Tag: dezvoltare

  • O nouă componentă în industria auto din România

    Peisajul românesc al industriei auto se aglomerează cu încă o fabrică. Industria producătoare de componente auto este o industrie care de altfel a susţinutcreşterea exporturilor româneşti de bunuri din ultimii ani. De fapt, potrivit unei analize a Ziarului Financiar, în topul zece al celor mai mari fabrici din România în 2014 şapte concurenţi sunt din industria auto.
    Federal-Mogul Holdings Corporation este un furnizor de produse şi servicii la nivel global pentru producătorii şi service-urile pentru vehicule şi echipamente de pe pieţele automotive, vehicule uşoare, medii şi comerciale de mare capacitate, maritime, feroviare, aerospaţiale, producţie de energie şi industrială.

    Federal-Mogul are două divizii distincte de business, având fiecare câte un CEO care răspunde în faţa Consiliului de Administraţie al Federal-Mogul. Astfel, Federal-Mogul Motorparts comercializează şi distribuie produse pentru piaţaaftermarket, dar şi furnizează echipamente originale producătorilor de autovehicule. Brandurile aftermarket ale companiei includ bujiile, ştergătoarele şi filtrele Champion sau produsele pentru frâne Ferodo. „Produsele noastre deservesc oricare parte a unui automobil exceptând interiorul. Aproape orice maşină din lume are cel puţin o componentă de la noi”, a spus Daniel Ninivaggi, CEO la Federal-Mogul Motorparts şi co-CEO la Federal-Mogul Holdings Corporation, în cadrul conferinţei de inaugurare a fabricii de ştergătoare.

    A doua divizie este Federal-Mogul Powertrain, care proiectează şi fabrică componente originale pentru grupuri motopropulsoare şi produse pentru protecţia sistemelor pentru aplicaţii pentru maşini de mare capacitate, industriale şi de transport.

    În România compania este prezentă cu divizia Motorparts, care a înregistrat venituri globale de 3,2 miliarde de dolari anul trecut. Noua fabrică este situată în West Industrial Park Ariceştii Rahtivani şi are o suprafaţă de 12.000 metri pătraţi. Până la finalul anului se aşteaptă ca firma să livreze 20 milioane de ştergătoare, iar cea de plăcuţe de frână tot în jur de 20 milioane de produse. În fabrica de ştergătoare vor lucra 300 de oameni, astfel numărul total al angajaţilor Federal-Mogul în România ar ajunge la peste 700 (300 în fabrica de plăcuţe de frână şi peste 100 în biroul din Bucureşti). Fabrica foloseşte procese de producţie şi ambalare pentru ansambluri de lame plate pentru ştergătoarele de parbriz şi lunetă, cât şi pentru ansambluri de lame convenţionale şi braţe de ştergătoare.

    „Inaugurarea, la Ploieşti, a fabricii de ştergătoare de parbriz reprezintă pasul următor în strategia noastră de a optimiza operaţiunile companiei în Europa. Aceasta va spori competitivitatea pe piaţa internaţională automotive”, a spus Ninivaggi. „În acelaşi timp, suntem bucuroşi să susţinem creşterea numărului de locuri de muncă din zonă. Anticipăm că interesul guvernului României de a dezvolta şcolile de meserii şi de a elabora o nouă curriculă universitară care să răspundă nevoilor mediului de afaceri va crea angajaţi calificaţi care vor susţine creşterea economică din regiune.”

    Producţia de ştergătoare, ansambluri şi componente de la fabricile din Ploieşti va aproviziona constructorii de autovehicule din Europa. Federal-Mogul nu a vrut să detalieze la cât s-a ridicat investiţia în noua fabrică, rezumându-se a spune că până în prezent grupul a investit 50 milioane de euro în România.

    „Prezenţa noastră aici a crescut considerabil de la deschiderea fabricii de plăcuţe de frână, în 2014. De asemenea, am dezvoltat şi un centru de servicii modern în Bucureşti şi ne aflăm în plin proces de extindere a capacităţii de producţie la fabrica de plăcuţe de frână din Ploieşti“, a declarat Daniel Ninivaggi. Solicitat să detalieze care este relaţia companiei cu guvernul, Ninivaggi a reiterat faptul că autorităţile locale şi guvernul au acordat sprijin companiei americane în dezvoltarea afacerilor locale.

