BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Cel mai activ investitor imobiliar din România are în dezvoltare proiecte de peste 460 milioane de euro. Care sunt cele mai importante proiecte şi când vor fi gata

     După finalizarea tuturor proiectelor, NEPI, cel mai activ investitor imobiliar de pe piaţa locală în ultimii ani, ar ajunge la un portofoliu de active cu o suprafaţă totală de 660.000 metri pătraţi, având în vedere că fondul deţine deja în România proiecte cu o suprafaţă de circa 380.000 metri pătraţi, evaluate la 656 milioane de euro.

    Proiectele în dezvoltare sunt cele mai multe spaţii de retail, în Bucureşti şi provincie, şi majoritatea au ca termen de finalizare 2014-2015, potrivit unei prezentări a fondului.

    Astfel, pentru acest an, NEPI îşi propune să finalizeze în trimestrul al treilea Vulcan Value Centre în Rahova, cu o suprafaţă de 25.200 mp, închiriată 93%, în urma unei investiţii de 47 milioane de euro şi care va genera venituri din chirii anuale de 4,1 miliaone de euro. Tot în acest an, dar în trimestrul patru, este programată finalizarea primei faze a Shopping City Târgu Jiu, cu o suprafaţă de 26.800 metri pătraţi, închiriat în proporţie de 85%. Investiţia în acest centru comercial, primul de acest tip din oraş, se ridică la 30,1 milioane de euro, urmând să aducă venituri anuale din chirii de 2,95 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai activ investitor imobiliar din România are în dezvoltare proiecte de peste 460 milioane de euro. Care sunt cele mai importante proiecte şi când vor fi gata

     După finalizarea tuturor proiectelor, NEPI, cel mai activ investitor imobiliar de pe piaţa locală în ultimii ani, ar ajunge la un portofoliu de active cu o suprafaţă totală de 660.000 metri pătraţi, având în vedere că fondul deţine deja în România proiecte cu o suprafaţă de circa 380.000 metri pătraţi, evaluate la 656 milioane de euro.

    Proiectele în dezvoltare sunt cele mai multe spaţii de retail, în Bucureşti şi provincie, şi majoritatea au ca termen de finalizare 2014-2015, potrivit unei prezentări a fondului.

    Astfel, pentru acest an, NEPI îşi propune să finalizeze în trimestrul al treilea Vulcan Value Centre în Rahova, cu o suprafaţă de 25.200 mp, închiriată 93%, în urma unei investiţii de 47 milioane de euro şi care va genera venituri din chirii anuale de 4,1 miliaone de euro. Tot în acest an, dar în trimestrul patru, este programată finalizarea primei faze a Shopping City Târgu Jiu, cu o suprafaţă de 26.800 metri pătraţi, închiriat în proporţie de 85%. Investiţia în acest centru comercial, primul de acest tip din oraş, se ridică la 30,1 milioane de euro, urmând să aducă venituri anuale din chirii de 2,95 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazprom acuză Ucraina că nu îşi întreţine gazoductele în mod corespunzător

     “Realizăm suficiente investiţii pentru a ne întreţine sistemul de distribuţie a gazelor. Nu se poate spune acelaşi lucru despre sistemul ucrainean. Gazoductele îmbătrânesc şi, în consecinţă, se produc accidente”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă vicepreşedintele Gazprom Vitali Markelov.

    “Nu este primul incident la sistemul de distribuţie a gazelor ucrainean şi cred că vor mai fi şi altele deoarece sistemul trebuie întreţinut. Îmbătrânirea gazoductelor este inevitabilă”, a adăugat el.

    O explozie s-a produs marţi la gazoductul internaţional Urengoi-Pomari-Ujgorod, în regiunea Poltava din nord-estul Ucrainei, care alimentează Europa cu gaz rusesc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Airbus Helicopters vrea să facă elicoptere SuperPuma la Braşov. Ce spun francezii despre investiţie

    Fabrice Arfi, vicepreşedintele Airbus Helicopters, s-a întâlnit în martie la Paris şi apoi în aprilie la Braşov cu Niculae Banea, directorul IAR Braşov, ca să îl informeze despre intenţia francezilor de a deschide o linie completă de asamblare pentru elicoptere în parcul aerospaţial de la Ghimbav. Fabrica IAR Braşov, înfiinţată acum 90 de ani, a produs până în 1945 peste 1.000 de avioane de diferite tipuri, iar după Al Doilea Război Mondial a fost transformată în unitate de producţie de tractoare. În 1968, fabrica de avioane a fost redeschisă sub numele ICA Braşov şi s-a specializat în producţia de elicoptere în parteneriat cu Aerospatiale Franţa, în prezent subsidiară a Eurocopter.

