Tag: dezvoltare

  • Sfatul de business al săptămânii de la Ioan Mezei, director general Stihl România

    „Educaţia este principalul atu pe care îl poate avea cineva în viaţă”

    Stihl România a bugetat 5 milioane de euro pentru investiţii în dezvoltarea reţelei de distribuţie, pentru o perioadă de 4 ani. Reţeaua Stihl din România este formată din 200 de dealeri, care operează 300 de magazine şi spaţii de service, iar anul trecut compania şi-a majorat vânzările cu 10%, la 26 de milioane de euro. De mai bine de 16 ani, Ioan Mezei este director general al Stihl România; anterior, a lucrat în cadrul Orange şi în sistemul Coca-Cola.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Aş putea spune că de când sunt la Stihl nu am avut o criză majoră, dar venirea aici a fost dificilă pentru că volumul de business era mai mic faţă de sistemul anterior în care am lucrat. Ultimii cinci ani au fost mult mai dinamici decât perioada de acum 15 ani, fiind mult mai multe investiţii. Or când ai de gestionat o afacere mai mică te confrunţi cu lipsa de resurse: când am ajuns la Stihl vorbeam de vreo 3 milioane de euro cifră de afaceri. Pentru că a concura, investiţii, care, sunt proporţionale cu dimensiunea afacerii. Nici notorietatea mărcii nu era la fel ca acum.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Am venit dintr-o altă industrie şi a trebuit să mă adaptez la o nouă piaţă şi o nouă industrie şi nu a fost neapărat uşor. Am venit din fast moving consumer goods, unde ritmul este mult mai rapid şi totul se întâmplă după o altă logică. Vânzarea zilnică pe care nu ai făcut-o azi, la băuturi răcoritoare, s-ar putea să o pierzi, pe când vânzarea de unelte are un ritm mai lent. Sunt reguli noi. A fost interesant să găsesc cheile de creştere a vânzărilor; o consecinţă este că cifra de afaceri a fost în permanent pe plus.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Aproape întotdeauna când un nou angajat intră în organizaţie, îi spun: „Mă aştept să greşeşti. Dacă nu greşeşti, înseamnă că nu-ţi asumi riscuri, adică nu te duci după oportunităţi, ceea ce probabil e o formă de involuţie”. Regula este ca dacă au greşit o dată, să încerce să nu repete aceeaşi greşeală, să facă altele. Şi eu am făcut greşeli, cum ar fi o campanie promoţională în care probabil că am risipit 60.000 de euro.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Sunt calificat ca inginer. Dacă aş putea să aleg, aş alege businessul.

    CE ALTĂ PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Medic. Îi respect, sunt nişte eroi, dar nu e de mine.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    În primul rând să investească într-o educaţie solidă, care este principalul atu pe care îl poate avea cineva în viaţă. Să îşi asume responsabilităţi; să se arunce, să nu aştepte să vină cineva – mama, tata, statul – să îi spună să facă ceva. Mi-e teamă că tânăra generaţie este mai înclinată spre a nu-şi asuma viaţa în propriile mâini.

    Chiar la 40 de ani investiţia în educaţie „riscă” să aibă rezultate. Educaţie formală se poate face la orice vârstă. În plus, învăţarea e zilnică, nu trebuie să fie doar formală. Trebuie să înveţi atât cât ai nevoie şi nimeni nu-ţi spune când să te opreşti sau ce ar mai trebui să înveţi.

    Peferinţe

    CUVÂNT: Se poate

    CARTE: Sunt pasionat de istorie. Am citit „Biografia lui Deng Xiaoping” de câteva ori.

    PERSONALITATE: E cineva care nu are notorietate foarte mare, nu are carismă – primarul din Oradea. Este foarte respectat într-un anumit mediu (orădenii) iar unul dintre partidele majore l-a invitat la Bucureşti ca secretar general, doar graţie reputaţiei lui.
     

  • Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Mihai Holhoş, fondatorul celui mai mare canal românesc independent de YouTube, s-a bazat pe consecvenţă atunci când a pus bazele Dozei de Haş. Cunoscut pe internet sub numele de Mikey Hash, tânărul de 29 de ani a reuşit să strângă din 2011 şi până acum aproape 850.000 de abonaţi.

    Mihai Holhoş a pornit în aventura pe internet acum cinci ani, când ideea de a face bani pe YouTube era într-o fază incipientă, chiar şi la nivel internaţional: „În România nu exista niciun youtuber, niciun creator de conţinut exclusiv online, era foarte puţin dezvoltată nişa asta, aşa că am încercat să încarc o emisiune pamflet pe care am făcut-o eu la mine în cameră pe genunchi, nu aveam niciun fel de aşteptare. Am dat-o unor prieteni să se uite, iar ei mi-au zis că a ieşit bine şi că ar trebui să mai fac şi altele. Am făcut apoi un clip public şi am primit feedback de la oameni necunoscuţi; mi-a plăcut sentimentul, aşa că am făcut episodul doi din Doza de Haş a doua zi. Oamenii au fost împărţiţi, unora le-a plăcut şi altora nu, dar acela a fost practic începutul. Am postat apoi în fiecare vineri, timp de cinci ani“.

