BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Cel mai mare pariu al miliardarilor de la Google: construirea unui oraş de la zero, complet digitalizat

    Gigantul american Alphabet, concern ce deţine celebra companie Google, se pregăteşte pentru unul dintre cele mai ambiţioase proiecte de până acum, scrie Wall Street Journal.

    Împreună cu Sidewalk Labs, companie specializată în dezvoltarea imobiliară şi recent achiziţionată de către celebra firmă de tehnologie, Google pregăteşte o mişcare care ar putea să devină cel puţin la fel de importantă în istoria umanităţii precum dezvoltarea şi implementarea celui mai bun motor de căutare din lume.

    Cel mai nou proiect de pe masa executiviilor Alphabet este construcţia unui oraş de la zero, complet digitalizat, ce va fi realizat încercând să respecte cele mai înalte cerinţe privind confortul şi siguranţa civică.

    După ce au creat holding-ul Alphabet, ce înglobează toate achiziţiile din ultima vreme al celor de la Google, miliardarii Larry Page şi Sergey Brin, fondatorii motorului de căutare, caută în momentul de faţă terenul perfect pentru realizarea planului lor.

    Oraşul va integra noi tehnologii precum maşini autonome, locuinţe dotate cu sisteme inteligente de administrare sau livrarea mai eficientă a electricităţii şi a apei.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Deutsche Telekom lansează primul joc de mobil care ajută cercetătorii să lupte împotriva demenţei

    Sub deviza să ne jucăm serios, Telekom a anunţat lansarea a jocului Sea Hero Quest, joc pentru dispozitivele mobile conceput pentru a contribui la dezvoltarea înţelegerii cu privire la orientarea în spaţiu şi la modul de funcţionare a zonei responsabile cu mişcarea din creierul uman. Aplicaţia este parte dintr-un demers coordonat pentru a avansa în gestionarea ameninţării din ce în ce mai mare pe care o constituie demenţa.

    Jocul a fost dezvoltat în colaborare cu o echipă de cercetători de la organizaţia de caritate Alzheimer Research, alături de University College London şi University of East Anglia. Pe măsură ce jucătorii îşi croiesc drum prin labirinturile de insule şi iceberguri, fiecare secundă de joc poate fi transpusă de experţi în date ştiinţifice. Fiecare 2 minute petrecute jucând Sea Hero Quest echivalează cu 5 ore de cercetare convenţională. Potrivit reprezentanţilor Telekom, dacă 100.000 de oameni joacă Sea Hero Quest pentru doar 2 minute fiecare se pot genera echivalentul a peste 50 de ani de cercetare în laborator.

    Jocul a fost lansat ieri la Berlin, iar până în azi aplicaţia a înregistrat peste 140.000 de downloaduri.

    Toate datele colectate din joc vor fi anonimizate şi stocate în siguranţă în cadrul centrului de date T-Systems din Germania, potrivit comunicatului. 

    “Nu am mai văzut până acum un proiect de o asemenea anvergură în domeniul cercetării demenţei. Setul de date pe care îl generează aplicaţia Sea Hero Quest realizată de Telekom este fără precedent…Cel mai mare studiu privind orientarea în spaţiu de până acum a cuprins mai puţin de 600 de voluntari”, a spus Hilary Evans, Chief Executive Al Alzheimer Research.

    “Acest proiect oferă şansă fără precedent de a studia modul în care mii de oameni din diferite ţări şi culturi se orientează în spaţiu. Acest lucru va face lumină în ceea ce priveşte modul în care ne utilizăm creierul pentru a ne orienta şi va susţine eforturile pentru desfăşurarea de programe de diagnosticare şi tratament pentru demenţă”, a declarat Dr. Hugo Spiers, University College London. 

  • Cele mai puternice femei din business: Anca Damour Carrefour Property România

    De peste cinci ani, Anca Damour conduce Carrefour Property România, divizia imobiliară a grupului francez.

    Ea coordonează o echipă de peste 50 de oameni şi este responsabilă cu strategia de expansiune şi dezvoltare a retailerului pe piaţa din România, dar şi cu optimizarea portofoliului imobiliar. Are deopotrivă experienţă în domeniile juridic şi imobiliar şi consideră că evoluţia dinspre zona juridică spre cea imobiliară a fost normală. Având studii de drept şi ştiinţe politice în cadrul Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept, şi în cadrul Sciences PO-Institut des etudes politiques Paris, a fost recrutată de Carrefour încă de la terminarea studiilor la Paris.

