Tag: clienti

  • KPMG în România numeşte un nou partener şi trei noi directori

    KPMG în România a anunţat numirea Angelei Manolache în funcţia de Partener în departamentul de consultanţă începând cu 1 octombrie 2015.

    Angela Manolache face parte din echipa de consultanţă a KPMG în România din 2006 şi este specializată în servicii de risc şi conformitate. Ea asistă clienţii în implementarea de noi standarde şi reglementări precum IFRS, Basel III, Solvency II, dar şi în îmbunătăţirea modelelor de guvernanţă, raportare financiarăşi risc. Numirea ei consolidează echipa KPMG de parteneri specializaţi în consultanţăşi reflectă interesul crescut al clienţilor pentru modele avansate de gestiune a riscurilor şi pentru soluţii eficiente de asigurare a conformităţii şi transparenţei.

    „Provocările unui mediu în schimbare sunt mai uşor de gestionat când ai alături un consultant cu experienţă, bine pregătit, cu o abordare inovativă şi cu acces la cele mai bune practici internaţionale. Echipa de consultanţi pe care o coordonez are unii dintre cei mai buni experţi din piaţă în domeniile lor de specializare, iar preocuparea mea este să dezvolt în continuare această echipă pentru a susţine clienţii în proiectele lor transformaţionale”, spune Angela Manolache, Partener, Consultanţă în Afaceri.

    „KPMG a desfăşurat în ultimii ani o serie de proiecte de anvergură, în special în sectorul financiar. Angela a avut un rol important în cadrul acestor proiecte, contribuind cu expertiza sa profesională, dar şi cu abordarea practicăşi orientată spre rezultate. Ne propunem în continuare să ne poziţionăm ca lideri de piaţă în proiecte strategice şi inovatoare pentru piaţa românească şi am încredere că Angela va fi unul din factorii de succes în implementarea strategiei noastre”, a declarat Şerban Toader, Senior Partner al KPMG în România.    

    Angela şi-a început cariera în cadrul KPMG în 2001, ca auditor financiar specializat în auditul instituţiilor financiare. Absolventă a facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, Angela deţine o certificare internaţională în managementul riscurilor financiare şi este membru al ACCA, CECCAR şi CAFR. De asemenea, ea coordonează reţeaua KPMG de consultanţi în managementul riscurilor financiare din Europa Centrală şi de Est.

    KPMG în România a mai anunţat numirea a trei noi directori la 1 octombrie 2015: Daniel Pană – Consultanţă Fiscală, Horaţiu Mihali – Audit, şi Valentin Durigu – Consultanţă Fiscală.

  • Un retailer german a găsit o metodă inedită de a crea dulciuri personalizate

    Compania germană, Katjes, spune că a descoperit o medotă de a produce dulciuri cu ajutorul unei imprimante 3D, informează Business Insider.

    Clienţii magazinului Katjes din Berlin pot alege dintr-o gamă de forme, animale, litere 3D sau chiar pot forma cuvinte. “Bomboanele, dulciurile sunt un mediu perfect pentru a prezenta publicului un concept cool într-o manieră prietenoasă şi fun”, a spus Melissa Snover, managing director al Magic Katjes UK.

    Clienţii pot alege dintr-o serie de modele şi arome, apoi imprimanta 3D formează produsul proiectat dintr-un amestec de gumă cu aromă de fructe.

    “Amestecul încălzit de gumă este picurat strat cu strat în forma dorită. Amestecul se întăreşte imediat şi aşa obţinem efectul 3D”, a spus Stephanie Speckmann, reprezentat al Katjes.

    “Această tehnologie ne permite să facem dulciuri personalizate pentru fiecare client în parte. Pentru mine asta este un vis devenit realitate”, a spus Melissa Snover.

    Momentan Katjes oferă 14 modele, la un preţ de 5 euro şi 10 euro pentru dulciurile în formă de cuvinte. Dulciurile 3D sunt prezente doar în Berlin, dar Katjes are în plan să aducă acest produs şi în alte oraşe europene.

