BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Comisia Europeană a aprobat prima etapă a proiectului centurii Sucevei, în valoare totală de 52 de milioane de euro

    Comisia Europeană a aprobat prima etapă a unui proiect major în valoare de aproximativ 52 de milioane de euro, din care aproape 44 de milioane de euro din Fondul de coeziune, pentru construcţia şoselei de centură a municipiului Suceava, din România. Proiectul va fi derulat în regiunea de dezvoltare Nord-Est a României, iar şoseaua de centură este parte a reţelei centrale TEN–T.       

    „Investiţiile prin fondurile structurale în sisteme de transport rămân o prioritate pentru Comisia Europeană. Este şi cazul centurii ocolitoare a municipiului Suceava, care va asigura conexiuni mai bune pentru transportul local şi internaţional, ajutând în acelaşi timp participanţii la trafic să circule în siguranţă, dar şi să economisească timp”, a declarant Corina Creţu, comisarul pentru politică regională.         

    Proiectul este cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial ”Transport” al României, în cadrul axei prioritare 1 „Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE”, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Comisiei Europene în România.  Decizia de cofinanţare pentru acest proiect se încadrează în perioada de programare 2007-2013, însă a doua etapă a proiectului va fi finalizată în cadrul perioadei de programare 2014-2020.    

  • Comisia Europeană a aprobat prima etapă a proiectului centurii Sucevei, în valoare totală de 52 de milioane de euro

    Comisia Europeană a aprobat prima etapă a unui proiect major în valoare de aproximativ 52 de milioane de euro, din care aproape 44 de milioane de euro din Fondul de coeziune, pentru construcţia şoselei de centură a municipiului Suceava, din România. Proiectul va fi derulat în regiunea de dezvoltare Nord-Est a României, iar şoseaua de centură este parte a reţelei centrale TEN–T.       

    „Investiţiile prin fondurile structurale în sisteme de transport rămân o prioritate pentru Comisia Europeană. Este şi cazul centurii ocolitoare a municipiului Suceava, care va asigura conexiuni mai bune pentru transportul local şi internaţional, ajutând în acelaşi timp participanţii la trafic să circule în siguranţă, dar şi să economisească timp”, a declarant Corina Creţu, comisarul pentru politică regională.         

    Proiectul este cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial ”Transport” al României, în cadrul axei prioritare 1 „Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE”, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Comisiei Europene în România.  Decizia de cofinanţare pentru acest proiect se încadrează în perioada de programare 2007-2013, însă a doua etapă a proiectului va fi finalizată în cadrul perioadei de programare 2014-2020.    

  • Retailerul românesc Il Passo a anunţat deschiderea primei fabrici în România

    Retailerul de încălţăminte şi accesorii de piele Il Passo a făcut pasul către producţie proprie, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Activ pe piaţa locală din 1999, Il Passo a oferit până acum spre vânzare produse achiziţionate de la furnizori din ţări precum Brazilia, Portugalia, Turcia, Italia şi România, Il Passo.

    În prezent, fabrica are 23 de angajaţi, dar atât producţia, cât şi echipa şi strategia pe termen lung sunt în continuă dezvoltare, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.  Planul Il Passo pe termen mediu este ca fabrica din România să funcţioneze drept pilon principal în dezvoltarea brandului în afacere de tip franciză internaţională.

    În 2014, compania şi-a triplat cifra de afaceri faţă de 2013, iar în 2015 creşterea a fost de 30%. Pentru 2016, compania şi-a bugetat o cifră de afaceri de 700.000 de euro, aproape dublu faţă de anul precedent.