    În regiune, România este a doua ţară ca importanţă, după Polonia, unde se află două fabrici Powertrain. Compania americană mai are fabrici în Cehia şi Ungaria. De fapt existenţa fabricii de ştergătoare din România se datorează şi faptului că nu au mai avut loc de expansiune la fabrica din Ungaria şi au ales să construiască la Ploieşti.

    Întrebat de ce au ales România şi cum caracterizează industria auto de la noi, Martin Hendricks, preşedinte al diviziei Global Braking şi preşedinte EMEA la Federal-Mogul Motorparts, a spus că „biroul de aici (- n.r. Bucureşti) este foarte impresionant, toată lumea aici vorbeşte 3-4 limbi. Am ales România datorită capabilităţilor tehnice, cunoştinţelor angajaţilor şi faptului că este o piaţă competitivă din punctul de vedere al costurilor.”

     

  • Locul în care şcoala are lift, există zonă de agrement, pistă de bowling, iar parcul industrial îşi aşteaptă investitorii

    Investiţiile făcute din bani europeni dar şi seriozitatea de care dă dovadă comunitatea de şvabi face ca localitatea Petreşti să fie un model de dezvoltare rurală greu de urmat. Graţie fondurilor comunitare, satul pare mai degrabă un cochet orăşel de provincie, cu şcoală modernă, zonă de agrement pentru întreaga familie, cămin pentru bătrâni şi singurul parc industrial acreditat din judeţ.

    La 11 kilometri de municipiul Carei, drumul european E671 trece printr-o localitate atipică pentru mediul rural românesc. În timp ce ne-am obişnuit ca la noi, “la ţară”, canalizarea, sistemul de alimentare cu apă potabilă şi iluminatul public să fie deziderate greu de realizat, la Petreşti autorităţile au ajuns să se gândească la proiecte care ţin mai degrabă de occident decât de estul Europei. Apă şi canal există de câţiva ani iar curăţenia este la ordinea zile la fel ca şi salvgardarea tradiţiilor şvăbeşti aşa că autorităţile au gândit proiecte de dezvoltare la care alte comunităţi abia îndrăznesc să spere.

    Şcoala din oraş a fost complet renovată iar clădirea nu îşi trădează deloc vârsta venerabilă. A fost modernizată, dotată cu teren de fotbal şi în interior, utilităţile ar putea rivaliza chiar şi cu unităţi de învăţământ din oraşele mari ale ţării.

        “Avem dotări de ultimă generaţie, de la table inteligente la calculatoare şi bineînţeles lift pentru că avem copii cu dizabilităţi şi trebuie să venim în sprijinul lor,”a declarat primarul Otto Marchiş.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Locul în care şcoala are lift, există zonă de agrement, pistă de bowling, iar parcul industrial îşi aşteaptă investitorii

    Investiţiile făcute din bani europeni dar şi seriozitatea de care dă dovadă comunitatea de şvabi face ca localitatea Petreşti să fie un model de dezvoltare rurală greu de urmat. Graţie fondurilor comunitare, satul pare mai degrabă un cochet orăşel de provincie, cu şcoală modernă, zonă de agrement pentru întreaga familie, cămin pentru bătrâni şi singurul parc industrial acreditat din judeţ.

    La 11 kilometri de municipiul Carei, drumul european E671 trece printr-o localitate atipică pentru mediul rural românesc. În timp ce ne-am obişnuit ca la noi, “la ţară”, canalizarea, sistemul de alimentare cu apă potabilă şi iluminatul public să fie deziderate greu de realizat, la Petreşti autorităţile au ajuns să se gândească la proiecte care ţin mai degrabă de occident decât de estul Europei. Apă şi canal există de câţiva ani iar curăţenia este la ordinea zile la fel ca şi salvgardarea tradiţiilor şvăbeşti aşa că autorităţile au gândit proiecte de dezvoltare la care alte comunităţi abia îndrăznesc să spere.

    Şcoala din oraş a fost complet renovată iar clădirea nu îşi trădează deloc vârsta venerabilă. A fost modernizată, dotată cu teren de fotbal şi în interior, utilităţile ar putea rivaliza chiar şi cu unităţi de învăţământ din oraşele mari ale ţării.