    A înţeles potenţialul financiar „la câteva luni, poate un an de la primul clip“, dar i-a mai luat încă un an să genereze venituri. „În primii doi ani de-abia am ajuns la 100.000 de abonaţi, deci nu erau cifre foarte mari, plus că piaţa de YouTube era foarte puţin dezvoltată, aşa că mia de vizualizări valora foarte puţin. Nu exista YouTube România, parteneriatele se făceau printr-o adresă de proxy din Statele Unite şi banii intrau foarte greu“, spune Mihai Holhoş. „Oricum, datorită formatului emisiunii nu pot să generez foarte mulţi bani. În Doza de Haş folosesc alte filmuleţe de pe net, comentez alte clipuri pe care le găsesc şi, chiar dacă se încadrează la «fair use» după regulile celor de la YouTube, primesc tot timpul notificări că folosesc content care nu este al meu. Oricum, asta este o discuţie pe care o am eu cu cei de acolo de vreo un an de zile. Ca să clarificăm: bani de pe AdSense-ul clasic nu prea facem.“

    A început canalul când stătea la Deva şi îşi aminteşte amuzat de primul său client. „Primul client a fost o pizzerie din Deva care s-a oferit să ne dea pizza gratis la toţi, în fiecare zi de filmare comandam ce voiam şi ne aduceau. A fost primul product placement pe care l-am avut în emisiune. Dar aveam deja sute de mii de vizualizări, adică ne băteam cu televiziunile; diferenţa era că noi primeam doar trei pizza.“ În 2013, un prieten din industria de publicitate i-a propus să vină în Bucureşti şi să lucreze pentru el, folosindu-se de know-how-ul dobândit în trecut. În schimb, i-a oferit un salariu cu care să se poată întreţină în Capitală şi un studio în care să continue producţia video. A plecat de la companie în momentul când i s-a propus să prezinte o emisiune la una dintre cele mai mari televiziuni de la noi, lucru pe care l-a şi făcut, iar ulterior s-a mutat în propriul lui studio.

    Primul contract „serios“ de publicitate l-a semnat cu Cosmote. Îşi aminteşte că a fost prezent la lansarea iPhone 5 la un magazin pe Magheru, iar ideea contractului era să promoveze cât mai mult evenimentul. A anunţat pe canal că va merge, iar sute de fani au venit să-l cunoască: „Smiley, care era şi el prezent, se uita la mine şi nu ştia cine sunt. Habar n-avea de ce e atâta vâlvă în jurul meu. El stătea stingher într-un colţ în timp ce eu dădeam autografe“. Sunt mulţi creatori de conţinut în România care fac bani, dar nu din AdSense-ul clasic, adică din mii sau zeci de mii de vizualizări, explică tânărul antreprenor. „Se fac bani din product placement, când vine un brand şi vrea expunere la tine în emisiune sau la tine în vlog şi vrea să îi pomeneşti sucul sau compania de plăci video şi te plăteşte. Ăsta e modelul de business după care mergem.“ AdSense-ul clasic de pe YouTube nu merge în România; în Statele Unite, spre exemplu, merge foarte bine. „La traficul pe care îl avem noi, acolo am trăi bine, nu am mai avea nevoie de product placement. Iar asta se explică prin faptul că pe piaţa din România sunt foarte puţini advertiseri, şi atunci mia mea de vizualizări valorează foarte puţin. Dacă ar fi foarte multe companii care s-ar bate pe mia mea de vizualizări, atunci valoarea ar fi mult mai mare.“

    Are cinci angajaţi care câştigă „sume substanţiale“, pentru că a vrut să-i aducă la Bucureşti şi pe oamenii din Deva şi le-a dat cât au cerut, fără să negocieze. Are în plan să facă mai multe investiţii anul acesta, urmând pasiunea pe care a descoperit-o anul trecut pentru fenomenul Escape Room. „Am zis că pot cu siguranţă să fac asta bine, având în vedere şi influenţa pe care o avem pe internet.“ Şi aşa a şi fost: prima cameră dezvoltată de el, numită Leonardo da Vinci, ocupă primul loc pe site-ul Escapecentral.ro, cel mai mare agregator de profil. La Doza de Haş scrie singur textele, dar materialele folosite, montajul şi celelalte detalii cad în seama echipei. Pentru o emisiune de 10–12 minute filmează mai puţin de o oră, dar lucrurile nu au fost întotdeauna atât de simple. Cât despre costuri, ele pot fi extrem de reduse: „costul minim e zero, în cazul în care faci tu tot. Poate chiar să iasă de calitate bună, dar asta înseamnă să petreci foarte mult timp“. Se laudă cu faptul că nu a cheltuit niciun leu pe promovare, toată creşterea fiind organică. „O să ajungem la un milion de abonaţi anul acesta, prin mai-iunie, suntem primul canal independent de YouTube din România care va atinge acest prag.“