    „În urmă cu câteva sezoane am pornit cu o viziune optimistă şi cu o investiţie. Am crezut că putem aduce ceva proaspăt în producţia pe segmentul fashion în România şi, totodată, putem realimenta încrederea oamenilor în produsele româneşti. Nu ne-am anunţat public până acum planul şi strategia, deoarece am vrut să testăm. Am testat, astfel, calitatea produselor, eficienţa liniilor de producţie, calitatea pregătirii oamenilor şi am urmărit cu atenţie timp de trei sezoane parcursul vânzărilor, rata de retur, cauza defectelor şi multe altele. Am ajuns, însă, în punctul în care suntem foarte mulţumiţi de investiţia aceasta şi de produsele pe care le furnizăm pe piaţa locală, rata de retur fiind foarte mică, iar vânzările foarte bune. Suntem încrezători în strategia noastră şi mai putem spune că această fabrică românească este în continuă dezvoltare, iar acest fapt ne e bucură foarte mult“, a declarat Petru Chiriac, managing partner Il Passo.

     

     

     

     

  • Baza de clienţi în România a Lycamobile, cel mai mare operator de reţele mobile virtuale (MVNO) din lume, a crescut la 100.000

    Pe piaţa locală, baza de clienţi a Lycamobile a crescut la 100.000, iar produsele Lycamobile sunt disponibile în 64.000 de puncte de vânzare.

    “România reprezintă o oportunitate strategică  extraordinară pentru dezvoltarea în zona Europei de Est. Ne aşteptăm la creşteri semnificative în România şi ne dorim să ajutăm comunităţile de români – atât acasă, cât şi peste hotare – prin intermediul serviciilor noastre de înaltă calitate, la preţuri accesibile.” a comentat Subaskaran Allirajah, Preşedintele Lycamobile

    Operatorul de reţele mobile virtuale (MVNO) Lycamobile are 15 milioane de clienţi în 20 de ţări şi sărbătoreşte un an de când s-a lansat în România.

  • ANA IMEP S.A. este preluată de Nidec Corporation

    ANA IMEP S.A., compania producătoare de motoare electrice controlată de familia Copos cu sediul în Pitesti şi cu o istorie de 49 de ani pe piaţa românească şi internaţională, este preluată de Nidec Corporation, companie de talie mondială producătoare de motoare electrice cu sediul în Japonia.

    Compania japoneză a preluat aproximativ 94,8% din acţiunile ANA IMEP S.A. de la acţionarul majoritar al acesteia.

    Proprietarii ANA IMEP S.A. au ales să vândă pachetul majoritar către Nidec Corporation având în vedere calibrul internaţional al acesteia, precum şi potenţialul excepţional de creştere a societăţii în viitor, se arată în comunicatul dat publicităţii.

    Nidec intenţionează să facă investiţii substanţiale în vederea creşterii capacităţii de producţie actuale a fabricii. Mai mult decât atât, Nidec intenţionează să dezvolte IMEP şi ca centru de inginerie şi de servicii centralizate.

    Pe parcursul ultimilor 20 de ani, de la momentul preluării ANA IMEP în 1996, proprietarii au investit peste 10 milioane de euro în dezvoltarea capacităţii sale de producţie şi de performanţă.

    Fabrica de motoare electrice pentru maşini de spălat Ana IMEP din Piteşti a finalizat 2014 cu o cifră de afaceri de 54 de milioane de lei (12,3 milioane de euro), în scădere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit Ministerului de
    Finanţe.

    Profitul s-a ridicat la 1,6 milioane de lei (360.000 de euro) în 2014, faţă de pierderi de 7 milioane de lei (1,6 milioane de euro)  în 2013.  Afacerile companiei s-au redus semnificativ în ultimii ani. Spre comparaţie, în 2008, fabrica avea afaceri de 37,7 milioane de euro şi un profit de 400.000 de euro.  Din 2009, veniturile fabricii au început să scadă drastic, acesta fiind şi anul când s-au făcut cele mai multe disponibilizări. Peste 300 de anga­jaţi au fost concediaţi în acel an, în fabrică lucrând 260 de persoane în 2014, potrivit mfinante.ro.

    Copos ar fi putut încasa pe fabrica Ana Imep 40-60 de milioane de euro dacă ar fi vândut-o în 2006 americanilor de la Emerson, însă acum valoarea s-a redus având în vedere scăderea afacerilor. Omul de afaceri a refuzat însă oferta primităatunci, iar Emerson a pornit de la zero cu mai multe fabrici la Cluj. Valoarea actuală a companiei nu a fost făcută publică.