  • Viaţa plină de frustrări a unui proprietar de franciză McDonald’s

    Al Jarvis avea 16 ani când a început să lucreze în cadrul unui restaurant McDonald‘s din Saginaw, un oraş din Michigan, în 1965. Primul său client a comandat un meniu All-American: un burger, cartofi prăjiţi şi un shake pentru 52 de cenţi. În curând, Jarvis ajunsese să lucreze 50 de oră săptămânal şi să recupereze orele pierdute de somn la şcoală. A renunţat chiar şi la colegiu pentru a se ocupa de managementul restaurantelor, iar până în 1977 devenise consultant pentru proprietari de franciza McDonald’s pe care îi ajuta să deschidă restaurante în statul Michigan – descriu jurnaliştii de la publicaţia Business Week povestea unuia dintre cei mai vechi angajaţi al lanţului american de fast-food.

    Ulterior, Jarvis a cumpărat un restaurant McDonald‘s, iar pe parcursul anilor a angajat sute de persoane, a văzut zeci de articole de meniu intrând şi iesind din acesta şi a petrecut 4-5 ore pe zi, cinci sau şase zile pe săptămână, administrând restaurantul. Jarvis a lucrat 50 de ani  la McDonald’s şi, la şase luni după aceasta perioadă, a decis sa vanda cele doua restaurante pe care ajunsese sa le detina. “Când vedeam cozile ce ajunsesera sa se creeze la drive-thru, simteam o durere in stomac. Oamenii erau diferiţi, compania era diferită. Devenise foarte frustrant”, explica el, referindu-se la modul diferit in care functiona compania, un exemplu in acest sens fiind faptul ca devenise imposibil pentru angajati sa livreze rapid produsele cerute de clienti in timp util.

    Există 5.000 de francize McDonald’s în toată lumea, iar acestea genereaza o treime din veniturile companiei, potrivit Business Week. ”McDonald’s a fost extrem de bun cu mine. Cred în brand.” Dar, la fel ca alţi proprietari de franciza, Jarvis se întreabă dacă directorii din sediile centrale ale companiei vor putea să inoveze pentru a-şi respecta promisiunea de a livra in continuare mâncare gustoasă rapid, promisiune făcută la inceputurile comapaniei. Experienţa lui Jarvis sugerează că răspunsul este nu şi, spre deosebire de alţi proprietari de franciza care nu doresc să comunice presei obsevaţiile lor, Jarvis a acceptat să povestească Business Week părerea sa.

    ”Nu cred că ştiu ce vor să facă”, a spus el referindu-se la executivii de top ai McDonald’s. Ei spun ca ar trebui să ne întoarcem la modul iniţial de a face afaceri, apoi fac burgeri customizaţi şi vorbesc despre micul dejun care va putea fi comandat toată ziua.(…) Îmi pare rău pentru manageri şi pentru echipă. Nu aceea este nişa noastră. Noi facem burgeri şi cartofi prăjiţi.”

    Pentru prima dată în cel puţin trei decenii, McDonald’s va închide mai multe restaurante în Statele Unite ale Americii decât va inaugura. Vanzarile celor 59 de locatii inchise au inregistrat scaderi în ultimele 10 trimestre si, potrivit Business Week,  acţiunile companiei au subperformat in indexul Standar&Poor în ultimii trei ani calendaristici. McDonald’s vrea să concureze cu Starbucks, Chick-fil-A şi Jamba Juice, încercând să pună prefixul Mc oricărui trend observant pe piaţa. ”Fac prea multe”, spune Bob Goldin, vicepreşedinte executiv şi cercetător în cadrul Technomic. ”Nu par să mai fie cei mai buni la nimc.”