        “Avem dotări de ultimă generaţie, de la table inteligente la calculatoare şi bineînţeles lift pentru că avem copii cu dizabilităţi şi trebuie să venim în sprijinul lor,”a declarat primarul Otto Marchiş.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • PC Garage devine parte a grupului eMAG

    “Această tranzacţie reprezintă trecerea PC Garage într-o etapă superioară din punctul de vedere al dezvoltării business-ului, în România şi regional”, a spus Marius Ghenea. Iulian Stanciu, CEO eMAG, a declarat că “PC Garage este un nume puternic şi apreciat care a reuşit să crească prin servicii bune oferite clientului, prin specializare şi cunoaştere foarte bună a produsului şi a industriei. Apreciez comunitatea puternică din spate şi oamenii talentaţi din echipă. Având în vedere creşterea industriei de jocuri peste tot în lume şi poziţionarea foarte bună a PC Garage în această zonă, vom investi în dezvoltarea regională şi creşterea gamei de produse şi servicii.”

    PC Garage va fi condus în continuare de Traian Cristea în calitate de director general. Brandul, echipa, comunitatea şi platforma PC Garage vor fi păstrate şi dezvoltate.

    Fondat în 2005, PC Garage este unul dintre cele mai mari magazine online din România, cu peste 40.000 produse active şi reprezintă un reper pentru toţi pasionaţii de produse gaming şi IT. Compania va fi condus în continuare de Traian Cristea în calitate de director general. Brandul, echipa, comunitatea şi platforma PC Garage vor fi păstrate şi dezvoltate.

  • Efectul neaşteptat al bidonului de plastic pentru lapte de la Albalact. Ce s-a întâmplat cu Zuzu

    După ce Albalact a lansat bidonul de plastic pe piaţa românească, saltul înregistrat în vânzări a fost imediat, rulajele crescând cu 14% în valoare. Între timp, cota de piaţă a continuat să crească pe segmentul laptelui proaspăt pasteurizat iar compania dezvoltată de antreprenorul Raul Ciurtin a ajuns liderul domeniului.

    Bidonul de plastic cu mâner de 1,8 litri este un ambalaj unic în prezent pe piaţă, dar popular pe piaţa Americii de Nord. După lansarea bidonului mare, compania a dezvoltat o gamă de noi ambalaje de un litru şi de 500 ml. 


    Elementul de noutate:

    Gama de ambalaje dispune de gramaje diferite de cele existente până în prezent pe piaţă, la care se adaugă funcţionalitatea. Sunt uşor de manevrat, au o curgere fină şi se aşază bine în uşa frigiderului. Sunt destinate consumatorilor care preferă fie volume mari, fie mobilitate.


    Efectele inovaţiei:

    Lansarea noului ambalaj a adus în perioada ianuarie – septembrie 2014 o creştere de 5% în volum şi 14% în valoare pentru Albalact pe segmentul laptelui proaspăt pasteurizat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.


    Descriere:

    Albalact a decis să adopte noile ambalaje după o analiză a obiceiurilor de consum şi a dorinţelor consumatorilor. Designul întregii game a fost dezvoltat împreună cu producătorul austriac de ambalaje Greiner, ţinând cont de toate aspectele legate de dimensiunile sticlei, de funcţionalitate, de aspectul curgerii şi de ergonomia mânerului. Dezvoltarea proiectului a durat un an, iar investiţia iniţială s-a ridicat la 500.000 de euro.

    Compania are o tradiţie de peste 40 de ani în industria românească şi este în prezent cea mai mare companie de lactate cu capital majoritar românesc din ţară şi al doilea mare jucător în piaţa procesatorilor de lapte. Albalact are în portofoliu peste 140 de produse, sub şase mărci – Zuzu, Fruzu, Fulga, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Air Trade Centre România devine SIG Air Handling România

    Prezentă de 13 ani pe piaţa din România, compania are 20 de angajaţi, iar în 2015 a avut o cifră de afaceri de 15 milioane de lei. Veniturile au fost aproximativ constante în ultimii cinci ani, după un vârf în anii 2008 – 2009, când ajungeau la circa 22 de milioane de lei.

    Grupul european Air Trade Centre, înfiinţat în 1994 în Olanda, a devenit în 2008 parte din SIG Plc, companie listată la Bursa din Londra şi unul dintre liderii pieţei europene de echipamente specializate pentru construcţii, cu un volum de vânzări de circa 3 miliarde de euro. Până acum, filiala din România şi-a continuat activitatea pe piaţa HVAC sub denumirea Air Trade Centre România.