    “Această tranzacţie este o recunoaştere a tradiţiei industriei româneşti şi validează profesionalismul, viziunea pe termen lung şi investiţiile realizate la ANA IMEP. (…) A venit timpul ca ANA IMEP să intre într-o altă etapă şi să aibă un impact mai mare la nivel mondial. Nidec este cu siguranţă cea mai bună alegere în acest sens (…) “, potrivit oficialilor ANA Imep.

    Nidec Corporation a fost înfiinţată în 23 iulie 1973 în Kyoto şi produce motoare mici, motoare pentru industria auto, motoare industriale, pentru electrocasnice, pentru componente electronice şi optice. Compania cu 98.000 de angajaţi a avut afaceri de un miliard de yeni în martie 2015. În România, gigantul japonez controlează Nidec ASI Ro din Crevedia (judeţul Dâmboviţa), preluată indirect prin cumpărarea la nivel internaţional a firmei Ansaldo din Italia.

  • Sfatul de business al săptămânii de la Horaţiu Ţepeş, CEO Bilka

    Antreprenorul braşovean Horaţiu Ţepeş controlează la 36 de ani Bilka, liderul pieţei de produse pentru acoperişuri. Compania înfiinţată în urmă cu nouă ani a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de peste 191 milioane de lei, în creştere cu 42% faţă de 2014. Tot anul trecut, compania a ajuns la o cotă de piaţă de aproximativ 28% din piaţa autohtonă de ţiglă metalică, faţă de 24% în 2014.

    Antreprenorul a ales să meargă pe propriul drum în urmă cu nouă ani, având drept capital imaginea sa pe seama căreia a atras creditul din partea furnizorilor, iar cifra de afaceri a crescut cu o medie de 40% pe an. Despre alegerea numelui firmei, antreprenorul braşovean spune că ştia că trebuie să aleagă un cuvânt scurt, memorabil, de impact, care să aibă puterea să reprezinte compania pe plan naţionalşiinternaţional. „Întâmplarea a făcut ca în perioada în care căutam un nume să-mi arunc ochii pe o hartă, pe care am văzut numele Bilka, un sat bulgăresc care am aflat că la recensământul din 2011 avea 502 locuitori”.

    Întrebat ce hobbyuri are, răspunde franc că adeseori vede afacerea şi ca pe o pasiune, mai cu seamă din prisma numărului de ore pe care i le solicită zilnic. Petrece 12 ore la birou şi legat de business se declară, în medie, conectat 24/7. Nici în concediu nu se rupe de afacere, „ar fi un mare disconfort şi cred că aş veni obosit mort dacă nu aş avea laptopul pe masă, chiar dacă trec două zile în care mă uit doar pe tabletă sau telefon, dar trebuie să ştiu că e deschis laptopul. Primul lucru pe care îl verifică este mailul, unde primeşte raportul cu vânzările zilnice, vede încasările zilnice, se uită pe expunerea în piaţă”. Spune că nu s-a gândit niciodată că are de gestionat probleme pe care nu le poate depăşi, că mereu pe anumite departamente sunt lucruri care trebuie rezolvate, dar totdeauna le-a depăşit de-a lungul timpului. „Şi sunt conştient că nu se vor termina niciodată”.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Atât în cadrul Bilka cât şi înainte am avut un parcurs profesional lin. Totuşiaş putea numi trei momente dificile.
    Primul ar fi momentul  când am decis să înfiinţezBilkaşi să renunţ la jobul pe care îl aveam. Chiar dacă cunoşteam foarte bine domeniul şiştiam ce avem de făcut pentru a dezvolta compania, nu a fost uşor să plec pe drumul antreprenoriatului. A fost nevoie de puţin timp de acomodare şi foarte multă muncă.