    Proiectul Airbus urmăreşte creşterea pieţei de elicoptere Super Puma MK1 prin scăderea costului de fabricaţie şi promovăre susţinută. Pentru a atinge obiectivul de a scădea preţul de vânzare, Airbus Helicopters vrea să deschidă în România linia de montaj a acestui tip de elicopter şi a înfiinţat în acest an compania Vadstena, o entitate nouă prin care vrea să implementeze proiectul de la Braşov. Francezii vor ca IAR să participe în proiect în calitate de furnizor de subansambluri şi să preia o parte din pregătirea de fabricaţie aferentă acestui proiect. De asemenea, cer 15.000 de metri pătraţi, din care jumătate pentru a construi o hală, dar şi ca IAR să îşi utilizeze profitul neutilizat de la Eurocopter România, cealaltă investiţie a francezilor în România, unde IAR are 49,9% din acţiuni, pentru ca Eurocopter să devină acţionar la Vadstena.

    Airbus Helicopters are aproximativ 23.000 de angajaţi la nivel mondial; compania este prezentă în România prin Eurocopter România, unde deţine 51% din acţiuni. Eurocopter România, creată în 2002, a dezvoltat activităţi legate de piaţa civilă şi militară şi este principalul centru industrial din cadrul grupului care execută lucrări de reparaţie/revizie şi modernizare pentru elicopterele Puma şi Alouette de pe piaţa mondială. Din 2008, Eurocopter România a lansat activităţile pentru elicopterele Super Puma, asigurând lucrările aferente de întreţinere, reparaţiile capitale şi upgrade-urile.

    Colaborarea între cele două părţi ar însemna fabricarea din prima zi a unor componente de structură, cu condiţia ca IAR să îşi execute, cu costuri proprii, pregătirea de fabricaţie aferentă componentelor respective (se estimează o valoare a investiţiei de circa un milion de euro), fabricarea în termen mediu a fuselajului acestui tip de elicopter, cu condiţia obţinerii de către Airbus Helicopters a acordului TAI Turcia (aceasta deţine în prezent drepturile exclusive de a fabrica fuselajul şi alte câteva subansambluri). Acest lucru ar presupune din partea IAR Ghimbav o investiţie de 10 milioane de euro în pregătirea de fabricaţie/şcolarizare/asistenţă tehnică.

    În cazul în care România va fi aleasă pentru investiţie, în perioada 2014-2015 se are în vedere începerea dezvoltării pregătirii de fabricaţie a modelului C1e, şcolarizarea personalului şi construirea clădirilor, astfel încât în 2017 să iasă de pe linia de fabricaţie primul elicopter civil de tip C1e, urmat în 2018 de ieşirea de pe linia de fabricaţie a primului elicopter de tip militar, plus forma alungită a acestuia. Proiectul mai prevede ca în anii 2015 şi 2016 să fie vândute elicoptere Super Puma MK1 produse pe linia de fabricaţie Airbus Helicopters, în perioada 2017-2018 să fie vândute elicoptere produse atât de Airbus Helicopters, cât şi pe linia dezvoltată în România, iar din 2019 să fie vândute doar elicoptere de acest tip produse în România.

  • La 21 de ani renunţa la facultate şi era PLIN DE DATORII. Acum îi învaţă pe alţii cum să devină MILIONARI

    “La 21 de ani, am renunţat la colegiu, eram falit şi plin de datorii, iar până am împlinit 30 de ani, am ajuns milionar în dolari”, îşi descrie Grant Cardone, expert în vânzări şi autorul a patru cărţi, traseul prin care a ieşit din sărăcie. Să te îmbogăţeşti până la vârsta de 30 de ani pare o fantezie. Cardone este unul dintre exemplele care arată că acest lucru este totuşi posibil şi oferă 10 sfaturi legate de paşii pe care el i-a urmat:
     
    1. “Follow the money” (urmăreşte banii): Primul pas în mediul economic actal este să vă concentraţi  pe creşterea veniturilor în trepte şi pe repetarea etapelor profitabile. “La început, câştigam 3.000 de dolari pe lună, iar nouă ani mai târziu, câştigam 20.000 de dolari lunar.”

    2. Nu vă afişaţi bogăţia: “Nu mi-am cumpărat primul ceas  sau maşină de lux până când afacerile şi investiţiile mele aduceau venituri sigure. Conduceam o Toyota Camry când am devenit milionar. Fii cunoscut pentru etica ta în muncă şi nu prin lucrurile pe care le cumperi”.

    3. Economiseşte pentru a investi, nu  economisi doar de dragul de a economisi: Singurul motiv pentru a strânge bani este pentru a-i investi.  Plasaţi-vă banii în conturi securizate, de care să nu vă atingeţi. Nu folosiţi aceste conturi pentru nimic altceva în afară de investiţii. Până în prezent, am ajuns falit de cel puţin două ori pe an din cauza unor acţiuni pe care nu le pot vinde.

    4. Evitaţi datoriile care nu vă avantajează: Este bine să faceţi o regulă prin care să nu împrumutaţi bani care să nu vă aducă ulterior bani în plus. “Am împrumutat bani pentru o maşină doar pentru că ştiam că îmi va aduce venituri suplimentare”. Oamenii bogaţi folosesc datoriile pentru investiţii pârghie şi pentru a-şi creşte fluxrul de numerar. Oamenii săraci folosesc datoriile pentru a-şi  cumpăra lucruri care îi îmbogăţesc pe oamenii bogaţi.

    5. Trataţi banii asemeni unui iubit gelos: Milioane de oameni visează la libertatea financiară, dar doar cei care o transformă în prioritate o dobândesc. Dacă ignoraţi banii, aceştia vă vor « ignora » la rândul lor  sau vă vor părăsi pentru cei care îi vor transforma în prioritate.

    6. Banii nu dorm: Banii nu ţin cont de ceas, programe sau sărbători şi nici voi nu ar trebui să faceţi acest lucru. “Când aveam 26 de ani, lucram în retail şi magazinul în care lucram se închidea la 7 p.m. De cele mai multe ori, eu eram acolo până la 11 p.m.

    încercând să fac vânzări suplimentare. Nu încerca să fii cea mai deşteaptă sau cea mai norocoasă persoană – asigură-te în schimb că munceşti mai mult decât ceilalţi.”

    7. Sărăcia nu are nicicun sens: Eliminaţi orice idee care sugerează că este ok să fii sărac.Biil Gates spunea “dacă te-ai născut sărac, nu este vina ta. Dacă mori sărac, este greşeala ta.”

    8. Găsiţi un mentor milionar: Este bine să găsiţi un milionar şi să studiaţi etapele prin care a trecut pentru a ajunge acolo. Majoritatea oamenilor bogaţi sunt generoşi în ce priveşte împărtăşirea cunoştinţelor dobândite.

    9. Lăsaţi banii să facă greul: Investiţiile reprezintă un Holy Grail al transformării în milionari şi ar trebui să ajungeţi în punctul în care să faceţi mulţi bani din investiţii decât din munca propriu-zisă. “Am început a doua companie în urma unei investiţii de 50.000 de dolari. Compania respectivă mi-a adus apoi 50.000 de dolari în fiecare lună în ultimii zece ani. Am lansat apoi o a treia investiţie, în domeniul imobiliarelor, care a totalizat 350.000 de dolari, o mare parte din averea mea de atunci.”

    10. Ţintiţi pentru 10 milioane de dolari, nu pentru un milion: Singura greşeală mare pe care am făcut-o a fost să nu gândesc în termeni suficient de mari. Vă încurajez să ţintiţi spre mai mult de un milion de dolari. Nu există un deficit de bani în lume, ci un deficit de oameni care să gândească “big” .

