Actuala criză din zona euro, bazată pe diferenţele de competitivitate dintre ţările din nord şi cele din sud, se poate încheia doar în două feluri, potrivit publicaţiei. O opţiune este ca ţările mai slabe să părăsească uniunea monetară şi să implementeaze politici monetare adecvate propriei situaţii. Alternativa ar fi să accepte să facă ce le cer ţările din nordul Europei, în schimbul unor substanţiale transferuri fiscale. După cum arată situaţia în prezent, prima variantă este cea mai probabilă, notează The Guardian.
Tag: europa
-
Voi, cei care schimbaţi istoria
Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, a calificat Grecia drept “sac fără fund” şi a sugerat că ar fi mai bine ca alegerile anticipate din această ţară, programate pentru aprilie, să fie amânate pentru 2013, iar până atunci să fie la putere un guvern de tehnocraţi în stil italian, scopul fiind ca Germania şi creditorii Greciei să se asigure că Atena se ţine de planul de austeritate.
Oficialii finlandezi au cerut Greciei să aducă garanţii pentru viitoarele credite de la UE şi FMI, iar cei olandezi au spus că zona euro e gata să amâne noul pachet de credite pentru Grecia, adică să lase ţara în incapacitate de plată, ca pedeapsă că opoziţia elenă face nazuri la planul de austeritate. Pentru prima dată de la declanşarea crizei datoriilor greceşti, preşedintele Karolos Papoulias, octogenarul veteran al rezistenţei elene antinaziste, a reacţionat cu furie, afirmând că nu permite ca Schaeuble să-i insulte ţara: “Cine-i Schaeuble să insulte Grecia? Cine sunt finlandezii? Cine sunt olandezii?”
Reacţia lui Papoulias venea la câteva zile după violentele manifestaţii de stradă din Atena, care s-au lăsat cu devastări de magazine, incendieri de clădiri şi cererea sindicatului poliţiştilor ca oficialii UE şi ai FMI să fie arestaţi. “Protestele din Grecia reflectă, poate, o altă faţetă a protestelor mondiale: bogaţi vs. săraci – în cazul acesta, nu indivizi, ci ţări întregi”, comentează Paul Donovan, analist al băncii elveţiene UBS.
Într-adevăr, dacă protestele indignaţilor spanioli, francezi, britanici ori italieni şi ale “ocupiştilor” americani vizau faptul că democraţia politică a fost înlocuită cu dictatul pieţelor financiare, iar preocuparea statelor s-a deplasat de la servirea societăţii la servirea lobby-ului corporatist, varianta grecească a protestului vizează, pe lângă cele de mai sus, şi faptul că tot visul de convergenţă a dezvoltării între statele europene a făcut loc brusc unei realităţi în care statele periferice (PIIGS) nu numai că sunt culpabilizate că s-au dezvoltat pe datorie. Ci şi puse să restituie cu dobândă această dezvoltare, dobânda fiind pierderea suveranităţii asupra bugetelor şi sărăcirea populaţiei pe termen lung.
Cuvântul esenţial pentru motivarea protestelor e aici “brusc”: în urmă cu doar trei ani, aceleaşi pieţe financiare, reprezentate inclusiv de marile grupuri bancare ulterior salvate din faliment de state, nu găseau nimic în neregulă în faptul că principiile de la Maastricht (datorie sub 60% din PIB, deficit bugetar sub 3%) erau încălcate regulat de europeni, astfel încât au continuat liniştite cu aceştia jocul profitabil al rostogolirii datoriilor. Cât despre Germania, Finlanda sau Olanda, statele care acum culpabilizează PIIGS, a fost mult mai uşor pentru ele să-şi acuze partenerii mai slabi din eurozonă decât să admită cât de temătoare sunt ele însele faţă de forţa pieţelor. Ca atare, răspunsul Europei la criză a fost pactul fiscal de austeritate – cel la care va adera şi România oficial la 1 martie – şi simpla ignorare sau dezavuare a protestelor de stradă. Recunoaşterea şi analiza protestelor a venit însă din altă parte: din SUA.
În America, a cărei marjă de acţiune în raport cu pieţele financiare e natural mult mai mare, protestele populare au fost valorificate de administraţia Obama în sprijinul încercării ei de a reintroduce legi vechi de reglementare a pieţelor (Glass-Steagall) şi de a aplica o combinaţie de coerciţie şi stimulente fiscale pentru readucerea acasă a locurilor de muncă pierdute în folosul Asiei (“insourcing”). “Nu vreau ca America să fie o ţară cunoscută pentru speculaţii financiare şi care se îndatorează cumpărând mărfuri produse în alte ţări. Nu vreau ca următoarea generaţie de slujbe în industrie să se implanteze în China sau Germania, ci în Michigan sau Ohio”, a rezumat preşedintele Barack Obama.
