BusinessMagazin

Tag: lansare

  • Fascinaţia maşinii japoneze: de ce a intrat Suzuki pe piaţa din România când alţi dealeri puneau lacătul pe uşă

    MĂRCILE JAPONEZE AU FOST FOST ÎNTOTDEAUNA PRIVITE CA FIIND AUTOMOBILE EXOTICE, IAR CINE ACHIZIŢIONEAZĂ UN AUTOMOBIL DE LA UNUL DINTRE BRANDURILE NIPONE O FACE DUPĂ CE A STUDIAT PIAŢA, ESTE DE PĂRERE ALIN RADU, GENERAL MANAGER LA SUZUKI ROMÂNIA, ŞEFUL REPREZENTANŢEI PE PIAŢA LOCALĂ. ”Japonezii au venit ultimii în România şi din acest motiv clienţii au percepţia că maşinile japoneze au preţuri mai mari decât cele germane, cu toate că economia de piaţă a egalizat preţurile, iar acum şi brandurile japoneze sunt competitive pe piaţa locală. Şi maşinile japoneze au acum un raport preţ/calitate bun, iar pe segmentele A, B, C şi SUV acestea au chiar un preţ mai bun decât maşinile germane„, a spus Alin Radu. El a subliniat că, ”din păcate pentru vânzătorii de maşini japoneze, piaţa românească este una filogermană când vine vorba de automobile„.

    În România cel mai bine vândut brand japonez este Toyota, cu 938 de maşini noi înmatriculate în primele cinci luni, în creştere cu 15%, potrivit datelor de la Poliţie, urmat de Suzuki, cu 369 de unităţi, în urcare cu peste nouă procente, şi Mazda cu 319 unităţi, în urcare cu 45% faţă de perioada similară a anului trecut.

    În 2013 vânzările mărcii au scăzut cu aproximativ 30% faţă de anul anterior, la 928 de maşini. Cel mai bun an pentru marca niponă a fost 2009, când s-au livrat aproape 1.800 de maşini pe piaţa locală. ”Anul trecut vânzările au scăzut deoarece au scăzut volumele de producţie pentru Swift şi SX4 şi nu am putut livra. Uzina a trecut de la trei schimburi la două. Tot anul trecut a intrat în producţie S-Cross. A existat o pauză pentru a permite instalarea noilor linii şi s-a oprit importul de Alto din India. Pentru noi anul 2013 a fost cel mai rău până acum. Piaţa locală a scăzut şi ea, dar noi am exagerat„, a declarat Alin Radu.

    Un dezavantaj al mărcii, în opinia şefului Suzuki, este faptul că brandul nu vinde flote mari, cum fac alte branduri. ”Gama noastră este atipică deoarece România nu are volume mari pe clasele A şi B. Pe de altă parte, cota de piaţă pe 4×4 este de 3,7%, una foarte bună, iar la 4×4 benzină suntem 8%, mult peste principalul concurent, Dacia Duster.„

    Anul trecut circa 80% din piaţă a fost reprezentată de vânzările către companii, iar companiile de leasing operaţional au avut o cotă importantă. În acest an, firmele au ajuns la un procent de 74% în primele cinci luni, dar numai după demararea programului de casare, fără care persoanele juridice reprezentau 84%.

    ”Persoanele fizice, în lipsa unui mecanism care să le încurajeze să se orienteze către maşini noi, se orientează acum către automobile vechi şi foarte ieftine şi foarte poluante. Timbrul de mediu ne-a adus în situaţia hilară în care în ţară intră maşini care se pot încadra direct în programul Rabla. Este o formă socială făcută prost deoarece cu toţii plătim. Ce intră în parc sunt multe maşini cu echipare de bază, iar în cele mai multe cazuri clienţii sunt dispuşi să renunţe şi la elementele de siguranţă. Vedem cum maşini mai puţin poluante precum cele Euro 3 şi 4 nu pot fi aduse din cauza taxelor mari, iar cele noi nu sunt încurajate„, a spus directorul Suzuki România.