    În această vară, McDonald’s a crescut salariile angajaţilor din restaurantele deţinute de companie cu cel puţin un dolar peste minimul local. Acest lucru pune de asemenea presiune asupra proprietarilor de franciza. De asemenea, la începutul lunii septembrie, McDonald’s a anunţat că va începe să ofere micul dejun pe parcursul întregii zile în Statele Unite ale Americii, iar acest lucru va aduce schimbări în restaurante care necesită investiţii cuprinse între aproximativ 500 şi 5000 de dolari pentru echipament – presiune care va cădea din nou, mai ales pe proprietari de franciza.

    Restaurantele cumparate de Jarvis functioneaza langa alte restaurant, parte din lanturi internationale: Burger King, Pizza Hut, KFC, Subway, etc. Jarvis a crezut că poate aduce restaurantul la break even în şase luni, iar acest lucru a durat 18.

    Câteva din tensiunile proprietarilor de francize McDonald’s vin de la  sediile centrale ale companiei. McDonald’s deţine doar 18% din restaurantele  deschise în toată lumea, dar controlează terenurile şi clădirile în care se află majoritatea dintre acestea. McDonald’s are o taxă de franciză care variază între 8,5% şi 15% din veniturile unui restaurant, depinzând de locaţie şi de alţi factori. Astfel, operatorii au griji legate de ce rămâne după plata chiriei, redeventelor, fondului de salariu şi a altor cheltuieli. În general, se descurcă bine, scrie Business Week. Jarvis nu a discutat despre veniturile sale cu jurnaliştii de la publicatia americana, dar nu este neobişnuit pentru proprietari să ajungă la venituri cu sume de şase cifre, potrivit lui Arturs Kalnis, profesor de management axat pe studiul francizelor. Un proprietar care în mod obişnuit lucrează în cadrul McDonald s poate să ajungă la un salaraiu de manager de 108.000 de dolari, pe lângă alte beneficii.

    Presiunile asupra proprietarilor de franciza devin mai mari in contextual in care executivii McDonald’s insistă asupra unui nou produs precum cafeaua McCafe şi cer între 15.000 şi 20.000 de dolari pentru un aparat de făcut espresso. Proprietarul de franciza şi nu compania plăteşte pentru acesta.

    Ambele părţi sunt multumite când anumite investiţii determină recuperarea rapidă a costurilor, iar Jarvis oferă exemplul unui spaţiu de joacă deschis în restaurantul său care i-a crescut numărul de clienţi.

    În 2013, McDonald’s a lansat McWrap-ul. Directorii considerau că acest produs este ideal pentru noua generaţie. Politica McDonald’s spune ca 90 de secunde este sunt suficiente pentru servirea fiecărui client, aspect pe care Jarvis l-a găsit imposibil de implementat după introducerea McWrap-ului, a cărui realizare dura cel puţin 20 de secunde.

    Un alt impas de care s-a lovit Jarvis a fost ca, la cererea conducerii McDonald’s, a încercat să ţină deschis restaurantul timp de 24 de ore în 2009. Pentru a menţine break even-ul,avea nevoie de vânzări de 100 de dolari pe oră, dar în intervalul orar 2 a.m. – 4 a.m. obţinea doar 15-20 de dolari. Nu si-a atins tinta de vanzari, astfel ca a renunţat după două luni de funcţionare in acest regim. I-a plăcut totuşi ideea conducerii companiei de a adăuga un al doilea drive thru. Acesta a fost obiectul unei investitii de 100.000 de dolari. Chiar şi aşa, cozile continuau în continuare să apară în timp ce angajaţii lui încercau să livreze comenzile din ce in ce mai complexe. Până la începutul anului 2014, după mai mulţi ani de vânzări lente, Jarvis a decis să vândă ambele sale restaurante.

