patrulea în clasamentul băncilor după active, cu o cotă de piaţă de 7,35%. Profitul brut în 2012 a fost de 33,5 milioane lei.