    Retailerul era la acel moment la începutul activităţii sale în România. În poziţia de director juridic, pe care a ocupat-o timp şase ani şi jumătate, a avut ocazia de a fi implicată în toate liniile de business ale companiei, atât din punct de vedere comercial, cât şi imobiliar.

    Din ianuarie 2009 s-a alăturat diviziei imobiliare a retailerului francez în România, Carrefour Property România, pe poziţia de director de dezvoltare, iar din februarie 2011 este director general.

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Spre ISO de 10 milioane de euro

    Reducerea costurilor unei companii este direct proporţională cu reducerea produselor neconforme pe care le lansează pe piaţă“, descrie Alexandru Vidu, CEO-ul Bureau Veritas, una din consecinţele pe care le vede în implementarea unui sistem de management de calitate. Afirmaţia sa se leagă de modul în care acestea s-au născut, încă din perioada celui de Al Doilea Război Mondial: pe atunci, fabricile de armament s-au confruntat cu un număr mare de detonări accidentale – iar ca să rezolve problema, Ministerul Apărării a folosit un inspector care să supravegheze procesul de producţie.

    În plus, fabricanţii de armament trebuia să realizeze un manual de proceduri de fabricaţie şi să se asigure că muncitorii respectau aceste proceduri. În 1959, autorităţile americane au impus, la rândul lor, un set de standard de calitate furnizorilor de tehnică militară, idee preluată ulterior de NASA şi de NATA. Primul standard naţional de asigurare a calităţii, BS 9000, privea industria electronică şi a fost publicat în 1971. De atunci, mii de standarde au fost emise în agricultură, construcţii, echipamente, tehnice medicale sau IT.

    Alexandru Vidu conduce în prezent una din companiile din domeniul certificării cu istorie pe piaţa locală; spune că în România Bureau Veritas există de pe la 1925 şi a funcţionat şi în perioada comunismului, datorită fabricanţilor de nave care aveau nevoie de certificările oferite de acesta. În prezent, compania franceză are activităţi în managementul activelor, certificării, clasificării, testărilor şi analizelor, în inspecţii şi audituri sau instruire în varii domenii (aero-spaţial, industria de automobile, construcţii imobiliare, petrol şi gaze, produse de larg consum etc). Compania are cinci birouri operaţionale, în Bucureşti, Galaţi, Constanţa şi Ploieşti, iar anul acesta a deschis unul şi în Cluj-Napoca, ca urmare a dezvoltării economice a regiunii Centru-Vest.

    Alexandru Vidu spune că au în portofoliu circa 1.500 de clienţi, dintre care majoritatea fac parte din companiile multinaţionale din România, ce au plasat veniturile Bureau Veritas de anul trecut la 4,48 milioane de euro. „Am rămas uimit că pe piaţa din România nu se acordă încă atenţia care trebuie calităţii. Încă privim lucrurile cu uşurinţă. În loc să tăiem din alte părţi, primul rabat care se face este asupra calităţii şi a reducerii costurilor prin tot felul de mijloace, în cazul majorităţii societăţilor producătoare“, observă Vidu, aflat la conducerea Bureau Veritas de aproximativ un an. 

    De profesie inginer petrolist, şi-a început cariera în 2002 în cadrul companiei Atlas Gip Ploieşti, unde a condus o echipă în teren, iar ulterior a fost angajat în firma americană Amromco Energy, care şi-a deschis reprezentanţa în România în 2004. A lucrat în cadrul acesteia ca geolog de operaţiuni şi supervizor vreme de patru ani – „Am fost expus la tot ce înseamnă realizarea unei sonde, de la planificare până la punerea în producţie“, povesteşte el. După ce Weatherford, o altă companie americană, a cumpărat compania la care lucrase iniţial, s-a angajat la aceştia ca operations manager, de unde a evoluat în vânzări, funcţie ce l-a propulsat la conducerea dezvoltării businessului în Europa de Sud-Est (Bulgaria, România, Ucraina, Serbia) ca sales manager. „Conduceam un business de vreo 180 de milioane de euro la momentul respectv, acum nu ştiu dacă mai fac 80, după criza din petrol.“

    Decizia de a schimba domeniul a fost luată înainte de această criză, fără a bănui ce avea să se întâmple în această industrie. Îi lipseşte în continuare mersul pe teren, despre care spune că are o frumuseţe aparte, dar şi adrenalina şi ritmul din oil & gas, despre care spune că sunt greu de găsit în altă parte. „Acolo nu ai decât o şansă să faci bine lucrurile, atât din cauza costurilor mari, cât şi prin prisma pericolelor“, descrie el principala lecţie învăţată în industria petrolului.  Totodată, lucrând în petrol a învăţat că trebuie să te bazezi pe colegi, fiindcă, dacă nu ajungi la gradul de încredere la care trebuie, nu poţi să ai succes. Spune că această experienţă a încercat să o insufle şi echipei de la Bureau Veritas pe care o conduce în prezent, formată din 60 de angajaţi.