    Cât despre ceilalţi vloggeri români, Holhoş crede că ei nu înţeleg potenţialul de business al YouTube şi ratează, astfel, posibilitatea de a se dezvolta. „Ştiu vloggeri care au vizualizări destul de multe şi încă filmează cu un webcam. Sunt oameni despre care ştiu sigur că fac bani, dar nu îşi cumpără echipamente. Eu am investit cei mai mulţi bani, pentru ca în momentul în care am o idee să nu fiu limitat din punct de vedere tehnic, să pot să o pun în aplicare repede. Poţi numără pe degetele de la o mână creatorii de content pe YouTube din România care au o calitate foarte bună. Restul sunt copii, sunt prea mici, nu realizează potenţialul pe care îl poate avea un astfel de business.“

    Vezi şi:


    Cum arată cel mai nou sediu al Google

    Cele mai bune fotografii realizate cu iPhone 

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs

    Cum ar arăta lumea dăcă ar dispărea smartphone-ul

  • Un puşti de 13 ani a rezolvat problema cu care se confruntă 300 de milioane de oameni

    Shubham Banerjee are doar 13 ani, dar este recunoscut în lumea întreagă ca unul dintre cei mai promiţători antreprenori. Tânărul născut în Belgia este CEO al Braigo Labs, o companie care produce imprimante pentru oamenii orbi.

    Ideea i-a venit în urmă cu un an, atunci când a găsit un flyer care promova o strângere de fonduri pentru oamenii orbi. Întrebându-se cum pot aceştia citi, el a aflat despre limbajul Braille şi cât de complicat este procesul de printare a cărţilor pentru cei care suferă de această deficienţă.

    “Când am aflat cât costă o imprimantă Braille, nu mi-a venit să cred”, a povestit Banerjee celor de la Business Insider. “Am vrut să îi ajut pe oameni, aşa că am încercat să construiesc un dispozitiv din materialele pe care le aveam la dispoziţie.” Aceste materiale erau piese de Lego, cu care tânărul a reuşit să dezvolte prima parte a proiectului său, de aici venind şi numele companiei Braigo: Braille şi Lego. Părinţii l-au ajutat să cumpere restul materialelor şi Banerjee a testat, cu succes, imprimanta sa.

    În lume există aproape 300 de milioane de persoane ce nu pot vedea, iar 90% dintre ei trăiesc în state  în curs de dezvoltare. Costul actual al unei imprimante Braille este de aproape două mii de dolari, dar prototipul lui Banerjee este de patru ori mai ieftin. Acest lucru a atras atenţia mai multor publicaţii de specialitate, el primind premiul The Tech Awards 2014 şi o invitaţie la Casa Albă pentru un eveniment dedicat tinerilor antreprenori şi inventatori.

    Compania Intel a fost impresionată de idee şi a decis să investească în dezvoltarea produsului. Astfel, Banerjee a devenit cel mai tânăr antreprenor în care o companie de venture capital să investească. “Nu am crezut că o companie mare va fi interesată de proiectul meu”, povesteşte tânărul. “A fost o surpriză extraordinară”.

    Cu finanţarea primită, Banerjee spune că vrea ca Braigo Labs să dezvolte un alt prototip care să semene cu o imprimantă normală. El vrea ca produsul să intre pe piaţă până la sfârşitul anului 2015.

  • (P) 1tedjob revoluţionează piaţa locurilor de muncă: interviuri video şi teste personalizate

    Astăzi discutăm cu Radu Stănescu, fondatorul 1tedjob.com. Împreună dezbatem situaţia actuală, existentă pe piaţa locurilor de muncă, şi aflăm mai multe despre povestea platformei de recrutare online.

    Ce te-a determinat să construieşti un site dedicat locurilor de muncă?

    Mulţi ani am lucrat şi în zona de recrutare şi totul a pornit de la o simplă idee: o platformă menită să conecteze companiile cu oamenii. Mi-am dat seama că există această nevoie, a unui serviciu care să faciliteze recrutarea şi să fie o soluţie pentru problemele întâmpinate de mine sau colegii mei care profesează în acest domeniu.

    Una dintre cele mai mari probleme ale unei companii care îşi caută oameni este reprezentată de timpul petrecut până când este identificată persoana potrivită.

    Timp de 6 luni am lucrat la idee şi am modelat-o în urma discuţiilor avute cu manageri, antreprenori, prieteni şi colegi. Pe lângă ajutorul cumulat din diferite domenii, foarte important a fost şi aportul întregii echipe care a lucrat la dezvoltarea www.1tedjob.com. Împreună am reuşit să aducem pe piaţa locurilor de muncă o platformă care să fie ceea ce vor aplicanţii şi în acelaşi timp ce îşi doresc angajatorii.

    Aşadar, as putea spune că am simţit nevoia unui site de recrutare care să fie etalon pentru eficienţă şi productivitate în procesul de selecţie.

    Spune-ne mai multe şi despre povestea numelui. De ce 1tedjob?

    Povestea numelui este una simplă. Majoritatea candidaţilor îşi doresc să obţină un job, “wanted job”, iar companiile sunt în căutarea celui mai apropiat profil (wanted candidate).

    Pornind de la cuvântul “wanted”, am ajuns la un joc de cuvinte: “wan”, care sună ca cifra 1 din engleză plus “ted”, cealaltă parte a cuvântului.

