Tag: energie

  • Sturza, directorul adjunct al Rompetrol a demisionat

    Sturza a fost premier al Republicii Moldova in perioada februarie-noiembrie 1999. El a condus filiala Rompetrol din Republica Moldova, din 2002, iar in 2006 a fost ales membru in Consiliul de Administratie al grupului Rompetrol. Compania kazaha KazMunaiGaz a anuntat, in iulie, cand a preluat integral grupul creat de omul de afaceri Dinu Patriciu, mai multe schimbari la nivelul conducerii.

    Astfel, trei directori din vechea echipa de conducere a Rompetrol a lui Patriciu, respectiv Eric Kish, Adrian Petrus si Dan Ionescu, au fost inlocuiti cu reprezentanti ai KazMunaiGaz.Conducerea Rompetrol a fost preluata de fostul adjunct al lui Patriciu, Saduokhas Meraliev. Pentru functia de director general adjunct a fost anuntat Andre Naniche.

    Cititi mai multe despre planurile fostilor manageri de la Rompetrol aici.
     

  • Profit de sase ori mai mic la Alro

    Veniturile companiei au coborat cu 32,5%, la 780 milioane de lei, in timp ce cheltuielile s-au diminuat cu 17,5%, la 744,7 milioane lei. Cifra de afaceri a producatorului a scazut cu 28% la 999,5 milioane lei.

  • Sperante pentru cer senin in industria panourilor solare

    Cu toate acestea, preturile panourilor sunt in continua scadere iar veniturile s-ar putea sa se imbunatateasca substantial tocmai in 2010. Atat principalii jucatori de pe piata americana, SunPower Corp, First Solar Inc si MEMC Electronic Materials cat si companiile chineze si germane din industria panourilor solare sunt asteptate sa isi faca publice, in urmatorele doua saptamani, rapoartele trimestriale. Cel de-al doilea trimestru a fost privit de companiile producatoare ca un moment de cotitura, informeaza Reuters.

    Rezultatele din cel Q2 sunt asteptate sa fie un real progres fata de cele din primul semestru, cand multe companii au declarat pierderi serioase. In orice caz, analistii sunt interesati indeosebi de perspectivele producatorilor pentru intreg restul anului. “Lucru care conteaza cel mai mult va fi atitudinea managementului legata de modificarea cererii si de preturile de vanzare” a afirmat Burt Chaon, analist Simmons & Co, intr-un interviu. “Ma astept ca cererea sa creasca in cel de-al treilea trimestru.” Cererea de panouri solare a avut de suferit in anul precedent datorita lipsei de finantare a proiectelor legate de energie regenerabila si o retragere a subventiilor oferite in Spania si Germania, sustine Reuters.

    Declinul cererii a avut ca rezultat o supraproductie globala de panouri solare, ulterior o scadere a preturilor si a profitul producatorilor. Totusi, multe companii au declarat ca spera la imbunatatirii pe temeiul recentei redresarii ale economiei americane, conform Reuters. Exista si prognoze mai putin optimiste: Hendi Susanto, analist Gabelii & Co crede ca “scaderea peste asteptari a preturilor va umbri cresterea volumului de vanzari”. Compania germana numarul unu in lume Q-Cells a uimit cand a prognozat in cel de-al doilea trimestru pierderi de 62 milioane de euro (neincluzand dobanzile si taxele). Producatorul de celule solare Ersol, s-a comportat similar manifestand previziuni mai sumbre legate de profitul anual. “Pentru mine, aceasta revenire a fost un vis frumos” a declarat Sebastian Growe, analist Equinet. “Exista speranta la nivelul companiilor, dar ceea ce ma uimeste e ca aceasta speranta rareori se materializeaza in cifre reale”.

    Cititi mai multe despre industria panourilor solare pe www.reuters.com

     

  • Europa încearcă să scape de dependenţa gazelor ruseşti

    Chiar dacă Gazprom, compania rusească de export de gaze, ar închide conducta din nou, ar trebui să existe suficient gaz pentru a continua, mulţumită planurilor gândite în această perioadă, declară comisarul european pe probleme de energie, Andris Piebalgs. Aceste planuri se aplică chiar şi pentru ţările vulnerabile din afara UE, ca cele din Balcani, adaugă oficialul.