    ”Adevărul este că am avut rezultate slabe în ultimul timp”, a declarat CEO-ul McDonald’s, Steve Easterbrook, in cadrul unui interviu citat de Business Week. McDonald’s este în continuare cel mai mare lanţ de restaurante din piaţa fast-food din Statele Unite ale Americii, ce are o valoare totală de 222 de miliarde de dolari. Compania a făcut faţă unor momente dificile, un exemplu al strategiei acesteia fiind în anul 2003, când au lansat strategia ”Plan to Win.” Compania a renunţat atunci la axarea pe deschiderea de noi locaţii în favoarea aducerii de mai mulţi clienţi în cele existente, cu produse mai atractive: spre exemplu, a schimbat modul de realizare a burgerilor, ce au devenit mai suculenţi în urma unui procedeu diferit de pregătire, a adăugat produse solicitate de clienţi, precum băuturile neacidulate ori salatele.

    S-a concentrat pe un serviciu mai prietenos şi mai rapid şi a introdus prima campanie de publicitate globală, ”I m lovin it”, a declarat CEO-ul McDonalds. Easterbrook a declarat că vrea ca McDonald’s să răspundă mai rapid trendurilor în domeniul food şi în acelaşi timp să îmbunătăţească serviciul – prin simplificarea companiei – prin reducerea numărului de produse din meniu şi alocarea de mai mult control proprietarilor de franciza.

    Easterbrook şi-a propus de asemenea să vândă 3.500 din cele 6.700 de restaurante deţinute de companie proprietari de francizalor în următorii trei ani. Compania ar ajunge astfel să deţină 10% din numărul total de restaurante. Spre comparaţie, Burger King deţine doar 1% din lanţul de restaurante.

  • Francezii de la Renault fac următorul pas pe piaţa auto din România

     Salonul de la Frankfurt a fost foarte aglomerat anul acesta. Dincolo de afluxul impresionant de oameni sau de numărul de maşini expuse, cea mai interesantă aglomerare a fost cea a noutăţilor şi a importanţei acestora. Francezii de la Renault au profitat de prezenţa proprie la salonul unde constructorii auto germani sunt în prim-plan pentru a prezenta atât noul Renault Talisman, concurentul lui Volkswagen Passat, dar şi cea de-a patra generaţie a lui Renault Megane.
     
    În fapt, constructorul francez lucrează intens la schimbarea imaginii şi la repoziţionare, după cum explică Jan Ptacek, directorul general al Renault Commercial Roumanie, compania care gestionează pe piaţa locală vânzările Dacia, Renault şi Nissan. Ptacek spune că imaginea mărcii franceze pe piaţa locală este în schimbare odată cu reînnoirea gamei de modele şi cu lansarea noilor maşini desenate de celebrul designer Laurens van den Acker. 
     
    În cadrul Salonului Auto de la Frankfurt, constructorul francez a lansat noul Megane, modelul de clasă compactă al mărcii ce introduce noi echipamente în segmentul său, precum direcţia pe toate cele patru roţi. În România, noul Megane va fi disponibil începând cu primul trimestru al anului viitor. România va fi printre primele pieţe unde va veni, iar preţurile pentru acesta vor fi comunicate în ianuarie. 
    Megane este cel mai cunoscut model al Renault şi este asociat cu brandul încă de la început. Acesta vine să impulsioneze vânzările mărcii după Clio, Captur şi Kadjar”, explică Jan Ptacek. 
    Despre Kadjar, executivul de la Renault spune că a fost foarte bine primit de piaţă, astfel că în reţeaua din România s-au înregistrat mai multe comenzi decât se estimau iniţial – aveam un plan de vânzări pentru Kadjar pe care acum l-am depăşit”. În acelaşi interval de timp cu Megane, pe piaţa locală va fi lansat şi noul Talisman, modelul de clasă medie al Renault, care vine să înlocuiască Laguna şi Latitude şi care va concura direct cu noile VW Passat şi cu Ford Mondeo.
     