    Să povestim puţin despre companii. De ce ar alege companiile 1tedjob, pentru a posta anunţuri de joburi?

    Experienţa mea şi în domeniul recrutării, precum şi interacţiunea cu alţi colegi, a generat o serie de situaţii pe care 1tedjob le rezolvă. Mai exact, platforma aduce următoarele avantaje:

    • timpul petrecut de companie în procesul de recrutare este redus;
    • testarea candidaţilor este posibilă înainte ca aceştia să ajungă la interviu;
    • efortul pentru evaluarea candidaţilor este cu mult redus.

    În plus, filtrarea candidaţilor este mai uşor de realizat datorită testelor situaţionale şi decizionale existente pe 1tedjob.com. Candidaţii parcurg aceste teste şi îşi dovedesc astfel abilităţile profesionale. Angajatorii ştiu dacă un anumit candidat este potrivit pentru un interviu în funcţie de rezultatele obţinute la testele parcurse. Aceste teste pot fi alese dintr-o listă deja existentă sau se pot scrie altele.

    Dar pentru cei care îşi caută un loc de muncă, ce oferă 1tedjob în plus?

    Cei care îşi caută un loc de muncă se trezesc într-o situaţie deja cunoscută. Aplică alături de alte zeci de persoane, uneori chiar sute şi nu reuşesc să se evidenţieze, chiar dacă sunt potriviţi pentru acel post. De aici apare frustrarea acestora şi ne-am dat seama că au nevoie de ajutor pentru a facilita această legătură între aplicant-recrutor. 

    Astfel, pe 1tedjob.com, oamenii trec printr-un test standard sau personalizat şi au posibilitatea să aplice printr-un interviu video, totul înainte de o primă întâlnire cu angajatorul. Cei care sunt bine pregătiţi şi nu se tem, cu siguranţă, vor parcurge aceste două etape care filtrează aplicanţii.

    Care este impactul pe care îl au aceste interviuri video? Sunt deschişi oamenii spre o astfel de abordare?

    Aceste interviuri video reprezintă interes pentru majoritatea companiilor deoarece îşi pot face o primă impresie despre candidati, înainte să-i cheme la interviul organizat la sediul companiei.

    În aceste video-interviuri, care nu durează mai mult de 5-10 minute, angajatorii pot afla răspunsurile la câteva întrebări stabilite de companie (un număr de 3-5 întrebări) şi pot afla următoarele despre potenţialul angajat:

    • modul în care comunică, daca este coerent şi flexibil;
    • nivelul de comunicare şi exprimarea corectă;
    • mesajele non-verbale transmise;
    • capacitatea de a comunica într-o anumită limbă străină solicitată de angajator.

    Care consideri ca sunt tendinţele actuale pe piaţa muncii?

    De-a lungul timpului am observat că forţa de muncă a scăzut din punct de vedere al calificărilor profesionale, candidaţii merg la interviuri şi nu sunt suficient de pregătiţi. Piaţa locurilor de muncă este una dinamică şi dificilă în acelaşi timp. Este foarte greu să găseşti un angajat care să îndeplinească toate cerinţele unei companii şi să aibă potenţial.

    Tinerii care tocmai au terminat facultatea şi nu au experienţă sunt blocaţi şi îşi găsesc cu greu un loc de muncă. Din ce în ce mai puţine companii implementează programe de management trainee sau de dezvoltare a talentelor. Este nevoie de ceva maturitate pentru ca acest lucru să se întâmple.

    Mulţi angajaţi care au rămas fără loc de muncă au impresia că sunt foarte buni în ceea ce fac, dar în realitate ei au destul de multe lipsuri. Pe de altă parte, cei cu pregătire şi care dau rezultate sau au potenţial sunt ţinuţi în continuare în companii.

    În România înca există mentalitatea care îi determină pe angajaţi să creadă că locul de muncă într-o anumită companie îţi oferă siguranţă. Lucrurile nu mai stau chiar aşa, mai ales de când cu deschiderea spre Europa, mulţi oameni buni pleacă din ţară. Astfel este din ce în ce mai greu să găseşti un om conform cerinţelor.

    Care sunt cele trei valori care crezi ca îl caracterizează pe angajatul de succes? Se regăsesc la noi sau mai avem de lucru?

    Din fericire se regăsesc. Este unul dintre motivele care m-au determinat să construiesc 1tedjob.  Am încredere în potenţialul angajaţilor români.

    Valorile pe care aş vrea să le subliniez ar fi: integritate, încredere în sine, implicare, auto-dezvoltare şi adaptare. Cred că am depăşit numărul de trei valori dar asta îmi dovedeşte încă o dată că am încredere în români şi potenţialul pe care îl au.

    Ce planuri aveţi pe termen scurt? Intenţionaţi să vă extindeţi şi spre alte ţări?

    Fiind încă la început de drum avem nevoie de timp ca să creştem pe piaţa din ţară, să interacţionăm cu cât mai mulţi clienţi, să le stârnim interesul pentru publicarea de anunţuri şi să atragem cât mai mulţi candidaţi. Cu siguranţă există un potenţial de creştere de 100%.