    În cazul mărcii nipone, persoanele fizice reprezintă 40% din vânzări şi restul persoanele juridice. ”Pentru noi, companiile înseamnă în realitate clienţi cu meserii liberale precum avocaţi sau notari. La capitolul flote anul trecut nu am performat deloc bine, dar în acest an am livrat câteva inclusiv firmelor de leasing operaţional. Noi ne concentrăm pe companiile locale„, a spus Alin Radu.

    În ceea ce priveşte distribuţia pe judeţe, 40% din vânzările de maşini noi Suzuki se vând în Bucureşti, iar restul în provincie. Dacă se ia în calcul şi Ilfov, atunci Capitala se apropie de 50%.

    La fel precum în cazul Mazda sau Opel, biroul local se ocupă cu activitatea legată de operaţiunile de marketing, strategia comercială şi preţuri, în timp ce importurile sunt realizate de fiecare dealer în parte. ”Înainte de 2008 în România erau trei importatori, la Bucureşti, Timişoara şi Oradea. La sfârşitul anului 2007, începutul lui 2008, a fost înfiinţat biroul de reprezentanţă. Eu sunt cel care a început businessul din partea fabricii. Noi am prins finalul apoteotic al pieţei româneşti şi toată criza„, spune şeful Suzuki România.

    ”Noi am venit la 0,06% cotă pe o piaţă de 300.000 de maşini. Suzuki aproape nu exista în România în 2008. Am dezvoltat reţeaua de dealeri de la trei la un maxim de 20. Aproape toţi au fost dealeri noi, nu au mai lucrat anterior cu Suzuki, cu excepţia a doi dintre ei, care erau subdealeri de dinainte de 2008. Aici au fost şi avantaje, şi dezavantaje. Desigur, dezavantajul a fost acela de a nu fi lucrat pe piaţa de dinainte de 2008, dar avantajul a fost că am lucrat cu ei în condiţii reale de piaţă şi din acest motiv am avut fluctuaţii mici ale numărului de dealeri.„ În prezent marca japoneză are 17 dealeri, la fel precum în 2009, în timp ce în 2010, respectiv 2011 numărul acestora urcase la 19, respectiv 20.

  • Auchan ar putea lansa în România un concept de hipermarket compact pentru oraşele mai mici

     “Ne aşteptăm ca Auchan să continue să-şi întărească poziţia de lider pe piaţa hipermarketurilor din Rusia. Cum a fost şi cazul conceptului Auchan City, Auchan ar putea introduce magazinele Nasha Raduga şi pe alte pieţe ale sale din Europa Centrală şi de Est, precum România”, potrivit firmei de cercetare IGD Retail Analysis.

    Cu noul concept de hipermarket compact Nasha Raduga, Auchan ar urma să atragă cumpărătorii cu o gamă limitată de produse (circa 10.000 de produse), în special sub marcă privată, şi cu preţuri mai mici.

    Auchan, care a testat acest concept în Rusia încă din 2009 şi în prezent are cinci astfel de magazine în oraşe cu o populaţie între 300.000 şi 500.000 de locuitori, a anunţat deschiderea de hipermarketuri compacte în patru oraşe mai mici, cu o populaţie în jurul a 100.000 de locuitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mittal Galaţi a lansat un program de pre-pensionare, invocând contextul economic dificil şi volatil

     “În actualul context economic, care este dificil şi volatil, lucru reflectat în creşterea costurilor şi pierderea de competitivitate, este nevoie să ne îmbunătăţim productivitatea muncii, atât prin creşterea producţiei, pentru care am investit, recent, resurse importante, cât şi prin acest program de pre-pensionare. Implementăm această măsură într-o maniera responsabilă din punct de vedere social, cum am facut şi până acum”, a declarat într-un comunicat directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

    Compania avea la finele anului trecut 7.115 angajaţi, faţă de peste 27.000, câţi lucrau la Sidex în 2001, înainte de privatizare.

    Salariaţii care sunt eligibili şi care doresc să se înscrie în program vor primi o sumă netă de 22.000 de lei, precum şi un număr de salarii care reprezintă diferenţa, în luni, între data plecării din companie şi data pensionării, dar nu mai mult de 12 salarii, se precizează în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şapte maşini clasice care au făcut istorie

    AMC Javelin (1968-1974)

    Preţ mediu: 35.000 dolari

    Face parte din categoria “muscle car”, însă poate fi cumpărată la un preţ mai mic decât alte modele mai cunoscute. Şi-a câştigat faima în timpul competiţiilor Trans-Am.