    În prezent, partea de certificarea reprezintă circa 20-25% din afacerea Bureau Veritas (au 30 de sisteme de management pe care le certifică, la care se adaugă alte scheme de evaluare şi verificare specifice domeniului de activitate al fiecărei firme. Cea mai performantă linie a afacerii a fost adusă de industrie, datorată profilului ţării, de producători de echipamente. „Din păcate, anul acesta se simte criza din petrol şi, ca atare, cifrele pe industrie au scăzut cam cu 25-30%. 

    Am reuşit să compensăm scăderea prin construcţii, acestea au început să crească anul trecut.“ Strategia actuală a companiei presupune concentrarea pe vânzări şi în acest sens, a angajat anul trecut opt persoane în cadrul acestui departament. „Mi-am propus dublarea cifrei de afaceri în cinci ani, dar sper să ating acest obiectiv mai repede, în aproximativ trei ani, totul depinde însă de piaţă şi de ceea ce se va întâmpla cu economia.“

     

  • Şcoala online a Google

    Programul constă într-o serie de 23 de lecţii cu exemple şi studii de caz pe diferite subiecte, de la cum să îţi promovezi afacerea online până la cum să vinzi online mai mult. De ce avem nevoie de lecţii? Pentru că nu trăim în ţara specialiştilor IT bine pregătiţi în ţara internetului de viteză (în urmă cu câteva zile Irina Lucan-Arjoca, director general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, spunea că Ploieştiul este se află pe locul al treilea în lume din punctul de vedere al vitezei de accesare a internetului, după Singapore şi Hong Kong).

    „4 din 5 români nu au cunoştinţele necesare de a pune în valoare diferitele tehnologii în spaţiul digital. Este o realitate pe care trebuie să o acceptăm şi trebuie să vedem ce avem de făcut. Companiile trebuie să înţeleagă de ce anumite tehnologii sunt esenţiale în a şti cum să comunici, cum să analizezi date, cum poţi găsi o nouă piaţă, cum poţi fi competitiv la nivel global”, spune Dan Bulucea, country director la Google România, la lansarea programului Atelierul Digital.

    Declaraţiile şefului Google România sunt susţinute de datele Digital Economy & Society Index (DESI), din care reiese că România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte competenţe digitale. Doar 16% dintre români au cunoştinţe digitale de bază, în comparaţie cu media de 30% a UE 15 (primele 15 state ale Uniunii Europene) şi 26% a ţărilor NMS 13 (ţările din centrul şi estul Europei). Mai mult, 43% dintre români declară că nu au deloc competenţe digitale, ceea ce este mult peste media de 25% în ţările NMS 13 şi 14% în UE 15. Doar 8% dintre români cred că au cunoştinţe digitale destul de solide pentru a face faţă într-un mediu de lucru competitiv.

    Creşterea competenţelor digitale a populaţiei este necesară deoarece, potrivit datelor Comisiei Europene, în viitorul apropiat 90% dintre slujbe vor necesita cunoştinţe digitale. Comisia Europeană estimează că, până în 2020, 825.000 de locuri de muncă vor fi neacoperite din cauza acestui decalaj. „Internetul este esenţial în societatea de astăzi, oferind oportunităţi şi mijloace de dezvoltare antreprenorilor şi afacerilor. Vrem ca prin programul Atelierul Digital lansat astăzi să oferim un instrument care să ajute viitoarea forţă de muncă şi antreprenorii în obţinerea cunoştinţele digitale atât de importante în economie”, a spus Dan Bulucea.

    Atelierul Digital oferă pregătire în lumea digitală sub forma unor cursuri video gratuite. Utilizatorii pot alege o anumită temă pe care vor să se pregătească sau să urmeze întregul curs online. La final, după susţinerea unui test, vor primi o certificare din partea Google şi IAB Europe, care este valabilă nu numai la noi în ţară dar şi în Europa. Întregul curs cuprinde 89 de lecţii, împărţite în 23 de teme, adică aproape 7 ore de conţinut filmat în România. „Ne propunem să contribuim la dezvoltarea competenţelor digitale a cel puţin 30.000 de studenţi în 2016”, a subliniat obiectivul programului şeful Google România.