Or, ce altceva îşi doresc americanii furioşi care ocupă parcurile naţiunii? Aşa se explică faptul că, punând în paranteză ciocnirile spectaculoase cu poliţia şi arestările de pe teren, analizele americane le-au atribuit protestelor o importanţă istorică extraordinară. Revista Time a socotit Protestatarul, ca figură colectivă, drept personalitatea anului 2011, iar echivalenţa de mesaj justiţiar între Piaţa Tahrir, Plaza del Sol, Zuccotti Park sau Piaţa Syntagma a fost socotită automat şi o echivalenţă de efect.
-
De ce e nevoie de mai mult decât de un guvern nou pentru a trece de criza economică
Adevărata criză cu care avem de-a face e dublă: pe de o parte, Europa a pierdut teren în faţa altor pieţe emergente, în frunte cu China – a pierdut în materie de populaţie, nivel de trai, competitivitate şi inovaţie -, iar, pe de altă parte, şi în interiorul Europei apar schimbări de nivel de trai, “în funcţie de vrednicia din trecut, prezentă şi cea percepută pentru viitor a ţărilor ei”. Cam aşa arată, rezumată de guvernatorul BNR, perspectiva din care trebuie privit viitorul României, într-un moment de îndoială ce dă fiori nu numai celor ce au crezut şi cred în proiectul european, dar şi celor ce l-au dezavuat.
“Este posibil ca proiectul european să nu fie de succes, din punctul de vedere al competitivităţii”, afirmă pentru prima dată Mugur Isărescu. “Şi de fapt aceasta e marea întrebare – în ce măsură poate rezista proiectul multicultural al Europei, aşa cum a fost conceput de părinţii UE, cu păstrarea particularităţilor naţionale şi a diferenţelor culturale, care sunt o bogăţie şi nu o piatră de moară pentru Europa, şi în acelaşi timp noi, europenii, să nu devenim muzeul de antichităţi al omenirii în această bătălie pentru competitivitate.”
Problema fiind pusă aşa, ce poate face România ca să-şi găsească drumul, într-un context unde atât acordurile cu UE şi FMI, cât şi presiunea pieţelor financiare limitează tot mai strâns marja de acţiune a guvernului? La conferinţa de săptămâna trecută de la BNR, guvernatorul a tratat aceste limite drept ancore economice, sugerând că ar trebui să profităm de ele exact în măsura în care ne avantajează. În speţă, după încheierea actualului acord preventiv cu FMI, e posibil ca România să mai încheie unul, dar ar fi de preferat să nu “lungească” relaţia, pentru că aşa apare percepţia că ţara “are mari slăbiciuni” atât la capitolul guvernării, cât şi la cel al finanţării.
Cel mai sănătos e ca România să se finanţeze de pe pieţe şi să ajungă la disciplina lor, spune Mugur Isărescu – ceea ce exclude o acumulare de datorii care să ne ducă din nou la un ciclu asemănător anilor ’70-’80, cu o economie care se îndatorează timp de zece ani şi se obişnuieşte să crească pe deficite de cont curent de 10% din PIB, pentru ca apoi în 2-3 ani să se restrângă brutal cu 20% pentru plata datoriilor, cu consecinţa detehnologizării şi a tăierii oricărei şanse în competiţia internaţională.
Ancora cea mai nouă pentru România, respectiv ceea ce se numeşte “noua guvernanţă economică europeană”, cu regulile ei de disciplină fiscală, trebuie văzută din mai multe unghiuri. Ea implică garantarea în comun a datoriilor ţărilor europene, care vine la pachet cu o anumită cedare de suveranitate, “astfel încât cine vrea să aibă datoria garantată trebuie să accepte această cedare de suveranitate, iar, dacă nu acceptă, atunci să nu facă datorii sau măcar să nu aibă pretenţia de la alţii să i le garanteze”, explică Valentin Lazea, economistul-şef al BNR.
În acelaşi timp, Lazea arată că după sistemul de monitorizare a statelor UE din cadrul Semestrului European, element al “noii guvernanţe”, România stătea mai bine decât majoritatea ţărilor europene încă din 2010, când îndeplinea 7 din 10 criterii macro (cele neîndeplinite fiind soldul contului curent ca medie a ultimilor trei ani, poziţia investiţională externă netă şi ritmul mediu de creştere anuală a salariilor în ultimii trei ani). În 2011 a îndeplinit şi criteriul costului cu forţa de muncă, având o medie a creşterii pe ultimii trei ani de 6,3%, faţă de 22% în 2010. “România este deci o ţară normală din punct de vedere macroeconomic, iar această normalitate e ca sănătatea pentru un om: abia atunci când o pierzi îţi dai seama ce preţioasă e”, a conchis Lazea, trimiţând la dezechilibrele lăsate de epoca de aparentă bunăstare dinainte de 2009, pe care atât de rapid a topit-o criza.