    Criza economică poate fi considerat un alt moment dificil. Bilka a fost înfiinţată în 2007, în plin boom economic, şi s-a dezvoltat în plină criză economică. În 2007 piaţa era o nebunie. Se cumpăra orice, oricând şi în orice condiţii, şi asta se întâmpla în majoritatea pieţelor, nu doar în sectorul nostru. 2008-2009 ar putea fi considerată o perioadă dificilă. Eram la început, în 2008 am început producţia,  şi ne-am aflat într-o perioadă pe care nu am ştiut cum să o abordăm. În primele luni din 2009, am început să simţim efectele crizei, când în piaţă a început un alt haos; bătălia celui mai mic preţ, aveam  probleme cu recuperarea banilor din piaţăşi dar trebuia să şi plătim utilaje de producţie comandate în 2008. Acela a fost şi singurul an în care nu am înregistrat o creştere semnificativă a cifrei de afaceri. Atunci viitorul companiei depindea de decizii prompte. Am studiat piaţa internă şi externă, ne-am pus pe hârtie strategia de dezvoltare iar din 2010 am început şi punerea ei în practică; rezultatul a fost o creştere de 50%.

    Acum consider că cel mai dificil moment din carieră corespunde cu cel mai fericit. Odată ajunşi pe primul loc în ierarhia producătorilor autohtoni de acoperişuri, am constatat că acesta este cel mai dificil moment şi cea mai mare provocare. Statutul a devenit o responsabilitate, pentru că am devenit un etalon în piaţă. Suntem cei care setăm nivelul calităţii produselor şi serviciilor din piaţă. Acţiunile noastre de azi influenţează întreaga piaţă de mâine.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Am învăţat a fost că trebuie să formez oameni, să am încredere în echipă şi să le dau oportunitatea de a se implica în decizii. În 2007 Bilka avea doi angajaţi, eram implicat în tot procesul operaţional de la achiziţie, producţie, angajări, vânzare şi dezvoltare. Compania a avut o ascensiune rapidă şi a fost important să anticipez ca nu voi putea lua toate deciziile pentru un business de 100 de milioane de lei, aşa cum o făceam pentru unul de 2 milioane de lei.

    Un alt lucru esenţial pe care l-am învăţatşi care m-a ajutat în business a fost să învăţ din greşelile altora. Unii ar spune că o lecţie de business este să înveţi din propriile greşeli, la Bilkaîntodeauna am considerat că o adevărată lecţie de business este să înveţi din greşelile altora. Aşa am făcut şi asta s-a simţit  pozitiv în activitatea şi dezvoltarea companiei.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Sunt tolerant la greşeli; cele pe care nu le îngădui sunt cele făcute din lipsa de interes asupra activităţii. Sunt de părere că fiecare trebuie să facă ceea ce îi place şi ceea ce îl atrage, astfel şigreşelile vor fi diminuate.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Antreprenoriatulramâne cu siguranţă prima alegere, cu siguranţă sunt şi alte domenii în care aş fi putut să activez dar tot din postura de antreprenor.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Cred că nu mi-ar fi plăcut niciodată să lucrez în IT – este o activitate care mă atrage, dar nu mă vad făcând asta.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    În primul rând să se apuce de treabă. Important este ca tinerii să aleagă cariera pe care le-ar plăcea să o facă zi de zi şi să nu facă compromisuri mari pentru confortul financiar. Este esenţial să plece la drum conştienţi că o carieră de succes înseamnă multă muncă şi multă responsabilitate. Să fie conştienţi că durează până când un job începe să genereze venituri confortabile.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Perseverenţă, perseverenţă, perseverenţă.
    CARTE: Citesc multe cărţi dar nu există una preferată, din toate învăţ câte ceva şi de fiecare dată când descopăr o nouă carte am senzaţia ca aceea este preferata mea, până la următoarea.
    PERSONALITATE: Nu am o personalitate preferată, dar urmăresc parcursul mai multor personalităţi renumite pentru performanţele înregistrate în business, atât din România cât şi din alte ţări.
     