    Noile modele presupun noi standarde, aşa că Renault a demarat în România o campanie de modernizare a showroomurilor, pentru a le actualiza cu evoluţia mărcii. Dacă facem o comparaţie între showroomurile Renault de azi şi de mâine cu cele din urmă cu trei ani, vom observa că nici nu par a fi ale aceleiaşi mărci. În trecut vânzările Renault în România erau concentrate pe modele accesibile precum Megane Sedan şi Symbol, însă imaginea şi percepţia mărcii s-au schimbat puternic de când a fost lansat noul Clio în 2012.
     
    Acum completăm gama cu Megane, care va atrage volume mari, şi continuăm cu Talisman, care ne va permite să urcăm în segment”, explică Jan Ptacek strategia de poziţionare a mărcii, subliniind că obiectivul companiei este să construiască imaginea mărcii odată cu lansarea noilor modele. Astfel schimbăm percepţia mărcii Renault în piaţă şi percepţia clienţilor”. În prezent, majoritatea showroomurilor Renault din România respectă noile standarde, în condiţiile în care renovarea lor a început în 2014. 
     
    Următorul pas în România pentru francezii de la Renault îl reprezintă comercializarea maşinilor electrice, proces care se derulează încet, în lipsa programului de susţinere de la stat: „Programul de achiziţii pentru maşini electrice ar putea demara cel mai probabil de la 1 octombrie. Suntem deja în discuţii cu mai multe firme pentru achiziţii, iar în septembrie am livrat prima flotă formată din patru maşini Renault ZOE. Suntem în discuţii cu mai mulţi clienţi mari”.  Având în vedere startul târziu al programului, Jan Ptacek crede că „este aproape imposibil să se vândă prin acesta toate cele 100 de maşini electrice pentru care există tichete finanţate de la stat”.
     
    Orange România, cel mai mare operator de telefonie mobilă de pe piaţa locală, cu peste 10 milioane de clienţi, a achiziţionat patru automobile electrice Renault ZOE, fiind astfel prima companie de pe piaţa locală care va utiliza maşini „pe baterii”. Un Renault ZOE are un preţ de pornire de 20.900 de euro cu TVA la care se adaugă o chirie lunară pentru baterie, care porneşte de la 79 de euro. Achiziţia a fost realizată în condiţiile în care abia luna viitoare Ministerul Mediului ar putea lansa programul de susţinere pentru maşini electrice printr-un bonus de stat de 4.500 de euro. În primele opt luni ale acestui an s-au vândut în România 19 maşini electrice, dintre care cele mai multe sunt Tesla Model S, Renault ZOE şi Volkswagen e-up!.
     
     
  • Doi români sunt clienţii celui mai scump magazin din lume. Numele lor este inscripţionat pe vitrină

    Doi români se numără printre clienţii celui mai scump magazine din lume, potrivit celor de la Vocea Transilvaniei. Potrivit sursei citate, numele lor a fost inscripţionat chiar pe vitrina magazinului, aşa cum se vede clar într-o fotografie trimisă de la faţa locului de un cititor.

    Este vorba despre fostul ministru al Economiei, Dan Ioan Popescu, şi omul de afaceri Bogdan Nicolae Buzaianu, ale căror nume sunt inscripţionare pe vitrina magazinului House of Bijan, cunoscut ca cel mai scump magazin din lume. Pe lista clientilor, inscriptionata pe vitrinele magazinului din Beverly Hills, se afla si Barack Obama, Vladimir Putin, Tony Blair, Arnold Schwarzenegger, Michael Jordan, dar si miliardari din Golf.

    Potrivit hotnews.ro, Dan Ioan Popescu (DIP) este inventatorul „baietilor destepti din energie” afaceristi care au castigat contracte preferentiale in detrimentul statului roman, iar Buzaianu este cel mai cunoscut astfel de „baiat destept”. DIP si Buzaianu sunt unii dintre cei mai bogati si mai influenti jucatori n domeniul energetic, fiind aproape imuni la anchetele de coruptie. Ambii traiesc in strainatate: Dan Ioan Popescu in Italia, iar Bogdan Buzaianu in Elvetia.