    În acest moment nu avem concurenţă. Piaţa este asaltată de tot felul de site-uri şi firme de recrutare, iar oamenii nu mai au timp să analizeze diferenţele. Tocmai de aceea comunicarea este importantă în acest moment pentru noi. Ne dorim ca oamenii, atât candidaţii, cât şi companiile, să conştientizeze valoarea adaugată oferită de 1tedjob.

    În următoarea perioadă avem planificată lansarea în Bulgaria. Apoi, după ce obţinem rezultate, vom face un pas spre lansarea în Europa.

    Un ultim sfat pentru cei care îşi caută un loc de muncă?

    A venit momentul să eficientizeze căutarea şi să încerce 1tedjob. Nu vreau să fac discriminări, aşa că şi cei care sunt în căutare de noi angajaţi sunt invitaţi să beneficieze de avantajele 1tedjob.com.

  • GECAD Group investeşte peste jumătate de milion de euro în dezvoltarea platformei SymphoPay

    GECAD Group investeşte peste jumătate de milion de euro în SymphoPay, start-up care propune magazinelor o soluţie unică de POS-uri inteligente ce poate revoluţiona modul în care se desfăşoară comerţul tradiţional.

    SymphoPay, una dintre puţinele iniţiative româneşti de tip FinTech (tehnologii inovatoare care vor schimba industria serviciilor financiare) ar urma să aducă un suflu complet nou modului în care se desfăşoară în prezent plata la POS în magazinele tradiţionale. Astfel, cu SymphoPay comercianţii şi băncile partenere pot să centralizeze într-o singură platformă integrată plăţile cu cardul prin POS-uri inteligente şi să utilizeze aceste echipamente nu doar pentru operaţiuni de plată, ci şi, spre exemplu, pentru acţiuni de marketing.

    „Prin investiţia în SymphoPay ne propunem să iniţiem o schimbare atât în domeniul serviciilor financiare, cât şi în comerţul tradiţional. Am descoperit în SymphoPay acel motor care poate duce o parte a serviciilor financiar-bancare locale la următorul nivel tehnologic. Este un proiect îndrăzneţ, iniţiat de oameni cu experienţă în industria tranzacţiilor financiare, ce pot scala soluţia gândită la nivel regional.” spune Radu Georgescu, Partener Fondator GECAD Group.

    SymphoPay este în etapa premergătoare lansării comerciale în care principalul obiectiv este de a realiza integrarea cu primul val de comercianţi şi cu primele bănci. Lansarea comercială a platformei va avea loc peste câteva luni. Compania a fost înfiinţată în 2015 de Daniel Nicolescu şi Sebastian Ioniţă, la dezvoltarea soluţiei SymphoPay lucrând în prezent o echipă de 10 oameni cu experienţă vastă în domeniul tehnologiilor financiare şi comerţului online.
    După SmartBill, investiţia în SymphoPay este cea de-a doua finanţare a GECAD Group în companii din domeniul financiar din 2016. Printre alte proiecte din portofoliul activ al fondului de investiţii se numără Vector Watch, Gluru şi PawSquad.

    Prin integrarea flotei de POS-uri cu casele de marcat şi sistemele tip CRM ale companiei, SymphoPay oferă o infrastructură simplă şi rapidă pentru conturarea mesajelor şi a ofertelor potrivite ce pot transforma clienţii ocazionali în parteneri fideli ai comercianţilor.

    Comercianţii care optează pentru soluţia integrată SymphoPay vor beneficia de POS-uri de ultimă generaţie (fixe sau mobile) ce vor fi conectate la panoul central de administrare SymphoPanel prin intermediul căruia se pot vizualiza în timp real informaţii despre plăţi, pot defini campanii de marketing şi pot accesa rapoarte şi analize aferente acestora.

    Pentru bănci, unul dintre beneficiile colaborării cu SymphoPay este reducerea costurilor de operare asociate POS-urilor (achiziţie, mentenanţă lunară, comunicaţie). În acelaşi timp, pot beneficia de o platformă ce le facilitează colaborarea cu comercianţii parteneri şi integrarea facillă a campaniilor de marketing.

  • Bitdefender îşi dublează business-ul pe segmentul enterprise

    Bitdefender continuă strategia de dezvoltare agresivă a segmentului enterprise prin numirea lui Vincent Schiavo pe poziţia de Senior Vice President, Worldwide Enterprise Sales and Marketing şi a lui Harish Sunderam Agastya ca Vice President, Enterprise Solutions.

    Cei doi vicepreşedinţi îi raportează lui Bogdan Irina, Chief Operating Officer în Bitdefender şi vor lucra în biroul din Santa Clara, California, hub-ul enterprise din Statele Unite ale Americii al companiei.

    Vincent Schiavo este un veteran al industriei IT, cu peste 30 de ani de experienţă.  El se alătură Bitdefender cu un istoric impresionant de creştere accelerată a unor companii precum Secure Computing, al cărei volum de business a crescut de aproape 10 ori sub conducerea lui Schiavo, înainte de a fi achiziţionată de McAfee, acum Intel Security. În noua sa funcţie, Vincent Schiavo va contribui la transpunerea leadership-ului tehnologic al Bitdefender într-o poziţie dominantă în vânzările globale de securitate cibernetică pentru sectorul enterprise.