    Totuşi, analiştii susţin că rămân întrebări profunde legate de iarna viitoare referitoare la capacitatea Europei de a putea garanta resurse stabile şi îndestulătoare de gaze naturale din Rusia, principalul său furnizor. Unele iniţitive au fost deja avansate, însă oficialii afirmă că multe dintre ele sunt de ani buni repsinse, iar analiştii cred că unele sunt imposibil de realizat din cauza sensibilităţilor politice în ceea ce priveşte controlul resurselor energetice. Piebalgs a fost nevoit să recunoască faptul că îi este imposibil să interzică oprirea gazelor, mai ales dacă discuţiile dintre Rusia şi Ucraina, de la Bruxelles, din această vară, ajung în pragul colapsului.

    Până de curând, gazele naturale erau o resursă relativ abundentă în Europa, însă resursele din Marea Nordului se epuizează rapid. Potrivit NYTimes, în timp ce Norvegia încă produce 15% din necesarul UE, Rusia alimentează deja cu 25%, iar contribuţia sa la piaţa europeană este aşteptată să crească drastic, ţinând cont de tendinţele curente care adâncesc nevoia de gaz rusesc a blocului european. Nabucco ar putea fi soluţia prin preluarea gazului non-rusesc din jurul Mării Caspice, având în plus avantajul evitării Ucrainei.

     

    Mai multe puteţi citi în NYTimes: www.nytimes.com.

  • Nabucco in vremea crizei – GALERIE FOTO

    Parafrazandu-l pe Von Clausewitz, cineva a spus la un moment dat ca politica externa este o continuare a razboiului. E corect si in cazul gazoductului Nabucco, un proiect despre care se vorbeste de opt ani, dar care nu a avansat prea mult de la stadiul analizelor, al semnarilor oficiale si al studiilor de fezabilitate; ultima semnare, la care au participat oficiali din Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria, a avut loc la 13 iulie la Ankara si priveste acordul de tranzit pe teritoriul statelor participante.

    Conform declaratiilor oficiale, conducta Nabucco reprezinta, pentru Europa, o alternativa la gazul rusesc, care asigura un sfert din consumul european. Cel putin la nivel declarativ, conducta Nabucco nu creeaza probleme nimanui: o sursa diplomatica rusa declara saptamana trecuta agentiei Interfax ca Moscova a intampinat semnarea acordului interguvernamental de realizare a proiectului “cu calm” si ca problema constructiei “este partial politizata in mod nejustificat”. Diplomatul rus a adaugat ca proiectele de acest gen nu trebuie sa aiba fundamente geopolitice, ci rationalitate din punct de vedere economic, “ceea ce nu este deocamdata cazul Nabucco”. La fel de pasnic s-a aratat si premierul roman Emil Boc, care declara la semnarea de saptamana trecuta ca Nabucco va asigura securitatea energetica la nivelul UE, in conditiile economiei de piata si fara presiuni politice, nefiind indreptat impotriva vreunui stat.

    Nu-i induiosatoare politica, la nivel de declaratii mai mult sau mai putin oficiale? Nu in toate cazurile, pentru ca in zilele ce au urmat semnarii de la Ankara, Comisia Europeana a adoptat un nou regulament pentru ameliorarea securitatii aprovizionarii cu gaze in Uniune; documentul solicita guvernelor sa fie pregatite si sa coopereze in cazul unor intreruperi viitoare ale aprovizionarii cu gaze. “Cresterea securitatii energetice va fi una dintre una dintre prioritatile anilor urmatori. Europa trebuie sa invete din lectiile crizelor trecute si sa se asigure ca cetatenii europeni nu vor mai fi lasati sa sufere de frig fara a avea vreo vina”, a declarat presedintele Comisiei, José Manuel Barroso.