    La nivel european, Google s-a angajat să ofere pregătire digitală a peste 2 milioane de europeni până în 2017. În acest sens, compania a anunţat că investeşte 42 milioane de euro în 2016 pentru a creşte nivelul cunoştinţelor digitale la nivelul companiilor şi persoanelor din Europa, prin pregătirea unui număr şi mai mare de antreprenori şi studenţi.

     

     

  • Cum a devenit Rolex cel mai cunoscut brand de ceasuri din lume

    Unele branduri au devenit atât de puternice, încât oamenii asimilează un produs cu un brand. Un exemplu este Xerox, însă în cazul de faţă vorbim de Rolex, nume care a devenit sinonim cu ceas de mână de lux. Dar cum s-a ajuns aici?

    Compania Rolex a fost înfiinţată în 1905 de către Hans Wilsdorf. Acesta s-a născut in Bavaria, dar pasiuna pentru călătorii l-a dus către alte ţări. În 1900, s-a mutat în oraşul elveţian La Chaux-de-Fonds, unde a început să lucreze ca traducător în limba engleză şi funcţionar pentru Cuno Karten, care la vremea respectivă era un concern important concentrat pe exporturi de ceasuri de buzunar şi unde a dezvoltat o dorinţă de a crea ceasul perfect. Astfel, în 1905, la 24 de ani, a pus bazele propriei afaceri.

    Astăzi, Rolex este una dintre cele mai recognoscibile branduri din lume, şi deşi compania nu publică rezultate vânzărilor, experţii estimează că se vând în jur de 1 milion de ceasuri pe an, potrivit Business Insider.

    Rolex şi-a construit reputaţia datorită construcţiei solide a ceasurilor, dar şi a inovaţiilor aduse în domeniu, este de părere Ben Clymer, fondatorul sitelui dedicat orologiei Hodinkee.

    Rolex a inventat prima carcasă rezistentă la apă, primul ceas cu remontoar automat, primul ceas care-ţi arata şi data, primul cronograf (discutabil). Mai mult compania ceasurile companiei au devenit recunoscute pentru rezistenţa acestora, nu se stricau la fel de uşor.

    “Dacă lucrai pe mare şi voiai să-ţi iei un ceas care să te ţină o veşnicie, să funcţioneze bine, chiar şi la 100 de metri sub apă, atunci îţi luai un Rolex”, spune Clymer.

    Totuşi, un lucru care a contribuit foarte mult la faima brandului a fost faptul că Mercedes Gleitze, prima femeie care a înotat canalul Mânecii, a purtat un ceas Rolex, la rugămitea lui Hans Wilsdorf. Astfel, pe prima pagină a tuturor ziarelor apărea femeia cu ceasul Rolex.

    Popularitatea ceasurilor Rolex a crescut şi datorită piloţilor Forţelor Aeriene Regale care le cumpărau până la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial. În momentul când au fost capturaţi şi duşi în taberele de prizonieri, ceasurile lor au fost confiscate. Când a auzit de acest lucru, Wilsdorf s-a oferit să înlocuiască toate ceasurile confiscate şi să nu ceară plata lor până la încheierea războiului. În 1946, Wilsdorf a fondat şi Tudor, o subsidiară a Rolex ce comercializează ceasuri mai ieftine.

    Preţurile ceasurilor Rolex variază în funcţie de model şi de materialele folosite; ele sunt între 650 şi 75.000 de dolari, iar, pentru ceasurile Tudor, între 250 şi 9.000 de dolari, potrivit cărţii ”Ceasuri de mână vintage„ a autorului Reyne Haines. După moartea soţiei sale, în 1944, Wilsdorf a pus bazele Fundaţiei Hans Wilsdorf, căreia i-a donat toate acţiunile sale din Rolex, astfel încât o parte din profitul companiei să fie mereu direcţionat către fapte caritabile.

  • Părintele celei mai controversate monede din lume şi-a dezvăluit identitatea. El este antreprenorul care a lansat Bitcoin şi a schimbat modul în care percepem banii

    Antreprenorul Australian Craig Wright a recunoscut public că este inventatorul Bitcoin, scrie BBC.