  • Doi români sunt clienţii celui mai scump magazin din lume. Numele lor este inscripţionat pe vitrină

    Doi români se numără printre clienţii celui mai scump magazine din lume, potrivit celor de la Vocea Transilvaniei. Potrivit sursei citate, numele lor a fost inscripţionat chiar pe vitrina magazinului, aşa cum se vede clar într-o fotografie trimisă de la faţa locului de un cititor.

    Este vorba despre fostul ministru al Economiei, Dan Ioan Popescu, şi omul de afaceri Bogdan Nicolae Buzaianu, ale căror nume sunt inscripţionare pe vitrina magazinului House of Bijan, cunoscut ca cel mai scump magazin din lume. Pe lista clientilor, inscriptionata pe vitrinele magazinului din Beverly Hills, se afla si Barack Obama, Vladimir Putin, Tony Blair, Arnold Schwarzenegger, Michael Jordan, dar si miliardari din Golf.

    Potrivit hotnews.ro, Dan Ioan Popescu (DIP) este inventatorul „baietilor destepti din energie” afaceristi care au castigat contracte preferentiale in detrimentul statului roman, iar Buzaianu este cel mai cunoscut astfel de „baiat destept”. DIP si Buzaianu sunt unii dintre cei mai bogati si mai influenti jucatori n domeniul energetic, fiind aproape imuni la anchetele de coruptie. Ambii traiesc in strainatate: Dan Ioan Popescu in Italia, iar Bogdan Buzaianu in Elvetia.

  • Culmea ironiei: după ce sunt jefuite, băncile îşi tratează mai bine noii clienţi

    În Colombia au avut loc 835 de jafuri bancare între 2003 şi 2011. Paola Acevedo şi Steven Ongena au decis să realizeze un studiu pe această temă, numit “Fear, anger and credit: On Bank robberies and loan conditions”, şi au descoperit că banca care a fost jefuită îşi tratează preferenţial clienţii în căutarea unui împrumut, relatează The Economist.

    Numărul de credite nu a crescut, în schimb durata împrumutului emis a crescut cu până la 70% în perioada de după incident. Perioada de creditare a împrumutului, în Columbia, este de 5,4 luni, iar după un jaf această perioadă creşte la 8,7 luni. De asemenea, bancherii cer garanţii mai mari, dar oferă dobândă mai mică decât în mod normal.

    Astfel bancherii nu trebuie să se întâlnească prea des cu noi clienţi, iar garanţiile mai mari scurtează procesul de aprobare a creditului.

    Interesant este faptul că aceste schimbări se întâmplă doar în urma unui jaf armat. Jafurile mai puţin traumatizante nu au acelaşi efect.

  • Studiu: După ce sunt jefuite, băncile îşi tratează mai bine noii clienţi

    În Colombia au avut loc 835 de jafuri bancare între 2003 şi 2011. Paola Acevedo şi Steven Ongena au decis să realizeze un studiu pe această temă, numit “Fear, anger and credit: On Bank robberies and loan conditions”, şi au descoperit că banca care a fost jefuită îşi tratează preferenţial clienţii în căutarea unui împrumut, relatează The Economist.

    Numărul de credite nu a crescut, în schimb durata împrumutului emis a crescut cu până la 70% în perioada de după incident. Perioada de creditare a împrumutului, în Columbia, este de 5,4 luni, iar după un jaf această perioadă creşte la 8,7 luni. De asemenea, bancherii cer garanţii mai mari, dar oferă dobândă mai mică decât în mod normal.

    Astfel bancherii nu trebuie să se întâlnească prea des cu noi clienţi, iar garanţiile mai mari scurtează procesul de aprobare a creditului.

    Interesant este faptul că aceste schimbări se întâmplă doar în urma unui jaf armat. Jafurile mai puţin traumatizante nu au acelaşi efect.