    Harish Sunderam Agastya aduce în Bitdefender o bogată experienţă în securitatea cibernetică pentru corporaţii, ocupând anterior poziţii importante în companii precum Trend Micro, Dome9 sau CloudPassage. El va conduce echipele de Enterprise Product Management, Product Marketing, Services şi Market Inteligence.

    Bitdefender este o companie de securitate informatică cu activitate la nivel global, care livrează soluţii de securitate în peste 100 de ţări, printr-o reţea complexă de distribuitori şi parteneri.

  • Xerox România anunţă două promovări la nivel regional şi două la nivel local

    Alina Zărnescu şi Florina Sereş au fost promovate la nivel de regiune în cadrul Xerox Corporation pe poziţiile de Director, Human Resources, Central & Eastern Europe, Israel & Turkey (CIT) şi, respectiv, General Manager Supplies, CIT. În locul Alinei Zărnescu a fost numită, începând cu data de 1 aprilie 2016, Manuela Son, iar departamentul Channels, condus până acum de Florina Sereş, va intra sub coordonarea Franciscăi Lebrun, care va prelua poziţia de Channels Business Director.

    “Noile numiri reflectă politica globală de resurse umane a Xerox Corporation care a oferit întotdeaua şi oferă în continuare oportunităţi de carieră la nivel naţional şi internaţional celor mai buni angajaţi ai săi”, afirmă Gabriel Pantelimon, General Manager Xerox România. “Având în vedere performanţele locale ale colegelor noastre Alina şi Florina, promovările la nivel internaţional sunt consecinţe fireşti în evoluţia lor profesională. Sunt convins că ele vor face faţă cu brio provocărilor pe care le vor întâmpina în noile funcţii. Din noile lor poziţii în managementul organizaţiei locale, Manuela şi Francisca vor contribui, datorită vastei lor experienţe, la dezvoltarea business-ului Xerox România şi la succesul companiei noastre.”

    În noua calitate, Alina Zărnescu este responsabilă cu dezvoltarea strategiei de resurse umane la nivelul Europei Centrale şi de Est, Israel şi Turcia, inclusiv pentru Xerox Services. Alina Zărnescu s-a alăturat echipei Xerox România în 2013, anterior lucrând la Procter & Gamble. Alina a coordonat implementarea sistemului GEMS HR în România, ţara noastră fiind prima din regiune care a introdus un sistem global de administrare a angajaţilor. În plus, departamentul condus de ea a primit, în 2014 şi 2015, premiul “The Best CIT HR Operations”, acordat de Xerox regiunii din care România face parte.

    În calitate de General Manager Supplies, Central & Eastern Europe, Israel & Turkey, Florina Sereş se ocupă de dezvoltarea strategiei privind consumabilele la nivel regional, implementând iniţiativele Developing Markets Operations (DMO). Florina Sereş s-a angajat la Xerox România în 2011, fiind pe rând Channels Manager şi Channels Director. Sub conducerea ei, departamentul Channels a primit premiul „The Best CIT Channels Operations’’, cinci ani la rând.

    Noul HR Manager Xerox România, Manuela Son, face parte din echipa de management de primă linie a companiei şi coordonează activitatea de resurse umane la nivel local. În acelaşi timp, Manuela îşi păstrează şi responsabilităţile legate de regiunea Central European Distributor Group (CDG). Manuela Son s-a alăturat Xerox în 2013, ca şi HR Manager CDG şi Learning & Development MEA (Middle East & Africa),  având o experienţă anterioră în zona de consultanţă şi management, ca HR Consultant în cadrul Sales Consulting şi HR Manager România & Bulgaria, în cadrul Ferrero.

    Francisca Lebrun, Channels Business Director, este responsabilă de coordonarea întregii reţele de peste 2.000 de parteneri şi reselleri ai Xerox şi a activităţilor, prin canalele de vânzări indirecte de echipamente şi servicii.  Cu o experienţă de peste 16 ani în echipa Xerox România, Francisca a deţinut mai multe funcţii cheie la nivel local şi regional, iar din 2007 face parte din echipa de management de primă linie a companiei.

  • Cum a reuşit o fetiţă de 11 ani să facă 11 milioane de dolari: ideea i-a venit la vârsta de 4 ani, când a fost înţepată de o albină

    O fetiţă de 11 ani din Texas, Statele Unite, a încheiat un contract în valoare de 11 milioane de dolari cu lanţul Whole Foods, care prevede că 55 de magazine îi vor pune la vânzare brandul său de limonadă.

    BeeSweet, limonada produsă de Mikaila Ulmer, a fost dezvoltată cu cei 60.000 de dolari pe care fetiţa i-a primit în urma apariţiei la emisiunea americană “Shark Tank”.

    După apariţia în emisiune, ea a servit limonadă mai multor personalităţi printre care şi preşedintele american Barack Obama; ea a fost invitată şi să facă parte din proiectul celor de la Google Dare to be digital.