    Sursa: Entrepreneur.com

     

  • MFE vrea să deblocheze 93 de proiecte de investiţii IMM rămase în rezervă din 2011

    “Până la sfârşitul acestei luni vor fi semnate cele 93 de proiecte de investiţii mari pentru IMM-uri, aflate pe lista de rezervă, proiecte cu o valoare totală nerambursabilă de peste 80 milioane de euro. Aceste proiecte sunt dintre cele depuse în luna august 2011, care au stat neevaluate până în vara anului 2013, când Ministerul Fondurilor Europene a pus la dispoziţia Autorităţii de Management POS CCE experţi din mediul privat”, a anunţat ministrul de resort, Eugen Teodorovici.

    “Fac un apel către toate IMM-urile care se regăsesc pe Iista publicată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene să depună toate documentele necesare pentru a semna contractele până la sfârşitul acestei luni, dată după care expiră schema de ajutor de stat”, a spus Teodorovici.

    Procesul de evaluare a fost finalizat în luna decembrie 2013, iar contractarea a început în acest an. Până în prezent, în cadrul acestei operaţiuni au fost semnate deja 190 de contracte de finanţare cu o valoare totală nerambursabilă de aproximativ 190 milioane de euro.

    Lista cu proiectele de rezervă este publicată pe pagina Ministerului Fondurilor Europene.

     

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Andreea Şişman, Clifford Chance Badea

    1. Mai multe investiţii în dezvoltarea infrastructurii, atât cea de transport (rutieră, feroviară şi navală) şi energetică, cât şi socială (spitale şi clinici, proiecte urbane).

    2. Dezvoltarea pieţei de capital şi stimularea proceselor de listare a companiilor autohtone.

    3. Accelerarea ritmului de absorbţie a fondurilor structurale, implementarea unui sistem de achiziţii publice transparent şi eficient, printr-un sistem mai bun de coordonare între instituţiile implicate şi prin eliminarea corupţiei.

    4. Conducerea instituţiilor guvernamentale şi a autorităţilor publice ar trebui să includă, pe lângă componenta politică şi administrativă, o componentă cu rol de consultare şi recomandare formată din specialişti (din mediul de afaceri şi din asociaţiile profesionale).

    5. Dezvoltarea şi implementarea unui plan pe termen lung în domeniile educaţiei şi sănătăţii, inclusiv prin promovarea unei politici clare şi coerente de menţinere a „creierelor“ în România. Cel puţin pentru câţiva ani, România ar trebui să asigure studenţilor sau liceenilor condiţii atractive de lucru în domeniul public sau privat.

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Ahmed Hassan, Deloitte Romania

    1. Reformă fiscală. România ar avea nevoie de o îmbunătăţire a proceselor din administraţia fiscală pentru a creşte veniturile şi, în acelaşi timp, pentru a simplifica sistemul de calcul, colectarea şi procedurile de control. Îmbunătăţirea administraţiei fiscale ar diminua corupţia despre care se vorbeşte pe scară largă.

    2. Politici clare şi strategii de investiţii pentru IMM-uri care au drept scop stimularea inovaţiei şi ar sprijini IMM-urile în atragerea de fonduri pentru a dezvolta afaceri noi. Aceste politici vor stimula inovaţia şi antreprenoriatul în afaceri. România ar trebui totodată să pună bazele unui program de training şi educaţie pentru generaţiile viitoare de antreprenori, care trebuie să posede cunoştinţe de managementul afacerilor, managementul riscului şi management financiar.

    3. Resursele umane ale ţării au nevoie de o atenţie sporită în următorii cinci ani. Resuscitarea şi investiţiile în învăţământul vocaţional şi educaţie, alături de dezvoltarea de programe specifice, se află în strânsă legătură cu migrarea talentelor din România.

    4. Statul român trebuie să accelereze atragerea de investiţii din diferite surse cum ar fi investiţii străine directe şi absorbţia fondurilor europene. România are nevoie de o strategie foarte clară la nivel guvernamental pentru a identifica acele industrii şi arii geografice unde trebuie să atragă investiţii străine directe. De asemenea, este nevoie de programe care să stimuleze aceste investiţii, iar aici cred că sunt trei probleme care trebuie soluţionate: 1. Corupţia; 2. Birocraţia excesivă; 3. Stabilitatea legislativă.