    Crizele la care se refera Barosso sunt intreruperile survenite in livrarea de gaze din Rusia de la inceputul acestui an si din urma cu doi ani, cand niste aparente conflicte comerciale intre Gazprom si Ucraina au lasat in frig consumatorii din mai multe state europene. Abordarea directa, lipsita de nuante diplomatice, a presedintelui Comisiei Europene se poate traduce, in viitor, atat prin sprijin financiar si politic consistent din partea Europei pentru Nabucco, cat si pentru orice alte proiecte de diversificare a alimentarii cu gaze naturale sau de stocare a acestora.

    La acest ultim capitol Romania poate juca o carte castigatoare, daca Guvernul de la Bucuresti se va dovedi capabil sa colaboreze in mod real cu mediul de afaceri si sa promoveze proiecte adecvate; unul dintre acestea poate fi o idee mai veche, dar actuala, a lui Dinu Patriciu, de constituire a unor depozite subterane in foste zacaminte de gaze. O alta posibilitate este construirea unor terminale de gaz petrolier lichefiat la Marea Neagra.

    In treacat fie spus, gazul petrolier lichefiat adus din zona Africii este o alternativa de aprovizionare cat se poate de viabila pentru Romania atat pentru consumul intern, cat si pentru comert.
    Ramanand in spatiul Nabucco, sa consemnam pe scurt datele proiectului: ar trebui sa aiba 3.300 de kilometri, constructia ar trebui sa inceapa in 2011 si gazoductul sa devina operational din 2014. Costurile sunt estimate la circa opt miliarde de euro, iar cele doua mari institutii financiare europene, Banca Europeana de Investitii si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, s-au aratat dispuse sa finanteze proiectul (totusi, singurii bani adevarati intrati pana acum in Nabucco au fost 200 mil. euro din partea Comisiei Europene, suma ce nu reprezinta mare lucru pentru un proiect la care numai participarea Transgaz ar sari de 400 mil. euro).

    Actionarii consortiului sunt OMV Gas & Power din Austria, MOL din Ungaria, Transgaz, Bulgarian Energy Holding, BOTAS din Turcia si RWE din Germania. Capacitatea initiala de transport a conductei este de 8 miliarde metri cubi/an si este proiectata sa creasca la 31 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an pana in 2020. Consumul anual de gaze al Romaniei este de 17-18 miliarde de metri cubi, un sfert provenind din import. Trecand la furnizori, intram, fie ca Moscova este de acord sau nu, in spatiul geopoliticii si al jocurilor de interese. Potentialii furnizori sunt Irakul, Egiptul, Siria si Turkmenistanul, care s-au declarat gata sa ofere gaze inca de la inceputurile proiectului. Poate parea bine, dar aici apar primele semne de intrebare: zacamintele irakiene nu sunt cele mai competitive din punct de vedere tehnic, iar consumul intern este foarte mare pentru producerea de electricitate; in acelasi timp, distantele se pot dovedi prohibitive pentru furnizorii sirieni si egipteni.

  • Proiecte alternative

    Blue Stream Conducta leaga Rusia de Turcia, la proiect participand Gazprom, BOTAS si ENI. Constructia a inceput in 2001, iar primele livrari au avut loc in februarie 2003. In 2010 Blue Stream ar incepe sa opereze la intreaga capacitate. Costurile totale sunt de 3,2 mld. dolari. In august 2005 Vladimir Putin si Recep Tayyip Erdogan au discutat extinderea conductei prin Bulgaria, Serbia si Croatia spre Ungaria – un “raspuns” rusesc la proiectul Nabucco.

    South Stream Proiect care ar urma sa aduca gaze de la malul estic al Marii Negre spre Austria si Italia, traversand Bulgaria, Serbia, Ungaria (o ramura) si Grecia spre Italia (a doua ramura). Anuntat in iunie 2007, la proiect si-au anuntat pana acum participarea Gazprom, Eni si companii de gaze din Bulgaria, Serbia si Grecia, fiind semnate si o serie de acorduri interguvernamentale. Gaz de France s-a aratat interesata de proiect, care ar urma sa coste mult mai mult (19-24 mld. euro) decat Nabucco (8-9 mld. euro). Presedintele rus Medvedev a negat impactul negativ al South Stream asupra Nabucco, iar fostul premier italian Romano Prodi a refuzat oferta Gazprom de a deveni presedintele South Stream AG.