    SIG Air Handling se află între primele zece companii pe piaţa europeană de specialitate, realizează vânzări de 270 de milioane de euro şi deserveşte circa 50.000 de clienţi, afirmă Lex Hemels, Managing Director, SIG Air Handling International. În prezent, compania are 90 de filiale în zece ţări şi spaţii de depozitare cu o suprafaţă totală de 70.000 de metri pătraţi.

    Pentru a sublinia caracterul european al companiei, Air Trade Centre România a decis să-şi schimbe denumirea începând din aprilie 2016 şi să îşi continue activitatea şi dezvoltarea sub denumirea SIG Air Handling România.

    „În următorii cinci ani, ne propunem să ajungem la afaceri de 40 de milioane de lei, prin creştere organică şi achiziţii”, afirmă Marius Leucuţia, Director General SIG Air Handling România.

    Începand din 2016, compania îşi propune să asigure creşterea prin concentrarea pe cinci direcţii principale: orientare către proiecte mari si mijlocii şi oferirea de soluţii de ventilaţie şi aer condiţionat eficiente; orientarea către instalatorii mici si medii care au nevoie să găsească toate elementele într-un singur loc; dezvoltarea e-commerce; activitate de service pe termen lung şi piese de schimb pentru echipamentele comercializate; specializarea în echipamente de protecţie la incendiu.

    În martie 2016, SIG Air Handling Romania a deschis în Bucureşti primul “one stop shop”, care dispune de un stoc de 10.000 de articole HVAC, afirmă Olimpia Iordan, Director Comercial SIG Air Handling Romania. Acesta permite comanda şi facturarea într-un singur punct, asigură consiliere tehnică iniţială şi prmite optimizarea livrărilor. În perioada următoare, compania intenţionează să deschidă astfel de puncte şi în alte oraşe, dar şi să dezvolte soluţii de comerţ electronic.

    SIG Air Handling distribuie pe piaţa din România grile şi anemostate, dispozitive pentru reglarea debitului de aer, tubulatură de ventilaţie, componente şi accesorii pentru tubulatură, echipamente pentru protecţie la foc şi desfumare, izolaţii pentru tubulatură, filtre, ventilatoare şi recuperatoare de căldură, sisteme de tratare a aerului, sisteme de aer conditionat.

    Air Trade Centre International a fost înfiinţată în 1994 în Olanda, iar filiala din România a devenit operaţională în 1993. Compania are filiale în Belgia, Bulgaria, Franţa, Marea Britanie, Olanda, Polonia, România, Spania, Ungaria, Arabia Saudită şi Turcia şi dispune de distribuitori în Brazilia şi Irlanda. SIG Plc (Sheffield Insulation Group) este un distribuitor britanic de produse specializate pentru construcţii, înfiinţat în 1957 şi listat la Bursa din Londra din 1989. Cu un volum de vânzări de circa 3 miliarde de euro, compania furnizează pe piaţa europeană produse specializate pentru construcţii şi pieţe conexe. Compania operează în 15 ţări, are aproximativ 700 de filiale şi 10.000 de angajaţi.

     

  • Cum poţi să faci mii de euro din vânzarea de creioane: o antreprenoare de 25 de ani a construit un business cu produse vintage

    Aşa-numita mişcare a hipsterilor a readus în atenţia publicului un număr de produse, precum creioanele sau vinilurile; o tânără antreprenoare a profitat de asta şi a dezvoltat un business care produce mii de euro pe lună.

    Caroline Weaver, de 25 de ani, este proprietara magazinului CW Pencil Enterprise; ea comercializează creioane inspirate de modele ale unor scriitori celebri, precum John Steinbeck.

    “Este probabil cel mai cunoscut creion din America”, spune Weaver. “Chiar dacă trebuie să depui puţin efort ca să foloseşti un creion, mulţi oameni apreciază asta. Este acea conexiune între cât de des trebuie să ascuţi creionul şi volumul de muncă depus.”

    Chiar dacă cei mai mulţi clienţi ai ei sunt mileniali, aceştia nu sunt şi cei care aduc profitul. Comanda medie este de 50 de dolari online şi de 25 de dolari în magazin, iar cei care cheltuie sume mari au peste 50 de ani. Produsele sunt vândute la un preţ dublu faţă de cel de producţie.

    Weaver a investit 80.000 de dolari în afacere şi spune că aceasta îi aduce profit, fără a specifica exact marja.