    Citroen 2CV (1948 — 1990)

    Preţ mediu: 15.000 dolari

    În anii de după al doilea război mondial, Citroen şi Volkswagen au fost companiile cu cea mai rapidă creştere. Caracteristica cea mai importantă era suspensia, care permitea drumuri pe suprafeţe dure.

    Fiat 124 Sport Spider (1968 — 1985)

    Preţ mediu: 9.500 dolari

    Fiat a construit peste 200 de mii de exemplare în cei 17 ani de existenţă ai modelului, motiv pentru care preţul e unul relativ mic.

    Ford Mustang (1964 — 1973)

    Preţ mediu: 230.000 dolari

    De-a lungul timpului, Mustangul a devenit mai rapid şi mai confortabil decât primul model lansat. Pentru colecţionari, însă, maşina produsă de-a lungul anilor ’60 rămâne cea mai impresionantă.

    Pontiac Firebird (1970 — 1981)


    Preţ mediu: 80.000 dolari

    Actorul Burt Reynolds este cel care a făcut această maşină celebră, în filmul “Smokey şi banditul”. Firebird a fost numită de nenumărate ori “esenţa” industriei auto  americane.

    Volkswagen Beetle (1953 — 1980)


    Preţ mediu: 35.000 dolari

    Toată lumea a auzit de “broscuţă”. Este modelul care a doborât cele mai multe recorduri, fiind cea mai bine vândută maşină din istorie şi cel mai longeviv model produs vreodată.

    Porsche 914 (1970 — 1976)


    Preţ mediu: 32.000 dolari

    Dacă astăzi modelul 911 este considerat cel mai de succes model al Porsche, în anii ’70 lucrurile nu stăteau chiar aşa. Deşi era mai încet decât 911, varianta 914 era considerată mult mai luxoasă.

  • ALERTĂ MAXIMĂ în sudul Japoniei: Un taifun foarte puternic se îndreaptă către insula Okinawa

     UPDATE 12:56 Agenţia meteorologică japoneză lansează o alertă maximă înaintea sosirii taifunului Neoguri

    Agenţia meteorologică japoneză a lansat luni seara o alertă maximă, preconizând sosirea în curând a unui taifun foarte violent în sudul extrem al ţării, relatează AFP.

    Această alertă este declanşată în cazul unui risc de pierdere de vieţi umane şi pagube masive.

    Neoguri se află la 300 de kilometri sud de insulă, unde ar urma să ajungă marţi dimineaţa, potrivit ultimelor date ale agenţiei, care nu exclude ca taifunul să ajungă şi în alte insule japoneze, dar cu o intensitate mai redusă.

    Previzionând rafale de vânt foarte puternice şi ploi torenţiale, agenţia le-a recomandat locuitorilor din Okinawa să rămână în casele lor şi să evite deplasările care nu sunt absolut necesare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproximativ 60 la sută din tichetele din Programul Rabla au fost rezervate în primele trei luni

     Ministrul Mediului a declarat că de la lansarea programului au fost date aproximativ 3.000 de tichete pe lună şi există posibilitatea ca, până în luna octombrie, să fie epuizate toate tichetele.

    Korodi a precizat că din cele 17.000 de tichete disponibile pentru 2014, în primele trei luni au fost rezervate aproximativ 10.000.

    “Dacă ne referim la situaţia la nivel judeţean, topul judeţelor cu cel mai mare număr de rezervări este condus de municipiul Bucureşti, cu 2.593 de rezervări, urmat de judeţele Argeş şi Constanţa, cu 534 şi, respectiv, 496 de rezervări. Pe ultimele trei locuri ale clasamentului se află judeţele Mehedinţi, cu 56 rezervări, Bistriţa-Năsăud, cu 44 rezervări şi Sălaj, cu 21 rezervări”, a spus Attila Korodi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Telefonul de 94 de euro care se bate cu iPhone 5S şi Samsung Galaxy S5

    Lenovo a lansat un smartphone de 94 de euro, Golden Warrior A8, care insa are specificatii sanatoase, inclusiv 4G LTE.  Smartphone-ul foloseste sistemul de operare Android 4.4.2. 