  • A apărut primul incubator românesc dedicat jocurilor video

    Primul incubator românesc dedicat jocurilor video şe numeşte Carbon şi a fost fondat de Cătălin Butnariu, Head of Deplpyment Amber Studio, Dragoş Hâncu, General Manager Amber Studio şi Jaime Gine, investitor spaniol cu peste 15 ani experienţă în industria jocurilor video, informează Romanian Startup.

    Creeare incubatorului a venit din nevoiea studiourilor de jocuri video indie de a accesa finanţare şi îndrumare în dezvoltarea companiei. Carbon doreşte să sprijine dezvoltatorii de jocuri video din regiune să creeze jocuri unice şi un model de business sustenabil.

    “România este un hub regional important în industria dezvoltării jocurilor video. Deşi sunt foarte mulţi oameni talentaţi în România, aproape toate proiectele majore în materie de jocuri video au venit de la companii internaţionale ca EA, Ubisoft sau Gameloft”, a declarat Cătălin Butnariu, CO-founder Carbon şi preşedintele Romanian Game Developers Association. “Obiectivul nostru este acela de a sprijinii antreprenoriatul local în industria jocurilor video, ajutând proiecte cu potenţial să crească şi să devină populare pe piaţă.”, a adăugat Butnariu.

    Incubatorul va oferi finanţare de până la 50.000 de dolari per proiect, servicii de consiliere şi sfaturi. Toate startupurile vor fi sfătuite de o reţea de mentori – designeri, producători etc. Companii de jocuri video vor rămâne 100% independente pe parcursul perioadei de finanţare. Carbon este dispus să împartă riscurile cu studiourile indie, iar Carbon va prim un anumit procent din veniturile generate de proiectele sprijinite (7-21% în funcţie de pachetul de servicii ales de startup)

  • Cele mai puternice femei din business: Mihaela Ungar, Chief Officer of the CEO Block / KMG International Group

    Din poziţia de ChiefOfficer of the CEO Block al KMG International, Mihaela Ungar coordonează departamentele de marketing, relaţii publice, comunicare internă, resurse umane, cancelarie, CSR şi corporateaffairs, care au cel mai mare impact pentru reprezentarea grupului în cele 12 ţări în care îşi desfăşoară activităţile.

    Mihaela Ungar s-a alăturat Grupului KMG International în iunie 2013, în calitate de Director de Marketing şi Comunicare, iar în ianuarie 2014 a avansat la poziţia de Director de Marketing şi Retail, preluând coordonarea mai multor companii din retail: Rompetrol Downstream, Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Georgia şi Rompetrol Moldova. Din această poziţie, a supervizat implementarea direcţiilor strategice stabilite la nivelul grupului, consolidarea şi creşterea activităţilor de distribuţie a carburanţilor pe aceste pieţe, dar şi dezvoltarea şi implementarea, cu doi ani în urmă, a programului de rebranding şi de redefinire a reţelei Rompetrol.

    Din iunie 2015, Mihaela Ungar a fost promovată ChiefOfficer of the CEO Block, fiind responsabilă de implementarea strategiei de resurse uman la nivelul Grupului, precum şi de alinierea acesteia în acord cu strategia de business pentru creşterea eficienţei şi a motivaţiei capitalului uman. De asemenea, Mihaela Ungar defineşte strategia şi viziunea de marketing pe termen scurt şi lung a Grupului şi a portofoliului de brand-uri atât în România, cât şi în regiunea Mării Negre.

    Dezvoltarea unor campanii integrate de marketing şi rebrandingul staţiilor au asigurat în 2015 o creştere a consumului mediu lunar de carburanţi cu 14%, creşterea cu 7% a notorietăţii brandului Efix, dublarea popularităţii serviciului Fill&Go în rândul clienţilor, dar şi o majorare a notorietăţii spontane privind recunoaşterea mărcii Rompetrol ca brand de succes (+15%).