    White Stream In stadiu incipient, idee prezentata de oficiali ucraineni in 2005 si sustinuta in repetate randuri, inclusiv de premierul Iulia Timosenko. Conducta ar lega Georgia, Ucraina, Romania si centrul Europei pe uscat si offshore.
     

  • Premierul Emil Boc, mandatat de Guvern sa semneze acordul pentru proiectul Nabucco




    Sedinta de guvern a durat aproximativ 30 de minute. Purtatorul de cuvant al Guvernului, Ioana Muntean, a precizat ca memorandumul a fost transmis, duminica seara, spre aprobare, presedintelui Traian Basescu.


    "Executivul a aprobat forma finala a mandatului Guvernului, in vedrea semnarii acordului interguvernamental privind proiectul Nabucco. Forma finala a mandatului a tinut cont de ultimele negocieri care au avut loc in luna iunie intre statele partenere cu privire la acest proiect.

     

    Memorandumul a fost trimis în aceasta seara spre aprobare presedintelui Romaniei. Maine, la Ankara, acordul interguvernamental privind proiectul Nabucco va fi semnat in numele României de catre primul-ministru Emil Boc, conform memorandumului aprobat in sedinta de astazi a Executivului", a spus oficialul guvernamental.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro.

     

  • EHOL, cumparata de Alpiq

    O data cu achizitia EHOL, Alpiq va avea un portofoliu extins de clienti din sectorul industrial in Romania. Odata cu aceasta achizitie, Alpiq a devenit unul dintre primii trei furnizori de energie electrica pentru clientii finali din Romania, cu o cota de piata de aproximativ 10%. Alpiq este la a doua achizitie in Romania, dupa ce a cumparat in 2007 Buzzman Industries. Partenerii au decis sa nu faca public pretul tranzactiei.

  • Cine mai intra in imobiliare

    La mijlocul anului trecut, Viorel Gheorghiu renunta la functia de CEO din cadrul companiei Gaz Sud. Trecusera doar cateva luni de cand vanduse afacerea pe care o infiintase in 2002 (fiind a doua afacere privata in domeniul furnizarii de gaze, dupa Gaz Vest), fondului de investitii ceh PPF, in urma unei tranzactii estimate la 50 de milioane de euro. Printr-o intelegere contractuala, cele doua parti au decis ca Gheorghiu sa continue dezvoltarea furnizorului de gaze naturale din judetul Ilfov, cel putin pana la atingerea planului de afaceri pe care il avea compania pentru viitorul mediu.

    “In negocierea cu fondul de investitii, eu pusesem niste conditii, voiam sa duc reteaua Gaz Sud in tot Ilfovul si voiam sa fac asta repede, deoarece concurenta era deja foarte mare pe piata gazelor, iar eu stabilisem unde sa luam concesiunile si sa inchidem inelul in jurul capitalei”, povesteste Gheorghiu. Omul de afaceri folosea in avantajul lui faptul ca, dupa cum prevede legea gazului, o conducta odata construita nu mai poate fi dublata, asa ca e importanta demararea investitiei inaintea vreunui competitor. Odata cu auditul facut de KPMG si Deloitte la vanzarea companiei, activele Gaz Sud au fost estimate la 35 de milioane de euro, iar Gheorghiu spune ca planul de afaceri prevedea atingerea unor active de 100 de milioane de euro in trei ani.

    Ce nu a luat in calcul Gheorghiu a fost schimbarea modului de dezvoltare a companiei odata cu vanzarea, de la modelul antreprenorial la cel corporatist: “Da, intelegerea era sa raman la conducere, dar in afacerea asta trebuie sa fii foarte flexibil si sa iei deciziile foarte rapid, de aceea o companie ca asta se dezvolta foarte bine antreprenorial. Cum aparea o oportunitate, construiam, daca incepi sa o tratezi corporatist, pierzi”.