    5. Companiile de stat au nevoie de un progres mai accentuat, iar aici sunt mai multe soluţii: fie privatizare, fie management privat sau joint venture (asociere în participaţiune). În ce priveşte managementul privat, deşi este un concept bun, are o serie de probleme: interferenţa legală şi operaţională a statului şi a organismelor sale, care nu permit managementului privat să funcţioneze după model privat. Totodată, guvernanţa corporativă a companiilor de stat trebuie revizuită şi îmbunătăţită.

  • Andrei Cionca, CITR Group: România trebuie să ofere facilităţi speciale celor care aduc fresh money

    1. Stabilirea unor axe de dezvoltare şi crearea de facilităţi fiscale pentru investiţiile în cadrul lor. O politică fiscală care să încurajeze investiţiile şi să ofere facilităţi speciale celor care sunt dispuşi să aducă fresh money în economia naţionala ar face cu siguranţă diferenţa.

    2. Stimularea investiţiilor în agricultură în vederea creşterii productivităţii.

    3. Predictibilitate în legislaţia fiscală. Un investitor care cumpără sau începe azi o afacere în România are nevoie de o viziune clară pe minimum 3-5 ani pentru a îşi putea contura un business plan solid.

    4. Reducerea birocraţiei şi creşterea eficienţei aparatului de stat. Trăim într-un secol al vitezei. Abia dacă mai avem timp să ne bucurăm de cei dragi în viteza în care ne desfăşurăm activitatea zi de zi. Ideea de „a sta la coadă“ este de-a dreptul respingătoare pentru că într-adevăr consumă foarte mult timp. În România anului 2014 este încă greu să îţi declari veniturile şi să îţi plăteşti cotizaţiile la stat. Cred că aici s-ar putea interveni fără prea mari eforturi prin eficientizarea acelui www.ghiseul.ro şi prin facilitarea accesului contribuabililor la îndeplinirea sarcinilor lor cetăţeneşti.

    5. Investiţii masive în infrastructura rutieră, aeroportuară, navală.

  • Afacerile AdePlast au crescut în T1 cu 126%

    ”Această evoluţie a fost posibilă pentru că de anul trecut acoperim foarte rapid distribuţia în România datorită fabricilor de polistiren inaugurate pe platformele noastre din Oradea şi Roman. Aşezarea lor strategică facilitează şi livrarea produselor pe pieţele externe cu costuri bune. Anul acesta am făcut un up-grade tehnologic în valoare de cca. 200.000 euro, am crescut capacitatea de producţie a fabricii de polistiren expandat (EPS), de la Ploieşti, de la 700.000 mc la 1.050.000 mc anual. Toate aceste investiţii au influenţat pozitiv cifrele înregistrate în primul trimestru al anului”, declară Bogdan Pîrvu, manager divizie vopsele şi tencuieli decorative în cadrul AdePlast.

    Compania estimează pentru primul semestru al anului o dublare a cifrei de afaceri pe divizia de termosisteme, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. ”Previziunile noastre se bazează în principal pe potenţialul concurenţial al capacităţilor noastre de producţie, dar şi pe evoluţia pozitivă pe care estimăm că o va înregistra piaţa de termosisteme în acest an. Un alt factor pe care ne bazăm este lansarea de noi soluţii şi produse pentru izolaţii ”, declară Pîrvu.

    Compania a lansat anul acesta programul structurat de termosisteme. Programul constă în cinci soluţii ”la cheie”, AdePlast Termo Clasic, Premium, Grafit, Bazalt şi Adeplast ETAG 004. AdePlast este prima firmă ce realizează certificarea ETAG a termosistemului – valabilă la nivel european, cu monitorizare externă a fabricilor din România şi cu produse realizate la noi în ţară.

    ”Programul structurat de termosisteme dezvoltat în acest departament va produce efecte benefice până la sfârşitul primului semestru al anului, atât pentru consumatorii produselor noastre, cât şi pentru consolidarea poziţiei noastre ca lider pe această piaţă. Acesta este un alt aspect care ne permite să estimăm pentru prima jumătate a anului o dublare a vânzărilor pe divizia termosisteme”, precizează Bogdan Pîrvu.

    La nivelul întregului grup, AdePlast înregistrat în primele trei luni ale anului afaceri de peste 47 milioane de lei, în creştere cu 65 de procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    AdePlast este cel mai important producător român materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 700.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă  o fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.