    Ideea i-a venit tinerei la vârsta de 4 ani, când a fost înţepată de o albină. A început apoi să le studieze şi a decis să folosească reţeta de limonadă a bunicii pentru a strânge bani. Destinaţia banilor? Organizaţii ce ajută albinele.

    Citeşte şi povestea lui Povestea lui Mark Cuban, creatorul emisiunii “Shark Tank”, care are o avere de peste 3 miliarde de dolari

  • “Inimile de laborator”, noua speranţă în lumea transplanturilor

    Echipa de cercetători de la Massachusetts General Hospital şi Harvard Medical School a reuşit să dezvolte în laborator o inimă perfect funcţională, folosind celule stem, scriu cei de la Gândul.info.

    Până acum, cercetările arătaseră că prin intermediul imprimantelor 3D pot fi fabricate segmente de inimă, cu utilizarea de material biologic. Chiar dacă aceste structuri nu conţin celule cardiace, ele formează scheletul pe care poate fi dezvoltat ţesutul cardiac. Cercetătorii americani s-au folosit de scheletul 3D şi, prin combinaţia cu celulele stem, au obţinut rezultatele amintite.

    Pacienţii care au nevoie de transplanturi se lovesc de o mulţime de probleme, de la lipsa unui donator, până la apariţia riscului de respingere a noului organ de către pacient. Respingerea apare din cauza faptului că sistemul imunitar percepe noul ţesut ca pe o ameninţare şi începe planul de distrugere.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Nu găseşti loc de parcare? Doi români au dezvoltat o aplicaţie care-ţi arată unde sunt locuri libere

    Cum digitalizarea şi tehnologizarea apar în aproape toate aspectele vieţii omeneşti şi cum maşinile aproape au devenit computere pe patru roţi, era inevitabil ca cineva să nu se gândească la o aplicaţie care ajută la găsirea unui loc de parcare. Şi care spune şi unde ai lăsat autoturismul. Astfel, aventurile prin parcările subterane ar putea lua sfârşit datorită unei aplicaţii precum cea a clujenilor de la Parking+Plus.

    Cristian Ureche şi Bogdan Herea au pornit proiectul în 2014, motivul fiind numărul de locuri de parcare insuficient raportat la creşterea numărului de maşini din zonele urbane supraaglomerate. „Oraşele se confruntă cu probleme de gestiune a resurselor, dar există iniţiative de timp smart city pentru care încep să se aloce bugete. Avansul tehnologic permite gestiunea eficientă a locurilor de parcare incluse în mod tradiţional în circuitul de utilizare publică (hărţi interactive cu disponibilitatea locurilor de parcare în timp real, plăţi fără numerar direct din aplicaţie)“, spune Cristian Ureche, fondator al Parking+Plus.

    Pentru Cristian Ureche aceasta este prima iniţiativă antreprenorială, el activând anterior în industria serviciilor software în calitate de consultant pentru multinaţionale (operatori telecom, agenţii de publicitate). A oferit apoi consultanţă pentru start-up-uri din Europa, iar în prezent se ocupă de activităţile curente ale Parking+Plus. Celălalt fondator, Bogdan Herea, se ocupă de zona de dezvoltare a businessului şi crearea a parteneriatelor în cadrul start-up-ului. Herea are un business în industria serviciilor software, lucru care i-a permis să finanţeze activitatea de la Parking+Plus complementar cu fondurile atrase prin clusterul Cluj IT.

    Cum funcţionează aplicaţia?

    Sistemul clujenilor constă într-o aplicaţie de mobil şi dintr-un aşa‑zis box, dispozitiv ce este montat în parcare şi care contorizează locurile libere şi controlează accesul. Practic, prin intermediul aplicaţiei un şofer este informat câte locuri de parcare sunt libere într-o anumită zonă şi poate rezerva locul respectiv, apoi poate face plata direct din aplicaţie. Iar aici vorbim în special de parcări private, ce aparţin anumitor instituţii. „Am lansat în fază de testare în România în urmă cu câteva luni şi în acest moment operăm parcări care ne permit să testăm mai multe scenarii de utilizare: centru comercial, hotel, campus universitar, clădire de birouri“, spune Ureche.

    Am testat şi noi aplicaţia. Sistemul funcţionează în momentul de faţă doar în Cluj. Atunci când porneşti aplicaţia, stabileşti destinaţia şi verifici dacă sunt locuri libere în parcare. Din ce am putut observa, mai tot timpul locurile de parcare din Cluj par a fi ocupate. „Vorbim despre un sistem modular, flexibil şi universal, pe care ne propunem să îl scalăm rapid la nivel internaţional. Aplicaţiile mobile iOS şi Android sub brand propriu funcţionează ca şi «enableri», demonstratori ai platformei. Am gândit aplicaţia ca o soluţie cu arhitectură deschisă (…) platforma are funcţionalităţi precum: înregistrarea locurilor de parcare pe hartă, rezervare, plată, gestiune locuri de parcare în timp real, acces de pe mobil în parcări cu barieră“, continuă Ureche.