    Din vara anului trecut, dupa ce a parasit compania, Viorel Gheorghiu a analizat mai multe variante de investire a banilor incasati (Gaz Sud s-a vandut pentru 50 de milioane de euro, iar Viorel Gheorghiu a incasat aproximativ 20 de milioane de euro, conform cu pachetul sau de 42%). “Am decis ca banii mei sa fie doar un avans in fiecare investitie pe care o voi face, pentru a putea sa incep mai multe afaceri in paralel.” Distributia riscului l-a facut pe Gheorghiu sa priveasca spre doua zone de business: productia de energie si imobiliarele.

    Afacerile cu imobiliare au debutat pentru Viorel Gheorghiu cu achizitia de terenuri. De anul trecut si pana acum, omul de afaceri spune ca a cumparat mai multe hectare de teren in Bucuresti, investind aproape jumatate din banii incasati pe Gaz Sud, dar si bani luati de la banci: “Practic, am urmarit oportunitati; terenuri carora nu are cum sa le scada valoarea, dar carora le-a scazut semnificativ pretul pe fondul crizei”.

    Dintre terenurile achizitionate, Viorel Gheorghiu a decis ca momentan sa construiasca pe doua, pentru a profita de preturile scazute de constructie: “Materialele de constructie s-au ieftinit cu 30%, nu mai este criza de manopera, de aceea ar fi si pacat sa nu construiesc acum”. Viorel Gheorghiu spune ca investitiile le face partial din bani proprii, restul de bani necesari venind din imprumuturi, in special de la Commerzbank. “Am reusit sa iau credite si in 2008, si in 2009; cred ca atat timp cat nu ai gresit cu nimic, vei putea lua credite”, crede Gheorghiu, care construieste un hotel si o cladire de birouri. Hotelul (cu 150 de camere, plus spatii comerciale) va fi o investitie de 25 de milioane de euro, iar Viorel Gheorghiu spune ca a facut proiectul in asa fel incat sa il poata afilia unui lant international atunci cand va fi gata – in aproximativ sase-opt luni.

    Cladirea de birouri este o investitie de aproximativ zece milioane de euro, pentru care Gheorghiu spune ca a semnat deja si o parte din contractele de inchiriere. S-a decis sa construiasca birouri dupa ce incepuse lucrarile la ceea ce el intentiona sa fie un bloc de locuinte: “Am schimbat proiectul in ultimul moment din cauza scaderii abrupte a pretului locuintelor si mai ales pentru ca sunt convins ca terenurile si birourile nu vor atinge aceeasi scadere”.

  • Gaz Sud, inainte si dupa

    Compania infiintata de Viorel Gheorghiu furnizeaza gaze in imprejurimile Capitalei, avand in 2008 active estimate la 35 de mili¬oane de euro si 400 de kilometri de retea.
    IntenTii. Tranzactia prin care fondul de investitii ceh PPF Investments a preluat 100% din actiunile distribuitorului de gaze Gaz Sud ar trebui sa fie continuata si de alte achizitii, scopul cehilor fiind
    de a forma o baza solida pe piata de profil construita in jurul Gaz Sud. In vizorul cehi¬lor ar putea intra companii precum Covi Gaz, Otto Gaz sau Megaconstruct Gaz.

    Zone. Gaz Sud distribuie si comercializeaza gaze in localitatile Snagov, Moara Vlasiei, Ciolpani, Gruiu, Cornetu si Pantelimon. 70% din afacerile companiei vin din consumul clientilor industriali, de la companii precum Loulis sau Tuborg.

    Afaceri. In 2007, Gaz Sud a avut afaceri de 8,7 milioane de euro, in crestere cu 71% fata de anul 2006. Pentru 2008, Gaz Sud estimeaza afaceri de 16 milioane de euro.
    PPF. Fondul de investitii ceh este implicat in domenii precum finante, asigurari, energie si utilitati, infrastructura, piata imobiliara, explorare si activitati miniere. In Romania, PPF Investments este si actionarul majoritar al asiguratorului ARDAF, cu peste 70% din actiuni, al firmei de asigurari Roumanie Assurance International (RAI), dar si actionar mino¬ritar al retelei hoteliere Continental Hotels.