    Mihaela Ungar are o experienţă  de peste 20 de ani în domeniul marketingului, ocupând diverse funcţii de leadership în marketing în România, dar şi la nivel internaţional, în ţări precum SUA, Filipine, Guatemala, Elveţia şi Rusia. Experienţa acumulată a aşezat-o în prima linie de lideri care a construitcomunitatea de media şi publicitate din România, Mihaela Ungar contribuind activ la dezvoltarea Consiliului Român pentru Publicitate (RAC), ce are drept scop dezvoltarea unui mediu de afaceri decent şi onest pe plan intern şi încurajarea autoreglementării pieţei de publicitate. Mihaela Ungar a condus RAC timp de şase ani şi este membru al Consiliului Director al IAA (International Adverting Association).

    Business Magazin a lansat cea de-a cincea ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri românesc. Catalogul cuprinde 200 de nume reprezentative din poziţii cheie de conducere precum CEO, directori economici, antreprenori sau country manageri. Catalogul se poate achiziţiona aici sau vă rugăm contactaţi Departamentul vânzări la marcela.tuila@m.ro.

  • S-a întors vremea investiţiilor de sute de milioane de euro

    O dezvoltare cu 4.500 de locuinţe, care ar urma să găzduiască 14.000 de locuitori, este unul dintre cele mai mari proiecte de acest tip, iar planurile par cu atât mai curajoase cu cât imobiliarele au resimţit din plin efectele crizei. Preţurile s-au prăbuşit, multe proiecte s-au luptat cu insolvenţa sau falimentul, condiţiile de creditare s-au înăsprit, cererea a intrat în cădere liberă, iar proiectul Prima casă a fost singura gură de oxigen, vreme de ani buni. Casele ieftine, din ce în ce mai mici, fără pretenţiile de altădată, erau singurele care dezmoţeautranzacţiile în piaţa imobiliară. Acum a revenit apetitul cumpărătorilor pentru locuinţe mai mari, mai frumoase, implicit mai scumpe. Totuşi, o investiţie de 300 de milioane de euro este mare chiar prin comparaţie cu vedetele dezvoltărilor din perioada de boom.

    „Nu excludem o colaborare cu băncile, pentru a avea resurse pentru alte proiecte“, spune Sorin Blaga, care a preluat conducerea filialei locale a dezvoltatorului imobiliar Liebrecht&wooD în toamna anului trecut. Planurile actuale de dezvoltare a proiectului se întind pe o perioadă de zece ani, iar anul viitor ar putea fi scoase la vânzare primele 180 de „case pe pământ“. Bugetul pentru dezvoltarea infrastructurii şi finalizarea primelor case este de circa 26 de milioane de euro. La Frumuşani, aflat la o distanţă de circa 25 km de Piaţa Unirii, belgienii deţin 190 de hectare, teren cumpărat pe bucăţi, pe parcursul a patru ani; un lot din această suprafaţă, de 10 hectare, este separat, şi pentru el „avem tot felul de idei“, spune Blaga, care completează că pe parcursul ultimilor ani belgienii au fost concentraţi pe dezvoltări industriale, în Polonia, Rusia şi chiar şi România.

    În România, dezvoltatorul a construit West Park, Fashion House Outlet Center, Victoria Park şi Militari Shopping Center. Pe lângă terenul de la Frumuşani, belgienii mai deţin câteva zeci de hectare de teren la Cernica, unde ar fi trebuit să dezvolte un alt Fashion House Outlet, proiect pus pe hold momentan, şi alte circa 11 hectare de teren pe centura Bucureştiului. La FashionHouseOutlet Center, Liebrecht&wooD vrea să extindă suprafaţa comercială cu alţi 20.000 mp în viitorul apropiat, având deja cereri din partea viitorilor chiriaşi.