    Conceptul presupune gestiunea flexibilă de lungă şi scurtă durată a accesului în parcările securizate, atât pentru segmentul corporate (gestiune acces angajaţi, colaboratori, vizitatori, participanţi evenimente), cât şi pentru cel rezidenţial.

    Un lucru interesant este închirierea spaţiului de parcare personal. Dacă tot trăim într-o epocă a „sharing economy“ şi „car sharing“, de ce nu am împărţi şi locurile de parcare? „Locurile de parcare disponibile în zone rezidenţiale sau aferente clădirilor de business rămân neutilizate o importantă perioadă de timp, pentru că au acces securizat. Folosind tehnologiile noastre, platformele «event parking» sau marketplace-urile pentru locuri de parcare devin realitate în doar câteva zile“, spune antreprenorul.

    În principal Parking+Plus merge către zona de B2B, pentru companiile care doresc să implementeze soluţii de smart parking. „Poziţionarea noastră este una pur tehnologică. Putem face o comparaţie cu transportul aerian de persoane. Noi suntem echivalentul producătorului de avioane, existând companii care operează curse de pasageri (…) Ne adresăm câtorva categorii de companii: integratori de sisteme de parcare şi de securitate, start-up-uri care activează pe zona smart parking, operatori de clădiri şi parcări, multinaţionale care doresc să îşi extindă portofoliul“, afirmă Ureche.

    O parte din finanţare a venit de la clusterul Cluj IT, în urma unei competiţii interne ce a avut loc în 2013, restul banilor provenind din resurse proprii. Investiţia totală este estimată de antreprenori la 250.000 de euro. De asemenea, start-up-ul a fost acceptat în acceleratorul RICAP (Programul de Asistenţă în Comercializarea Inovării din România) unde vor beneficia de un program intens de consultanţă pe zona de dezvoltare şi atragere de investiţii, iar la finalul acestuia va fi organizat un eveniment în care vor fi invitaţi investitori. Despre RICAP Cristian Ureche spune că „mentorii ne ajută să descoperim cea mai bună cale de urmat, astfel încât efortul pe care oricum l-am fi depus în start-up să fie în direcţiile cele mai plauzibile a ne aduce rezultate pozitive.“

    Mai mult, Parking+Plus a câştigat ediţia locală a competiţiei Business Wall of Fame, organizată de grupul Deutsche Telekom în opt ţări, şi va intra în portofoliul Telekom România. „Procedurile de intrare în portofoliul Telekom România sunt pe ultima sută de metri, se lucrează la partea procedurală şi juridică. Avem un parteneriat cu Deutsche Telekom la nivel european care ne ajută să participăm la evenimente cu stand şi ne facilitează colaborarea cu celelalte companii din grup.“ Produsul clujenilor a fost desemnat ca fiind cea mai bună soluţie Internet of Things din România în acea competiţie.

    Cum îşi monetizează tinerii aplicaţia? „Promovând modelele Access as a Service (AaaS), Software Development Kit (SDK) şi Software as a Service (SaaS)“, despre care Cristian Ureche spune că este o noutate în domeniul parcărilor şi că îşi doresc să valideze acest model pentru abordarea B2B pe care o urmăresc. Modelul AaaS implică achiziţia unor pachete de chei virtuale de către companii, pe care utilizatorii aplicaţiilor mobile le pot consuma (în acest sens au dezvoltat şi un smart box care comunică cu aplicaţia mobilă şi comandă barierele şi porţile) pentru a intra în parcări. Soluţia se pretează pentru zona rezidenţială şi de business, cu acces oferit pe bază de abonament lunar.

    Modelul SDK e folosit de către vcompaniile care îşi doresc să dezvolte soluţii personalizate de tip smart parking, bazându-se pe platforma clujenilor, iar modelul SaaS implică plata unor contribuţii lunare pentru module funcţionale (rezervări, plăţi prin aplicaţie, informaţii în timp real legate de disponibilitatea locurilor de parcare).

    În ultimii doi ani numărul start‑up‑urilor de parking a crescut foarte mult: de la valeţi care caută loc de parcare într-o anumită zonă la un fel de Airbnb pentru spaţiu de parcare (locul din faţa blocului poate fi închiriat de cine are nevoie). Chiar şi producătorii de automobile se uită în această direcţie. Un exemplu este BMW: În 2011 BMW i Ventures, divizie de investiţii a producătorului german, a investit în 13 companii care oferă servicii de mobilitate şi chiar a încorporat softuri pentru parcare în noile automobile. Tehnologia iPark funcţionează utilizând date pentru a prezice dacă sunt locuri libere pe o anumită stradă.

    Pentru anul în curs Cristian Ureche şi Bogdan Herea îşi doresc extinderea în afara ţării, România fiind o zonă de test. „Ne dorim să lansăm soluţia în mai multe ţări europene, să închidem o rundă de finanţare care să ne aducă o primă evaluare continuând dezvoltarea tehnologiei pentru întărirea parteneriatelor“, susţine Ureche.

    Concret este faptul că atâta timp cât vor exista maşini vom avea nevoie să le parcăm, iar aplicaţiile precum Parking+Plus ne-ar putea face viaţa mai uşoară.