  • După 13 ani în corporaţie a renunţat la job şi a început o afacere cu 250 de euro, iar acum are vânzări de 200.000 de euro

    Brandul de îmbrăcăminte Girls Fashion Boutique  – by Luiza Willems estimează  vânzări de 200.000 de euro în 2016, acesta fiind al doilea  an de activitate al companiei pe piaţa din România, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Afacerea Girls Fashion Boutique a fost lansată în 2014, cu o investiţie  iniţială de numai 250 de euro şi produce seturi de îmbrăcăminte pentru mame şi fiicele lor.

    Afacerea s-a dezvoltat pe Facebook, ca principal canal de promovare şi vânzare.  Anul acesta, compania  a semnat un protocol de colaborare cu Hypermarketurile Cora, introducând o parte dintre modelele Girls Fashion Boutique în nouă din cele 10 magazine ale  reţelei. 

    Strategia de dezvoltare a companiei include atât exploatarea unor noi canale de vânzare, precum şi crearea unor noi colecţii mamă-fiu, tată-fiu, femei însărcinate. “Am lucrat 13 ani în corporate, în agenţii de publicitate şi în corporaţii de top, dar în 2014 a venit timpul să încep altceva. Experienţa în publicitate şi în trade marketing m-a ajutat să concep brandul, strategia de vânzări, promovarea şi dezvoltarea. Am absolvit, de asemenea, o şcoală de design. Eu nu sunt numai antreprenorul din spatele Girls Fashion Boutique, ci şi designerul tuturor modelelor. Cele care mă inspiră în fiecare zi sunt fetiţele mele, Anna Sophie şi Eva Nicole, care apar mereu în fotografii alături de mine,“ spune Luiza Willems, creatoarea brandului Girls Fashion Boutique.

    Compania produce exclusiv în România, având mai multe colaborări cu fabrici şi ateliere de croitorie din ţară. Produsele Girls Fashion Boutique acoperă toate anotipurile, pe segmentele casual şi îmbrăcăminte pentru ocazii speciale. La finalul anului 2015, Girls Fashion Boutique şi-a deschis propriul atelier de croitorie unde produce haine pe comandă.

    “Consumatorul român caută din ce în ce mai mult produse fabricate în România şi este dispus să plătească mai mult pentru  haine diferite, chiar unice. Cred cu tărie ca pe piaţă este loc pentru mai mulţi producători locali,“ adaugă Luiza Willems.

    În atelierul Girls Fashion Boutique lucrează în prezent 3 persoane, însă Luiza Willems spune că personalul se va dubla până la sfârşitul anului. Compania plănuieşte să-şi deschidă propria fabrică în maximum doi ani. Mai devreme însă, Girls Fashion Boutique va începe să exporte, fondatoarea brandului fiind deja în discuţii avansate cu români din dispora care doresc să-şi deschidă propriile magazine cu hainele Girls Fashion Boutique.

  • 17 start-up-uri tech cu potenţial global intră în programul local MVP Academy

    MVP Academy, un program de accelerare adresat start-up-urilor în tehnologie din regiune cu potenţialul de a dezvolta produse tech cu potenţial de creştere global, a selectat pentru ediţia din acest an un număr de 17 start-up-uri hi-tech care dezvoltă produse tech în domenii precum agrotech, cleantech, e-health, consumer hardware sau vehicule electrice.

    Cele 17 start-up-uri selectate în cadrul ediţiei cu numărul trei a programului MVP Academy sunt: 5About, Bunch, CBN IT, Checkmobi, DevDefault, Energy Solaris, Eventya, Grobyk, Hartapescar, InkyDeals, Listplorer, LiveTickets, ReFlex, Scooterson, TinTag, TypingDNA şi Woogie.

    „Nivelul companiilor care aplică la MVP Academy a crescut considerabil în timp – aproape toate companiile participante au produse lansate sau care pot fi precomandate în viitorul imediat, iar o bună parte dintre acestea au deja încasări, unele semnificative. Vedem astăzi din ce în ce mai multe produse hardware, precum şi aplicaţii ale tehnologiei în agricultură şi sănătate, produse care au un impact pozitiv direct asupra calităţii vieţii utilizatorilor”, a declarat Bogdan Iordache, managing director al MVP Academy. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Beneficiile extrasalariale şi programul flexibil, mai importante decât banii pentru angajaţii din generaţia Millennials

    Tinerii din generaţia Millennials, născuţi în perioada 1980-2000, sunt destul de greu de abordat de către angajatori, în condiţiile în care salariul nu este cel mai important şi, de departe, nici singurul aspect pe care aceştia îl iau în considerare în alegerea unui loc de muncă, potrivit unui comunicat de presă trimis de compania de externalizare a proceselor de HR Smartree.

