BusinessMagazin

Tag: China

  • Piata chineza de genti de lux explodeaza. Femeile stau la coada pentru ultimul model Chanel

    Doua studente de 20 de ani poarta pe brat genti Chanel si Louis
    Vuitton pentru achizitia carora au strans bani un an intreg.” E
    important sa cumperi un brand, oamenii se uita la geanta pe care o
    porti…”, declara ele pentru AFP.

    Chiar si in timpul saptamanii Canton Road, Hong Kong, este plin
    de cumparatoti care platesc o mica avere pe genti de lux. Unii
    dintre ei poarta chiar si geamantane ca sa-si poata cara
    cumparaturile mai usor. Piata luxului a depasit de mult puterea de
    cumparare a celor 900.000 de milionari in dolari ai Chinei, tintind
    acum si clientii cu venituri medii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Deceniul dragonului: e pregatita China sa ajunga cea mai mare economie a lumii?

    Pentru unii, intre care si Chris Patten, ultimul guvernator
    britanic al Hong Kongului (si posibil viitor sef al trustului BBC),
    ascensiunea Chinei in istoria recenta nu este o surpriza. “China va
    deveni cea mai mare economie a lumii, ceea ce a si fost in 18 din
    ultimele 20 de secole”, spunea profetic in 2008 Patten, iar
    declaratia sa a castigat in ultima perioada o notorietate mult mai
    mare decat a avut atunci. Criza economica, din care Beijingul a
    iesit aproape fara sa intre, a redus perioada estimata de Patten
    atunci (“urmatoarele doua-trei decenii”) la cel mult un deceniu sau
    chiar mai putin pentru cei mai inversunati dintre “evanghelistii”
    emergentei Chinei. Intre ei, fostul laureat al premiului Nobel
    pentru economie in 1993, Robert Fogel, care in cel mai recent numar
    din “Foreign Policy” face o adevarata apologie modelului economic
    chinez pe care in 30 de ani il vede dominand autoritar lumea, de la
    inaltimea unui PIB neverosimil pentru multi, de 123 de mii de
    miliarde de dolari, de circa zece ori mai mult decat in
    prezent!

    Un asemenea model de crestere accelerata poate infierbanta,
    intr-adevar, imaginatia multora, iar Asia nu a dus in ultima
    perioada lipsa de asemenea exemple: daca in anii ’80 Japonia era
    uriasul aparut de nicaieri care cumpara agresiv orice si (aproape)
    pe oricine, ajutat tot de un excedent comercial imens, acum este
    randul Chinei si s-ar putea ca peste cateva decenii sa fie randul
    Indiei. Nu o luati ca pe o simpla ipoteza; marele recensamant din
    India care trebuie sa se incheie la 28 februarie ar putea da la
    iveala o a doua China, ca numar de locuitori (peste 1,2 miliarde de
    indieni, fata de 1,3 miliarde de chinezi), insa cu mai multe
    avantaje economice si demografice pentru viitor: mai multi tineri,
    buni vorbitori de engleza, mai bine pregatiti etc. Deja analistii
    de la Citi au prins acest scenariu in cel mai recent raport Global
    Growth Generators, lansat joia trecuta, si sustin ca “China va
    depasi Statele Unite, devenind cea mai mare economie a lumii pana
    in 2020, iar apoi va fi surclasata de India pana in 2050”.

    Pana atunci, trebuie remarcat ca s-a dezvoltat o intreaga
    hermeneutica in jurul datelor macroeconomice ale Chinei si ale
    Statelor Unite, in incercarea de a surprinde fotografia momentului
    cand Beijingul incepe sa priveasca in spate spre Washington; Arvind
    Subramanian, cercetator la Institutul Peterson pentru Economie
    Internationala din Washington, isi revendica inca de anul trecut
    meritele pentru aceasta. Potrivit lui Subramanian, PIB-ul chinezesc
    a fost mai mare in 2010 decat cel american, Beijingul producand
    14,8 mii de miliarde de dolari, fata de cele 14,6 mii de miliarde
    de dolari ale Washingtonului. Subramanian a folosit analiza FMI a
    PIB ajustat la paritatea puterii de cumparare, explicand ca FMI a
    omis zonele rurale, unde s-ar afla insa majoritatea populatiei,
    mult mai saraca si unde costul vietii este mult mai redus decat in
    zonele urbane luate in calcul in analizele internationale. Insa
    vocea lui Subramanian, desi autorizata, este in minoritate in
    ansamblul economistilor internationali care prefera sa citeasca
    ierarhia in termeni de PIB nominal, dominata de SUA si unde pe
    locul al doilea tocmai a urcat China (dupa publicarea datelor pe
    ultimul trimestru din 2010), cu un PIB de 5.879 de miliarde de
    dolari, fata de 5.474 de miliarde de dolari pentru Japonia.