-
Europa îngheţată: 620 de oameni au murit din cauza frigului
De la începutul lui februarie, aproape 620 de persoane au murit din cauza temperaturilor glaciale pe tot continentul, inclusiv în Rusia. În ROMÂNIA, trei persoane au murit de hipotermie în ultimele 24 de ore, ridicând bilanţul valului de frig la 68 de morţi . Mii de pompieri, militari şi angajaţi ai Ministerului de Interne au depus eforturi toată noaptea pentru a degaja căile de acces în două judeţe din estul ţării foarte afectate de ninsori şi frig.
Două noi victime ale frigului s-au înregistrat duminică în ALBANIA şi una în SERBIA, ridicând la 50 numărul deceselor provocate de intemperii în BALCANI, regiune în care continuă să ningă abundent. În total s-au înregistrat 20 de morţi în Serbia, 11 în Bosnia, şapte în Kosovo, patru în Muntenegru, trei în Croaţia, trei în Albania şi doi în Macedonia.
-
Europa, îngheţată: ger, ninsori fără oprire şi viscol (GALERIE FOTO)
Sursa: Atlantic.com, Boston.com
-
Imagini uimitoare cu lumea îngheţată (GALERIE FOTO)
În urma îngheţului s-au creat mai multe peisaje de-a dreptul uimitoare, în special în Europa de Est.
La Constanţa, pe malul Mării Negre au fost făcute fotografii cu ţărmul şi portul Tomis acoperit de zăpadă şi de gheaţă. Iată imaginile care au făcut înconjurul lumii.
SURSA: www.dailymail.co.uk
-
Cocor Media Channel, vânzări de 1,4 milioane de euro în 2011
“Rezultatele obţinute în 2011 arată interesul crescut al clienţilor pentru outdoor-ul digital spectaculos. În plus, poziţionarea Cocor Media Channel la kilometrul zero al Capitalei şi faptul că este singurul vehicul outdoor dotat cu contorizator al traficului asigură brand-urilor atât maximul de vizibilitate, cât şi datele necesare pentru evaluarea campaniilor”, a declarat Carmen Andrei, director Cocor Media Channel.
În urma datelor oferite de Brigada Rutieră a Poliţiei Capitalei, faţada media a magazinului Cocor a înregistrat în 2011 un trafic mediu de aproape trei milioane de maşini pe lună pe şase din cele opt benzi de circulaţie ale bulevardului I.C.Bratianu.
Pe langa datele oficiale de trafic, Cocor a realizat studii proprii care arată că timpul de staţionare prin faţa ecranelor este între 45 de secunde şi patru minute, în funcţie de trafic. În acelaşi timp, expunerea participanţilor din trafic la mesajele afişate pe faţada media este între două şi şapte ori pe săptămână. Pe langa spoturile clasice difuzate si contentul necomercial, mediafatada ofera si transmisii live, proiecte digitale integrate mobil-online-outdoor.
-
În ce ţări fac legea hackerii (GALERIE FOTO)
Potrivit unui raport global pe tema securităţii cibernetice, citat de Business Insider, cu cât gradul de penetrare a internetului într-o anumită ţară este mai mic, iar conexiunile mai puţin sofisticate, cu atât acea ţară este mai periculoasă pentru securitatea cibernetică. Iată care sunt ţările ce reprezintă o ameninţare din acest punct de vedere.
SURSA: www.businessinsider.com
-
Fitch ar putea coborî cu una sau două trepte ratingurile a şase ţări din zona euro
Fitch a plasat în decembrie Belgia, Spania, Slovenia, Italia, Irlanda şi Cipru sub evaluare cu perspectivă negativă. La momentul respectiv, agenţia considera că zona euro nu mai poate găsi o soluţie decisivă şi completă pentru criza datoriilor de stat.
-
Gazprom reduce preţurile gazelor pentru mai multe companii europene mari
Astfel, Gazprom a “ajustat” contractele cu GDF Suez, Wingas (Germania), SPP (Slovacia), Sinergie Italiene şi EconGas (Austria). Reprezentanţii Gazprom au refuzat să precizeze reducerile acordate clienţilor, dar o sursă apropiată discuţiilor dintre grupul rus şi Sinergie Italiane a spus că preţurile au au fost revizuite semnificativ în scădere.