    Wright a furnizat şi dovezi tehnice care să susţină afirmaţia sa că ar fi ”părintele” bitcoin. Membrii din comunitatea Bitcoin şi ai echipei de dezvoltare au conformat că într-adevăr el este cel care a inventat una dintre cele mai controversate monede din lume, informează Ziarul Financiar.

    Craig Wright şi-a dezvăluit identitatea către BBC, the Economist şi GQ. După ce s-a întâlnit cu BBC, Wright a semnat digital mesaje folosind elemente criptografice dezvoltate în primele stagii ale Bitcoin, legate de moneda virtuală şi de ”mintea” din spatele acesteia.

    Craig Steven Wright este un antreprenor Australian, specialist în IT. El a terminat colegiul Padua în Brisbane în 1987. A fost profesor de ştiinţa calculatoarelor şi cercetător la Universitatea Charles Sturt, unde a lucrat la al doilea doctorat.

    El a lucrat în IT pentru mai multe companii, inclusiv OzEmail, K-Mart şi Australian Securities Exchange. El a gândit arhitectura pentru primul caziono online din lume, Lasseter Online.

    Wright a fost CEO al firmei de tehnologie Hotwire Preemptive Intelligence Group, care plănuia să lanseze Denariuz Bank, prima bancă de Bitcoin din lume, însă a întâmpina probleme cu autorităţile de reglementare din Australia şi a abandonat proiectul.

    Wright este de asemenea părintele companiei DeMorgan, şi companiei de securitate cibernetică Panopticrypt. 

    Citiţi aici mai multe despre scandalul care ar putea distruge Bitcoin

  • Rompetrol a fost cumpărată de chinezii de la China Energy Company

    Chinezii de la CEFC au cumpărat participaţia majoritară din KMG International, potrivit unui anunţ al companiei.

    Compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan – KazMunayGas (CN KMG) şi China Energy Company Limited (CEFC) au semnat bătut astazi palma şi au încheiat un parteneriat în cadrul KMG International NV (“KMGI”), în care CEFC va deţine o participaţie de 51%, respectiv 49% pentru CN KMG, potrivit unui anunţ al companiei.
    Conform înţelegerii dintre KMG – CEFC, compania din China îşi asumă în cadrul KMGI o serie de obligaţii, prin care aceasta va efectua investiţii în dezvoltarea de noi proiecte în Uniunea Europeană şi ţările adiacente.

    Sub denumirea « Silk Way» (Drumul Mătăsii), proiectul comun al companiei naţionale din Kazahstan – KMG şi al companiei din China – CEFC in cadrul KMGI se va dezvolta având ca baza KMGI si subsidiarele sale. O echipă mixtă de lucru formată din experţi din Kazahstan, China si România a realizat un volum important de activităţi pregătitoare – semnarea în 14 decembrie 2015 a Memorandumului de Înţelegere în prezenta prim miniştrilor din Kazahstan şi China, dar şi validarea pe 29 ianuarie 2016 de către părţile semnatare a Condiţiilor principale ale tranzacţiei (Term Sheet).

    “Sunt convins că în parteneriat cu un investitor puternic, compania va reuşi să avanseze considerabil, utilizând KMGI si subsidiarele sale drept platforma comună pentru dezvoltarea business-ului”, declară Sauat Mynbayev, preşedintele CN KMG.

    Tranzacţia va fi supusă unor măsuri prealabile, care presupun inclusiv aprobarea finală din partea autorităţilor competente europene şi chineze, dar şi alte instituţii abilitate. Data estimată pentru finalizarea acesteia este octombrie 2016.

    La finalul anului trecut, a apărut informaţia potrivit căreia compania chineză CEFC China Energy Company Limited ar fi ajuns la un acord cu kazahii de la KazMunayGas pentru preluarea unui pachet de 51% din KMG International BV, firmă înregistrată în Olanda sub care funcţionează acum fostul Rompetrol Group. KMG Inter­national este o entitate controlată în proporţie de 100% de KazMunayGas, compania de petrol şi gaze a statului kazah, prin care sunt deţinute rafinăria Petromidia, benzinăriile din România, dar şi cele pe care grupul le are în regiune. O eventuală tranzacţie ar veni în contextul în care pentru prima dată în ultimii 11 ani de zile Rompetrol Rafi­nare, compania care administrează rafi­năria Petromidia, a intrat pe profit. Paradoxal, tocmai prăbuşirea barilului de petrol, care forţează mâna kazahilor să renunţe la active, a adus câştigurile în conturile unităţii din Năvodari. Astfel, potrivit rezultatelor individuale, Rom­petrol Rafinare a terminat anul trecut cu un profit net de 84,2 mil. lei (circa 19 mil. euro) faţă de minusul de peste un miliard de lei din 2014, chiar şi după o scădere de peste 27% a cifrei de afaceri până la 9,8 miliarde de lei.