    Luptatorul companiei chineze vine cu un ecran de 5 inch la 720p, o camera principala de 13MP cu blitz dual-LED si o camera de 5 MP pentru selfie-uri.

    Cititi mai multe pe www.yoda.ro

  • Cine este Sergiu Biriş, cofondatorul afacerii pe care Facebook a plătit jumătate de miliard de dolari

    Serigiu Biriş la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    Povestea mea este diferită de a celorlalţi invitaţi, pentru că în 2007 eram atât de la început încât nu ştiam nimic. Este foarte bine să fii în cel mai „hot„ domeniu acum, însă în 2007 nu ştiam în ce intru sau ce vreau să fac. Ştiam doar că vrem să încercăm să facem un proiect al nostru, personal, pentru că în acel moment dezvoltam site-uri pentru clienţi din afară.

    Poate şi dacă mergeam în această direcţie am fi crescut şi am fi fost o bună resursă de outsourcing acum, însă simţeam nevoia de a dezvolta un proiect propriu. Aveam de fapt trei idei, iar una din acele trei idei a fost Trilulilu, am vrut să facem un site românesc de videosharing. Nu ştiam cum să creăm cu adevărat un business, iar tot ce ştiam despre piaţa online era că e o piaţă de 5 milioane de euro, ceea ce mie mi s-a părut senzaţional. Nu ştiam că există foarte mult scepticism legat de proiectele online şi că erau puţini clienţi care îşi asumau riscul de a investi în publicitatea online atunci.

    După câteva luni de la lansare am fost contactaţi de Business Magazin să facem un cover story. „Vrem!„, am zis, dar nu ştiam ce înseamnă cover story. Motiv pentru care am apărut în tricou pe copertă, nu venisem la Bucureşti pregătiţi. Am făcut şedinţa foto, am răspuns la întrebări şi în mai 2007 am apărut pe coperta revistei. A fost o surpriză plăcută şi s-a dovedit a fi şi un punct foarte important din cariera noastră, pentru că mai târziu investitorul nostru ne-a spus că aşa ne-a găsit, văzându-ne pe coperta revistei. Până să ajungem pe copertă noi am investit destul de mult în acest proiect, tot ce câştigam din web design reinvesteam în site, şi am primit chiar şi oferte de cumpărare la 2-3 luni de la lansare, când a vrut să ne cumpere Neogen.

    Nu am vrut să vindem, deşi 80.000 era o sumă colosală după câteva luni de lucru, însă am avut noroc că i-am cooptat pe consultanţii care ne-au temperat şi ne-au asigurat că vor veni şi mai mulţi bani mai târziu. Mai târziu, în 2007, Alexis Bonte a preluat doar o părticică din proiect, 10%, cu 100.000 de euro. A fost cel mai bun lucru că nu am vândut businessul din prima. Îţi trebuie răbdare, ca antreprenor. Cu Trilulilu primii bani, 5.000 de lei, i-am făcut după şase luni de la lansarea proiectului, moment când aveam cheltuieli de 6.000 de euro pe lună. Cea mai mare provocare, pentru noi, a fost să învăţăm să facem bani în spaţiul online, am avut foarte multe încercări şi foarte multe eşecuri să susţinem businessul, pentru că piaţa din România are particularităţile ei. Cea mai bună soluţie a fost să ne înfiinţăm propria echipă de vânzări, am învăţat asta în decurs de câţiva ani.

    Văd foarte mulţi tineri care şi-ar dori să încerce ceva, însă se tem să nu eşueze, că sunt multe provocări pe piaţă, dar îmi dau seama că şi noi, dacă am fi analizat la fel de în detaliu afacerea, probabil nu am fi realizat nimic. Am fi mers înainte cu programarea şi web designul şi mă bucur că am avut naivitatea şi curajul de a face ceva şi de a sprijini acest proiect prin orice mijloace. Cred că foarte mulţi tineri din ziua de azi ar trebui să lase deoparte gândirea raţională şi să îşi urmeze instinctul de a crea ceva.