    Generaţia Millennials, sau generaţia Y, se diferenţiază de generaţia X (părinţii lor) în ceea ce priveşte decizia de a accepta un job, prin mai multe aspecte, arată datele Smartree. În primul rând, tinerii Millennials au dorinţa de a promova cât mai repede, neavând răbdarea necesară parcurgerii tuturor etapelor de evoluţie profesională. În acelaşi timp, îşi manifestă dorinţa de a dezvolta abilităţi de lideri. În al doilea rând, sunt cu un pas în faţă comparativ cu generaţia anterioară, datorită familiarităţii Internetului şi a canalelor de socializare online, cu care practic au crescut.

    ”Accesul la mediul online le permite să fie mult mai informaţi despre companiile din piaţă, să fie mai comunicativi şi creativi decât generaţiile anterioare. În plus, cei mai mulţi dintre ei sunt deschişi la noi provocări şi îşi asumă fără rezerve implicarea în proiecte pentru care încă nu sunt pregătiţi professional”, spune Raluca Peneş, HR Coordinator, Smartree.

    Tinerii Millennials au o viziune complexă asupra vieţii în general şi a carierei în particular. Pe de o parte, pentru ei ideea de echilibru ocupă un loc de cinste, timpul liber şi posibilitatea de a practica hobby-urile fiind foarte importante. Pe de altă parte, îşi doresc să lucreze în companii cu a căror cultură şi valori să se poată identifica, pentru a simţi că efortul lor are un sens. De aceea, companiile angajatoare trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte în strategia lor de recrutare.

    ”În procesul de angajare, este important ca recruiterii să menţioneze aspecte legate de mediul organizaţional, pachetul de beneficii extrasalariale, flexibilitatea programului de lucru, existenţa oportunităţii de a evolua profesional cât mai rapid, distanţa fata de domiciliu, lucruri foarte importante pentru candidaţii care fac parte din generaţia Millennials”, subliniază Raluca Peneş.

    Pachetul salarial şi cel de beneficii trebuie să fie unul destul de motivant şi complex. În afară de salariu, tinerii îşi doresc multe alte beneficii, precum asigurare medicală, abonament la o sală de sport, zile libere, carduri de reducere. Ei intreabă chiar în cadrul primului interviu de recrutare care sunt beneficiile asigurate de compania respectivă, potrivit experienţei Smartree.

    Pentru generaţia Millennials, este foarte important să aibă un job flexibil, care să le permită să poată valorifica timpul liber cât mai mult. ”Comparativ cu generaţia X, tinerii Millennials pun mult mai mult accent pe echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională. Deşi valorile lor nu constau neapărat în achiziţionarea unei case sau a unei maşini, doresc să aloce mai mult timp familiei, hobby-urilor sau altor activităţi care ţin de dezvoltarea personală”, explică Raluca Peneş.

    Potrivit informaţiilor Smartree, există domenii în care tinerii Millennials solicită la interviul de angajare un program de lucru flexibil, deoarece noţiunea de pontaj sau program fix la birou poate reprezenta pentru ei un fel de constrângere a activităţii şi, implicit, a rezultatelor. Dacă generaţia anterioară este una adeptă a programului fix la birou, inclusiv a orelor suplimentare, noua generaţie preferă în mod evident flexibilitatea progamului de muncă.

    Luând în considerare toate aceste aspecte, rolul departamentelor de HR din cadrul companiilor devine mult mai important.

    ”Recruiterii trebuie să cunoască şi să inţeleagă foarte bine profilul tinerilor Millennials – nevoile lor, dorinţa de promovare, abilităţile şi creativitatea lor. Rolul pe care HR-ul trebuie să-l aibă acum într-o companie este acela de a identifica şi implementa, împreună cu factorii decizionali, programe de dezvoltare profesională şi sisteme de beneficii care să atragă şi să motiveze această generaţie”, conchide Raluca Peneş.

    Compania de externalizare a proceselor de HR Smartree a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii de externalizare, de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu. La baza serviciilor Smartree stau platforme proprietare de soluţii informatice integrate, dedicate managementului resurselor umane. Smartree procesează 450.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal, recrutare şi muncă temporară.