    Situaţiile financiare individuale ale Rompetrol Rafinare arată că firma a avut un control mai bun al cheltuielilor faţă de 2014, principalul factor fiind scăderea puternică a costurilor de apro­vizionare în contextul în care barilul de petrol a pierdut jumătate din valoare. Ion Sturza, fostul director general ad­junct al grupului Rompetrol din era Patriciu, spunea la finalul anului trecut că o eventuală înţelegere între cele două părţi ar fi o combinaţie reuşită în con­textul în care kazahii au resursa şi expe­rienţa pe partea operaţională, în timp ce chinezii vin cu lichidităţile necesare.

     

  • Cum a devenit Rolex cel mai cunoscut brand de ceasuri din lume

    Unele branduri au devenit atât de puternice, încât oamenii asimilează un produs cu un brand. Un exemplu este Xerox, însă în cazul de faţă vorbim de Rolex, nume care a devenit sinonim cu ceas de mână de lux. Dar cum s-a ajuns aici?

    Compania Rolex a fost înfiinţată în 1905 de către Hans Wilsdorf. Acesta s-a născut in Bavaria, dar pasiuna pentru călătorii l-a dus către alte ţări. În 1900, s-a mutat în oraşul elveţian La Chaux-de-Fonds, unde a început să lucreze ca traducător în limba engleză şi funcţionar pentru Cuno Karten, care la vremea respectivă era un concern important concentrat pe exporturi de ceasuri de buzunar şi unde a dezvoltat o dorinţă de a crea ceasul perfect. Astfel, în 1905, la 24 de ani, a pus bazele propriei afaceri.

    Astăzi, Rolex este una dintre cele mai recognoscibile branduri din lume, şi deşi compania nu publică rezultate vânzărilor, experţii estimează că se vând în jur de 1 milion de ceasuri pe an, potrivit Business Insider.

    Rolex şi-a construit reputaţia datorită construcţiei solide a ceasurilor, dar şi a inovaţiilor aduse în domeniu, este de părere Ben Clymer, fondatorul sitelui dedicat orologiei Hodinkee.

    Rolex a inventat prima carcasă rezistentă la apă, primul ceas cu remontoar automat, primul ceas care-ţi arata şi data, primul cronograf (discutabil). Mai mult compania ceasurile companiei au devenit recunoscute pentru rezistenţa acestora, nu se stricau la fel de uşor.

    “Dacă lucrai pe mare şi voiai să-ţi iei un ceas care să te ţină o veşnicie, să funcţioneze bine, chiar şi la 100 de metri sub apă, atunci îţi luai un Rolex”, spune Clymer.

    Totuşi, un lucru care a contribuit foarte mult la faima brandului a fost faptul că Mercedes Gleitze, prima femeie care a înotat canalul Mânecii, a purtat un ceas Rolex, la rugămitea lui Hans Wilsdorf. Astfel, pe prima pagină a tuturor ziarelor apărea femeia cu ceasul Rolex.

    Popularitatea ceasurilor Rolex a crescut şi datorită piloţilor Forţelor Aeriene Regale care le cumpărau până la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial. În momentul când au fost capturaţi şi duşi în taberele de prizonieri, ceasurile lor au fost confiscate. Când a auzit de acest lucru, Wilsdorf s-a oferit să înlocuiască toate ceasurile confiscate şi să nu ceară plata lor până la încheierea războiului. În 1946, Wilsdorf a fondat şi Tudor, o subsidiară a Rolex ce comercializează ceasuri mai ieftine.

    Preţurile ceasurilor Rolex variază în funcţie de model şi de materialele folosite; ele sunt între 650 şi 75.000 de dolari, iar, pentru ceasurile Tudor, între 250 şi 9.000 de dolari, potrivit cărţii ”Ceasuri de mână vintage„ a autorului Reyne Haines. După moartea soţiei sale, în 1944, Wilsdorf a pus bazele Fundaţiei Hans Wilsdorf, căreia i-a donat toate acţiunile sale din Rolex, astfel încât o parte din profitul companiei să fie mereu direcţionat către fapte caritabile.