    Acum sunt foarte implicat în Zonga, care este un „spin off„ din Trilulilu, un serviciu de muzică, legal, care oferă acces la 20 de milioane de melodii de pe mobil, tabletă sau PC. Am semnat contracte cu toate casele de discuri internaţionale şi locale, iar acesta a fost unul dintre cele mai mari challenge-uri din ultimii ani, să reuşim să lansăm acest proiect. Am reuşit să negociem cu casele de discuri şi în circa doi ani am reuşit să obţinem drepturile. Timp în care am reuşit să dezvoltăm şi produsul, şi până la urmă am avut noroc să îl aducem la costul pentru end-user pe care l-am dorit. Casele de discuri ar fi dorit ca un abonament să coste 10 euro pe lună, noi am reuşit să-l aducem la 3 euro, am reuşit să semnăm un parteneriat cu Vodafone, ei fiind şi parteneri în afacere. Acest proiect are mult mai mari provocări şi de aceea mă focusez mai tare, pentru că este şi o piaţă care mai are nevoie de educare, cea a conţinutului online plătit.

    Este greu în acest domeniu pentru că pirateria are un grad destul de ridicat şi există şi convingerea că tot ce este pe internet trebuie să fie gratis. Am pornit pe un drum, îl ţinem în continuare şi ne gândim inclusiv să deschidem serviciul şi în alte ţări.

    Cei care vor să dezvolte acum un business online trebuie să se orienteze spre zona de mobile, pentru că Facebook, de exemplu, raportează că peste 55% dintre venituri le vin din publicitatea de pe mobil, ceea ce mi se pare incredibil. Cred, de asemenea, în orice produs care se bazează pe venituri din publicitate, atâta vreme cât este bine realizat şi are o piaţă. Cred că este o mare nevoie de produse locale. Cred în servicii cu valoare adăugată, obligatoriu plătite, şi care încep să fie pe val; vor apărea tot mai multe astfel de produse. 

  • Americanii bagă 100 de milioane de dolari în cel mai tare film cu Dracula din istoria cinematografiei – GALERIE FOTO

    “Dracula” lui Bram Stoker este una dintre cele mai ecranizate opere literare din toate timpurile, până în prezent fiind realizate 27 de filme despre celebrul vampir.

    “Dracula Untold” este cea de-a 28-a producţie şi prima care pune accent pe modul în care Vlad Ţepeş a ajuns Dracula. Filmul grupează atât evenimente istorice, documentate, cât şi unele fictive, aşa cum au fost ele descrise de către Stoker.

    Cu un buget de 100 de milioane de dolari, filmul reprezintă cea mai costisitoare adaptare a cărţii scrisă în 1897.

    Cea mai cunoscută ecranizare rămâne, cel mai probabil, adaptarea din 1931 care îl are în rolul principal pe Bela Lugosi. Filmul a avut un buget de doar 355.000 de dolari; o ecranizare recentă, “Dracula 2000”, a avut un buget de 54 milioane de dolari.

    “Dracula Untold” este regizat de Gary Shore şi îi are în rolurile principale pe Luke Evans (“The raven”, “Fast&Furious 6”), Dominic Cooper (“Need for Speed”, “Captain America”) şi Samantha Barks (“Les Miserables”). Filmul este produs de  Universal Pictures şi Legendary Pictures şi va fi lansat pe data de 17 octombrie.

     

  • REPORTAJ: Ponta la Orăştie – avanpremieră pentru lansarea candidaturii, exclusiv în faţa presei

     “Lansarea” inedită a lui Ponta pe drumul spre Palatul Cotroceni a fost “pusă în scenă” de partid luni după-amiază, după şedinţa informală a Comitetului Executiv al PSD, convocată la Orăştie, într-o fostă bază militară şi fabrică de armament devenită complex turistic de lux.

    Având în vedere caracterul informal al întrevederii social-democraţilor, jurnaliştii veniţi să relateze evenimentul au fost ţinuţi departe de reuniune, la marginea unei păduri, în aer liber, unde li s-au amenajat două corturi şi o toaletă ecologică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

BusinessMagazin