    Daca Japonia nu mai sperie pe nimeni de mult, grevata de o
    deflatie cronica si de imbatranirea populatiei, miliardele care se
    invart in China produc fiori pe sira spinarii din SUA si pana in
    Japonia, trecand obligatoriu prin America Latina, Europa si Africa.
    Spre deosebire de predecesoarea sa asiatica plecata la cucerirea
    lumii cu bani ieftini, China isi consolideaza un imperiu colonial
    economic la care nu da semne ca va renunta in curand. Si nu e vorba
    doar despre gigantul de 300 de miliarde de dolari, fondul suveran
    China Investment Corp. (CIC) ale carui plasamente fac sa se umple
    editorialele ziarelor de termeni ca “anexare economica” sau
    “protectionism” cand vine sa cumpere obligatiuni ale statelor
    aflate in dificultate, inclusiv in Europa. Ci si sau mai ales
    despre cele 129 de companii controlate de stat (numite si “yangqi”,
    dupa principiul energiei primordiale masculine din taoism) care in
    2010 aveau active de peste 60% din PIB, adica 21.000 de miliarde de
    yuani (3,17 mii de miliarde de dolari).

  • Trecutul colonial reinvie in Shanghaiul comunist

    Una dintre zonele vizate este Bund, centrul comercial al
    vechiului oras colonial, unde s-a redeschis proaspat renovatul
    Peace Hotel, inaugurat In 1929 sub numele de Cathay Hotel – cel mai
    luxos din toata Asia la vremea sa – de catre un magnat imobiliar
    iubitor de distractie, Victor Sassoon. Vechiului hotel i-au trecut
    pragul nume mari, cum ar fi Charlie Chaplin, o fotografie realizata
    de acesta fiind folosita in procesul de renovare.

    Din cladirea initiala nu s-au putut recupera decat o mica parte
    din elementele art deco, din cauza transformarii sale in spatii de
    birouri si magazine dupa instaurarea comunismului, dar ceva din
    atmosfera de altadata s-a pastrat, mai ales ca au fost restaurate
    si vechea sala de bal, si restaurantul Dragon Phoenix sau celebrul
    Jazz Bar.

    Shanghai Club revine si el in atentia publicului ca Waldorf
    Astoria Hotel, care se lauda cu pastrarea a optzeci la suta din
    elementele originale, printre care marmura siciliana din holul de
    la intrare, cu tot cu crapaturi si zone decolorate, vechiul lift
    sau cunoscutul The Long Bar, candva cel mai lung din Asia, unde
    veneau sa bea si gangsterii vremii.

    In fosta Concesiune Franceza s-a deschis Hotel Massenet, un
    complex de vile construite In anii ’20 pentru colonialistii bogati
    ai timpului. Vilele sunt Inchiriate astazi de oameni de afaceri si
    beneficiaza fiecare de gradina proprie si valet.

  • China – textile, poluare si succes economic (GALERIE FOTO)


    Sursa:
    guardian.co.uk

  • Anul Nou la chinezi, in imagini (GALERIE FOTO)

    Sursa foto: boston.com

  • Strategia militara a SUA: sa fim peste tot

    Documentul afirma insa si ca Statele Unite trebuie sa tina seama
    de ascensiunea Chinei pe scena politica si economica mondiala si sa
    aprofundeze cooperarea militara cu Beijingul. “Trebuie largit
    orizonul angajamentului militar american in lume, iar forta
    militara trebuie combinata cu alti factori de putere”, mai sustine
    amiralul Mike Mullen, seful Statului General al armatei
    americane.

    In conceptia armatei, “largirea orizontului” inseamna ca SUA
    trebuie sa-si intinda influenta in toate regiunile globului, acolo
    unde au cat de cat un interes, prin incheierea sau consolidarea
    parteneriatelor regionale sau strategice bilaterale.

  • Viitoarea mega-metropola chineza va costa peste 300 mld. dolari

    Noua zona administrativa rezultata ar avea o suprafata de peste
    40.000 de kilometri patrati, intre Guangzhou si Shenzhen, ceea ce
    echivaleaza cu suprafata Elvetiei. Localitatile incluse – Guangzhou
    (12 milioane de locuitori), Shenzhen (8,6 milioane), Dongguan (6.9
    milioane) si sase orase mai mici realizeaza impreuna 10% din
    economia tarii, iar decizia de creare a acestei structuri a fost
    luata in incercarea de contracarare a avantajului competitiv de
    care se bucura zonele din jurului capitalei Beijing sau al
    Shanghaiului.

    Infrastructurile de transport, telecomunicatii si utilitati ale
    localitatilor alese sa faca parte din noua mega-metropola vor fi
    interconectate pana in 2020, in urma unor investitii de circa 304
    de miliarde de dolari, din care numai lucrarile de cale ferata
    pentru tren de mare viteza vor costa 196 de miliarde. Se va
    construi si o linie expres care sa faca legatura cu Hong Kongul.
    Locuitorii vor putea avea acces mai usor la serviciile si locurile
    de munca din toata zona; de asemenea, se preconizeaza imbunatatirea
    ofertei educationale si din domeniul sanatatii, astfel incat
    cetatenii sa poata alege, de pilda, spitalele mai putin aglomerate
    si sa poata ajunge rapid la ele.