    „Frumuşani e la fel de departe ca satul Corbeanca. De acolo până în Piaţa Unirii sunt între 25 şi 27 km, iar noi vom conecta podul de la Cernica cu Frumuşani.“ Lucrul la proiect se desfăşoară pe mai multe planuri, iar Blaga spune că acum este preocupat, între altele, de găsirea a ceea ce numeşte „un arhitect de verde“, pentru a amenaja spaţiile, pentru că ar trebui să cumpere deja plantele, chiar dacă încă nu e turnată fundaţia niciunei case şi nici drumul de acces nu este în lucru. „Pentru drumul de acces avem deja autorizaţie de construcţie, dar pentru alte etape de dezvoltare ne aflăm în diferite faze de avize şi autorizări.“

    Acum, proiectul vizează construirea a şapte tipuri de case, iar directorul general spune că încă nu poate da detalii despre suprafeţele concrete de teren pe care le va avea fiecare dintre modele. Cum nu precizează nici preţul mediu de construcţie pe metru pătrat; Blaga spune că preţul final de vânzare diferă de la tip la tip de casă, iar suprafeţele – cel puţin pentru unităţile ce ar fi livrate anul viitor – variază de la 75 la 120 m. El completează că intenţia este ca preţurile de vânzare să se încadreze în condiţiile de TVA de 5% (maxim 450.000 lei); „se adresează mijlocului clasei medii, cu elemente de design şi arhitectură care să sugereze o poziţionare mai înaltă, dar nu ne adresăm celor care vor lux“.

    Pentru proiectul de la Frumuşani Liebrecht&wooD lucrează cu ColdwellBanker. De ce Frumuşani? „Este absolut superb locul. Cu luciu de apă de zeci de hectare, o diferenţă de nivel foarte interesantă. Proiectul ăsta ori va fi funcţional, ori îl vom închide noi“, afirmă Blaga, a cărui carieră a debutat la Direcţia de PoştăşiTelecomunicaţii din Iaşi, apoi a lucrat în radio, televiziune, în industria tutunului şi în petrol şi gaze.

    „Între mine şi grupul imobiliar belgian au fost vreo şase luni în care ne-am tot evaluat, mai mult ei pe mine, eu mai puţin pe ei şi mai discret.“ Născut la Topliţa, Sorin Blaga a plecat de acasă la 16 ani, pentru că, spune el glumind, s-a certat cu prietenii cu care cânta la chitară, şi şi-a continuat studiile la Iaşi. Şi-a început cariera la Direcţia de Poştă şi Telecomunicaţii din Iaşi, în 1987, mutându-se la seral şiîşiaminteşte că salariul de la acea vreme, de 2.200 de lei, l-a bucurat mult, fiind un venit însemnat. „M-a fascinat atât de mult lucrul cu oamenii de la poştă, încât eram hotărât să urmez această carieră, să fiu un mare inginer. Îmi spuneam că voi repara telefoane toată viaţa, voi merge să pun fire, să instalez centrale“, A stat doar patru ani şi jumătate în direcţia de poştă după care a fost atras de media şi a lansat, împreună cu câţiva prieteni, un post de radio, al patrulea care şi-a început emisia după revoluţie; „despre acea perioadă spun că nu am fost pionieri, ci eram in the middle of nowhere“.

     

  • Misterul cazurilor rare de plămâni ”sănătoşi” ai adulţilor care fumează de o viaţă întreagă a fost descifrat

    Misterul din spatele faptului că anumite persoane par să aibă plămâni sănătoşi la vârsta a treia, în ciuda faptului că au fumat aproape întreaga lor viaţă adultă, a fost descifrat de cercetători.

    Mulţi dintre fumători – însă nu toţi – dezvoltă boli pulmonare. Însă aceleaşi boli sunt dezvoltate şi de anumite persoane care nu au fumat niciodată.

    Studiul, realizat pe un eşantion de peste 50.000 de persoane, a descifrat misterul celor care fumează de o viaţă întreagă, dar au rămas sănătoşi.

    Cercetătorii de la Medical Research Council spun că această descoperire ar putea duce la dezvoltarea unor noi medicamente care ar putea să amelioreze funcţionarea plămânilor.

    Vezi aici ce au descoperit!