    Criticii afirma insa ca presa occidentala se
    grabeste atunci cand denumeste proiectul ca fiind un “mega-oras”,
    intrucat nu este vorba decat despre unirea administrativa a mai
    multor orase aflate la distanta, separate de plantatii de ceai si
    de zone intinse de paduri cu o viata salbatica foarte bogata,
    incompatibile cu notiunea de metropola. Faptul ca vor fi noua orase
    intre care se va putea calatori mai usor cu trenul nu va duce,
    asadar, la formarea unei zone cu o viata urbana, sociala si
    culturala unitara, despre care sa se poata vorbi in termeni de
    “orasul cu 42 de milioane de locuitori”.

  • Washingtonul s-a imprumutat pe sine cu 1,1 mld. $

    Rezerva Federala din New York detinea la inceputul
    acestei luni 1.108 miliarde de dolari in certificate de trezorerie,
    bancnote si obligatiuni iar potrivit celor mai recente date ale
    Trezoreriei americane, China detine obligatiuni guvernamentale
    americane in valoare de 896 de miliarde de dolari, urmata
    indeaproape de Japonia, cu 877 de miliarde de dolari.
    Rezerva Federala americana achizitioneaza datorii emise de propriul
    guvern in cadrul a doua programe, cel mai mare fiind lansat in
    noiembrie 2010 – Quantitative Easing 2, care implica achizitia de
    datorii in valoare de 600 de miliarde de dolari pana in luna iunie
    a acestui an.
    Cumulat si cu celalat program, Rezerva Federala spera sa cumpere
    pana la jumatatea acestui an datorii de 800 de miliarde de dolari
    pentru a reduce riscurile de crestere abrupta a dobanzilor pe
    pietele financiare, ca efect de contagiune de la criza datoriilor
    care afecteaza in prezent Uniunea Europeana.

  • Ce cumpara colectionarii: ceasuri cu diamante din secolul 18 si automate muzicale cu perle

    Pe langa valoarea data de vechimea lor, ceasurile au si o
    valoare istorica, fiind fabricate dupa moda orologera la momentul
    respectiv.

    Cele mai vechi ceasuri disponibile dateaza de pe la sfarsitul
    anilor 1700. Demnitarii chinezi preferau ceasuri de buzunar cu
    scene pastorale care erau la moda in Europa acelor vremuri, in stil
    Ludovic al XV-lea sau Empire, batute cu perle si prevazute cu
    secundar, element constructiv rar in Occident pe atunci. Pe de alta
    parte, ceasurile din aceeasi vreme pentru Imperiul Otoman aveau
    pictate pe ele peisaje, erau decorate cu pietre pretioase, iar ora
    era afisata cu cifre turcesti. Cele mai cautate erau peisajele
    exotice inspirate din picturi orientale.


    Casele de licitatii inregistreaza in ultima vreme o cerere din ce
    in ce mai mare pentru antichitati din domeniul orologer, iar
    valoarea la care se adjudeca si ea a crescut semnificativ, dupa cum
    explica oficialii casei de licitatii Christie’s, care a vandut anul
    trecut la Geneva un ceas de buzunar cu aur, email, diamante si
    pietre pretioase fabricat in 1783 pentru piata otomana de Daniel
    Vaucher, un cunoscut ceasornicar elvetian stabilit la Paris, pentru
    suma de 699.000 de franci, aproape de trei ori mai mult decat se
    estimase initial.

    Cererea de ceasuri vechi este sustinuta mai ales de colectionari
    din China, Taiwan sau din Orientul Mijlociu. Ei cauta insa si alte
    exemple ale maiestriei ceasornicarilor de altadata, cum ar fi
    automatele muzicale, cu care se delecta inalta societate din
    Europa, China si Rusia. Un astfel de obiect realizat in secolul al
    XIX-lea de catre Isaac Daniel si Henri Capt, fabricanti celebri de
    ceasuri si automate muzicale, si care a facut parte din colectia
    ultimului rege al Egiptului, Farouk, a fost vandut anul trecut la
    casa Sotheby’s. Automatul lucrat din aur in trei culori, email si
    perle, inchipuind o pastorita cu doua oi, s-a vandut pentru suma de
    746.000 de franci.

  • Cum sa locuiesti in acelasi oras cu inca 42 de milioane de cetateni

    Noul mega-oras va acoperi cea mai mare parte a zonei industriale
    din China intingandu-se de la Guangzhou la Shenzen ocupand si
    orasele Foshan, Dongguan, Zhongshan, Zhuhai, Jiangmen, Huizhou si
    Zhaoquin. Cumulate, aceste orase asigura 10% din economia Chinei si
    aduna peste 42 de milioane de locuitori.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro