Tag: investitii

  • BMW vrea să investească 1 miliard de dolari pentru o nouă fabrică în Mexic

     Uzina, a doua a BMW în America de Nord, va fi construită în San Luis Potosi, la 400 de kilometri nord-vest de Mexico City, şi va angaja 1.500 de oameni, scrie Bloomberg.

    Compania va anunţa detalii despre această decizie joi, a declarat un purtător de cuvânt, refuzând să comenteze asupra planurilor privind investiţia.

    Principalii rivali ai BMW pe piaţa maşinilor de lux, Mercedes-Benz şi Audi, au anunţat deja planuri să construiască fabrici în Mexic, unde costurile de producţie sunt cu circa 20% mai mici decât în SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe ce se bazează economia românească în 2014

    Consumul gospodăriilor a crescut în primul trimestru cu 6,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 3,1% faţă de ultimele trei luni din 2013.

    Aceasta a permis cererii interne să preia rolul de principal motor al creşterii PIB şi să atragă după sine şi o majorare a importurilor, remarcă analiştii Raiffeisen. Din punctul lor de vedere, economia va putea creşte anul acesta cu 3,5%, iar PIB real cu excepţia agriculturii va avansa cu 3,8%. Totuşi, afirmă ei, pentru ca prognoza să fie realizabilă va fi nevoie în trimestrele următoare de rate mai ridicate de creştere a PIB real cu excepţia agriculturii, în jur de 1,1% în medie, faţă de 0,1% în primul trimestru.

    Este o estimare mai optimistă decât cea a UniCredit, care vede posibilă doar o creştere economică de 2,7% anul acesta şi de 3% la anul, în timp ce economiştii BCR estimează un progres al PIB de 3% în 2014 şi 3,3% în 2015.

    Cea mai recentă estimare oficială provenită de la o instituţie internaţională este cea a Comisiei Europene, care vede posibilă pentru anul acesta o creştere economică de 2,5%.

  • Grupul rus Lukoil reduce cheltuielile şi vrea să constituie rezerve de 30 miliarde de dolari în cinci ani

     Rezervele de 30 de miliarde de dolari ar trebui să ajute Lukoil să finanţeze viitoare achiziţii, dar şi în cazul unor perturbări pe pieţele internaţionale, a declarat miliardarul rus Leonid Fedun, acţionar al Lukoil, într-un interviu acordat Bloomberg înaintea adunării anuale a acţionarilor grupului, potrivit Bloomberg.

    “Este dificil să intri pe piaţa financiară acum atât cu obligaţiuni, cât şi cu împrumuturi. Băncile sunt speriate, regulile sunt foarte stricte şi există ameninţarea sancţiunilor. A existat presiune din partea SUA asupra băncilor”, a spus el.

    Pentru a-şi consolida rezervele financiare, Lukoil va vinde acţiuni în valoare de cel puţin 1 miliard de dolari pe bursa din Hong Kong, posibil anul următor, şi vrea să reducă cheltuielile cu investiţiile cu un sfert, a afirmat miliardarul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile cu cele mai mari bugete de marketing şi publicitate în 2013

    JP Morgan Chase: 1,88 miliarde dolari investiţi în publicitate. 225 milioane dolari au mers către TV, 65 milioane dolari către print, 59 milioane dolari pe internet şi 1,48 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 10% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Walt Disney Company: 1,96 miliarde dolari investiţi în publicitate. 524 milioane dolari au mers către TV, 136 milioane dolari către print, 140 milioane dolari pe internet şi 1,1 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 4,5% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Fiat Chrysler: 1,97 miliarde dolari investiţi în publicitate. 900 milioane dolari au mers către TV, 81 milioane dolari către print, 110 milioane dolari pe internet şi 808 milioane dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 1,4% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Toyota: 2,09 miliarde dolari investiţi în publicitate. 959 milioane dolari au mers către TV, 165 milioane dolari către print, 112 milioane dolari pe internet şi 815 milioane dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 4,1% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    American Express: 2,19 miliarde dolari investiţi în publicitate. 124 milioane dolari au mers către TV, 24 milioane dolari către print, 129 milioane dolari pe internet şi 1,9 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 5,7% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    L’Oreal: 2,34 miliarde dolari investiţi în publicitate. 662 milioane dolari au mers către TV, 918 milioane dolari către print, 23 milioane dolari pe internet şi 730 milioane dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 4,3% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Verizon: 2,44 miliarde dolari investiţi în publicitate. 811 milioane dolari au mers către TV, 98 milioane dolari către print, 201 milioane dolari pe internet şi 1,2 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 2,4% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Ford: 2,56 miliarde dolari investiţi în publicitate. 797 milioane dolari au mers către TV, 141 milioane dolari către print, 139 milioane dolari pe internet şi 1,4 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 12,4% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Comcast: 3,08 miliarde dolari investiţi în publicitate. 901 milioane dolari au mers către TV, 181 milioane dolari către print, 311 milioane dolari pe internet şi 1,4 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 3,1% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    General Motors: 2,15 miliarde dolari investiţi în publicitate. 1,3 miliarde dolari au mers către TV, 328 milioane dolari către print, 176 milioane dolari pe internet şi 1,3 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 2,7% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    AT&T: 2,91 miliarde dolari investiţi în publicitate. 1,4 miliarde dolari au mers către TV, 232 milioane dolari către print, 245 milioane dolari pe internet şi 1,5 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 12,3% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Procter & Gamble: 5 miliarde dolari investiţi în publicitate. 1,9 miliarde dolari au mers către TV, 1,38 miliarde dolari către print, 234 milioane dolari pe internet şi 1,5 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 3,3% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

  • Românul de 37 de ani care câştigă 300.000 de dolari pe an învăţându-i pe alţii să danseze

    La 37 de ani, Lucian Stănilă este mulţumit. Nu numai că face exact ceea ce-i place, anume să danseze, dar şi câştigă bani buni din asta. Şi-a început afacerea în SUA, iar în luna mai a deschis un studio de dans şi în Bucureşti. Deşi iniţial a ezitat să investească în România, acum este sigur că va mai deschide şi alte studiouri.

    Dansatorii profesionişti se recunosc de la distanţă, mai cu seamă după felul în se mişcă, iar Lucian Stănilă nu face excepţie. Poartă, degajat, papion, iar pe parcursul interviului presară cuvinte englezeşti, urmare a celor 13 ani petrecuţi în SUA. „Visul meu, ca probabil al multor români, a fost să plec din ţară.„ Înainte de a-şi încerca norocul peste hotare, a fost croitor specializat în articole din piele, la Sibiu, dar, completează el, toată viaţa a dansat, părinţii povestesc că încă de la trei ani, printre picioarele lor, la petreceri.

    Pe la 14 ani a început să urmeze cursuri, în cadrul unei mici şcoli din Sibiu, iar profesorul de la acea vreme este acum managerul şcolii de dans Arthur Murray din Bucureşti. „M-a văzut dansând la o petrecere şi m-a chemat la cursurile lui.„ A început cu dansuri de scenă, a participat la multe spectacole, iar apoi a început să înveţe şi dansuri de societate, cum sunt valsul şi rumba. „Visul meu era să dansez şi să ajung în America.„ Nu erau chiar vise deşarte, de vreme ce sora lui lucra în SUA, şi când Lucian Stănilă a împlinit 24 de ani l-a invitat să meargă la ea. La acea vreme probabilitatea de a obţine viză pentru SUA era extrem de mică şi el încadrează „ştampila„ primită pe paşaport în categoria şanselor pe care i le-a oferit viaţa. A plecat din ţară în decembrie 2000 şi, ajuns în Oklahoma, „am avut coşmaruri vreun an că mă trimit înapoi în România”.

    Pentru a-şi câştiga existenţa a avut o serie de slujbe care nu au nicio legătură cu dansul – de la îngrijit grădini până la curăţenie. La un moment dat a participat la o petrecere, la care era prezent şi proprietarul unei şcoli de dans; a ajuns să lucreze pentru el. „Am studiat acolo, am participat la competiţii şi după un an şi ceva destinul a făcut ca la un concurs să fie arbitru un campion mondial la dans, Gary McDonald, care m-a văzut, ne-am împrietenit şi m-a chemat la New York şi să stau la el acasă până îmi fac un rost. Am crezut că visez, pentru că Gary McDonald era idolul meu, pe care îl studiam urmărind casete video.„ Privind în urmă, Lucian Stănilă apreciază că de la plecarea din România parcursul său i-a depăşit aşteptările, a fost ca şi cum „stelele erau aliniate şi nu trebuia decât să muncesc corect„.

    În 2003 a ajuns la studiourile de dans Arthur Murray, o afacere cu o istorie de 103 ani, „şi din momentul în care am intrat pe uşă am fost convins că voi primi o slujbă acolo; m-am îndrăgostit de atmosferă, de energia de acolo, de felul în care m-au tratat oamenii„. Interviul a decurs foarte bine, dar managerul studioului de dans i-a spus că are personalul complet şi nu poate face angajări. Lucian Stănilă i-a propus atunci să lucreze gratuit, ceea ce era de neconceput pentru managerul american; după numai o săptămână i-a oferit o slujbă de profesor în cadrul studioului. După o lună, era hotărât să-şi deschidă propria afacere sub franciza Arthur Murray, iar managerul i-a zis: „Îţi spun exact ce ai de făcut şi te ajutăm„. În circa trei ani a ajuns cel mai bun instructor al studioului, fiind evaluat în funcţie de numărul de cursanţi şi de cel al lecţiilor predate.

    Când ajunge într-un studio de dans, explică Lucian Stănilă, un cursant indică un obiectiv la care vrea să ajungă, iar în funcţie de acesta se stabileşte un plan şi poate ajunge la 50, 100 sau 200 de lecţii. „Sistemul Arthur Murray este aşa de bine pus la punct, încât putem arăta oricui că poate face orice vrea, chiar dacă crede că nu poate deosebi piciorul stâng de cel drept sau că nu are ritm.„ Lecţiile de dans pot fi private, în grupuri sau în varianta de exerciţii pentru petreceri, cursanţii învăţând să se adapteze la orice situaţie în care se dansează.

    După trei ani la Arthur Murray şi-a deschis primul studio, pentru care pregătise 150.000 de dolari, bani proprii şi împrumutaţi, dar cheltuiala s-a dovedit mai mare. Aşa a început practic aventura antreprenorială a lui Lucian Stănilă şi a soţiei sale, Sarah, primul studio fiind deschis în New Jersey. A ales oraşul pentru  spaţiul găsit dar şi pentru că statul se află în rândul primelor zece state americane în ce priveşte nivelul de trai. „S-a dovedit o alegere inspirată.„ De când a deschis primul studio, Stănilă le-a spus tuturor angajaţilor că în primul rând contează ca oamenii care intră în studio să iasă cu zâmbetul pe buze. „Asta este cea mai imporantă satisfacţie„, crede el; cu sau fără ştiinţă, Stănilă se conformează astfel şi legilor din marketing.

    La studioul din New Jersey lucrează acum opt oameni, sunt în jur de 100 de clienţi, iar investiţia s-a amortizat în circa trei ani. Dar, râde acum Lucian Stănilă, ca antreprenor „înveţi mult pe pielea ta – cum se cheltuie banii, cum se păstrează, cum să faci o afacere mai bună decât alta. Nu eram obişnuit să fac calcule, eram doar fericit dacă intră oamenii în studio„. Cei mai mulţi bani, în acest domeniu de activitate, se cheltuiesc pe chirie şi pe pregătirea personalului, urmează costuri cu avocaţii, publicitatea, contabilitatea şi salarizarea.

    „Nu mă gândeam să deschid alt studio, dar a apărut o oportunitate, pentru că nişte francezi doreau să renunţe şi ne-au ales pe noi să ne dea «cheile».„ Al doilea studio este tot în New Jersey. Reţeaua Arthur Murray numără circa 180 de astfel de spaţii în întreaga lume.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    298 mil. euro
    deficitul contului curent al balanţei de plăţi în primele 4 luni, faţă de 241 mil. euro în aceeaşi perioadă din 2013, în principal pe fondul majorării deficitului veniturilor cu 878 mil. euro

    4,5 mil. tone
    exporturile României de grâu în anul 2013-2014 (până la nouă recoltă), din care 87% către ţările din afara UE, conform BRM

    76,18 mld. euro
    datoria externă pe termen lung la 30 aprilie, în scădere cu 0,9% faţă de 31 decembrie 2013, în timp ce datoria externă pe termen scurt era de 18,31 mld. euro, în scădere cu 4,5%

    1,2%
    cu atât a crescut costul orar al muncii în T1 faţă de acelaşi interval din 2013 în UE, în timp ce în zona euro a crescut cu 0,9%; cea mai mare creştere a fost consemnată în Letonia (7%), iar cea mai mare scădere în Cipru (6,9%)

    7,2%
    creşterea în aprilie a sectorului de construcţii din UE faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după o creştere de 6,4% în martie
    ele 28 de state europene

    215 mil. euro
    investiţiile străine directe din România în luna aprilie, în scădere faţă de luna anterioară, când s-au plasat la nivelul de 288 mil. euro


     

  • CEC Bank a lansat microcreditele pentru agricultură

    Banca beneficiază de un fond în valoare de aproximativ 16,6 milioane lei, cu posibilitatea suplimentării dupa utilizarea integrală a acestei sume.

    Din fondul pus la dispoziţie de MADR, clientii eligibili pot contracta de la CEC Bank următoarele tipuri de finanţări: credite pentru investiţii în domeniul agricol, în valoare de maximum 15.000 euro, in echivalent lei, pe o perioadă de creditare de maximum 120 de luni; credite pentru asigurarea contribuţiei proprii aferente proiectelor de investiţii selectate prin PNDR, în valoare de până la 75.000 euro, în echivalent lei, pe o perioadă de maximum 120 de luni; credite pentru susţinerea realizării producţiei agricole, în valoare maximă de 25.000 euro, în echivalent lei, pe o perioadă de creditare de maximum 24 de luni.

    Avantajul principal al finanţărilor acordate prin convenţia CEC Bank ă MADR îl constituie costurile ce permit clienţilor eligibili un acces mai uşor la finanţare. În prezent, dobânda este de 6,1%, iar comisionul de acordare a creditelor este 0. Costurile includ comisionul de analiză de 0,4%, comisionul de gestiune de 0,04%, aplicabil lunar la soldul curent al creditului şi comisionul de evaluare a garanţiilor.

    Facilităţile beneficiază de garanţie emisă de Fondul de Garantare a Creditului Rural de maximum 80% din valoarea creditului, plus alte garanţii din mixul acceptat de CEC Bank. Nu se solicită contribuţie proprie şi exista posibilitatea obţinerii unei perioade de gratie.

    “Prin lansarea acestor microcredite, CEC Bank îşi consolidează poziţia de partener strategic în susţinerea sectorului agricol, în scopul creării de noi oportunităţi de dezvoltare intensivă şi extensivă a agriculturii”, a declarat Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank.

    CEC Bank a avut anul trecut un profit brut de 56 mil. lei (13 mil. euro), în creştere cu circa 22 mil. lei faţă de 2012. Portofoliul de credite acordate de bancă s-a extins cu 3%, la 12,3 mld. lei (2,8 mld. euro).
     

  • Cât costă un abonament la cel mai nou wellness club din nordul Bucureştiului

    O piscină interioară semi-olimpică, zonă de fitness, aerobic şi spinning de peste 700 de mp, baie de aburi, saună uscată, frigidarium, o piscină în aer liber şi jacuzii all seasons – sunt câteva dintre facilităţile noului Vitality Wellnes Club din nordul Capitalei, realizate în urma unei investiţii de patru milioane de euro. Clubul, întins pe o suprafaţă de 3.000 mp a fost realzat în cadrul complexului hotelier Ramada Plaza şi Ramada Parc şi deserveşte atât clienţii celor două hoteluri, cât şi persoanele care locuiesc în nordul Bucureştiului sau clienţii corporate care lucrează în această zonă. 


    Abonamentele la Vitality Wellness Club variază de la 110 euro /luna day time pâna la 1090 euro/an full time. Până la sfârşitul anului, reprezentanţii clubului estimează că se vor încheia în jur de 800 de abonamente

    Vezi aici cum arată cel mai nou club de sănătate din Nordul Capitalei:

  • Producătorul de mobilă din Câmpina care a reuşit în 2013 ce nu a putut să facă în România gigantul IKEA

    CONTEXTUL: Încă în anii de glorie ai consumului, în perioada 2005-2007, antreprenorul Alexandru Rizea a intuit că, pentru a se dezvolta, producătorul de mobilă Lemet trebuie să se axeze pe mobilier personalizat, în serii medii şi mici.

    DECIZIA: Hotărârea de a investi în echipamente de producţie de ultimă generaţie destinate producerii de mobilă personalizată a fost luată exact la debutul crizei (2008-2009). „A fost o decizie anticiclică. Perioada de dificultăţi economice, criza, urma să afecteze comportamentul de consum produselor de mobilier, astfel încât în cazul Lemet vremea seriilor mari urma să ia sfârşit“, spune Alexandru Rizea, fondatorul Lemet. În plus, pentru a completa strategia, compania a ales să extindă reţeaua de magazine. Numai în 2013 Lemet a investit peste 12 milioane de lei pentru deschiderea a 11 noi magazine Lem’s în oraşe cu peste 150.000 locuitori.

    EFECTELE: Reţeaua de magazine Lem’s a realizat în 2013 o cifră de afaceri de 231 milioane de lei, în creştere cu 10 procente faţă de 2012, dar şi profit, iar pentru primul trimestru din 2014 creşterea s-a menţinut. 


    În acelaşi timp, magazinul de mobilă şi deco­raţiuni interioare IKEA din Capitală a raportat pierderi de 0,5 mil. euro în 2013, rezultat motivat de reprezentanţii retailerului prin faptul că magazinul se află încă în perioada de tranziţie dintre franciză şi operare directă.

    Producătorul Lemet marşează pe o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung bazată pe producţia de mobilă personalizată. Pentru asta însă a fost nevoie deopotrivă de dezvoltarea gamei de produse, de care se leagă direct investiţiile din fabrică, dar şi de extinderea reţei de magazine Lem’s, în care producătorul îşi vinde produsele.

    Plus 10% în 2013, după o creştere de 20 de procente în 2012 sunt rezultatele care plasează producătorul de mobilă Lemet într-o poziţie confortabilă în piaţa de profil, afectată grav de scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor. Mai mult de atât, compania a crescut şi comparativ cu anii de glorie ai consumului, vânzările fiind cu peste 50% mai mari faţă de 2008, când s-au plasat în jurul a 171 de milioane de lei.

    Anul trecut compania a ajuns la o cifră de afaceri de 231 milioane de lei, 1.400 de angajaţi şi hale industriale pe o suprafaţă de peste 35.000 mp, cu o capacitate anuală de 3,5 milioane de panouri prelucrate de tip PAL. Compania desface în reţeaua de magazine Lem’s 17 programe distincte de mobilier, produse de tapiţerie şi o gamă de produse complementare – saltele, electrocasnice, mese şi scaune, aşternuturi.

    Pentru a bifa an de an plusuri ale vânzărilor, compania a aplicat o strategie de business stabilită pe termen mediu şi lung, realizată în trei paşi: diversificarea gamei, investiţiile în producţie şi dezvoltarea propriei reţele de magazine, spune Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina. El a intuit încă în perioada de avânt economic (2005-2007) că în piaţa de mobilă se va face simţită cererea de produse personalizate. Pentru a răspunde cererii însă, era nevoie ca Lemet să producă serii medii şi mici de mobilier.

    Decizia de a investi în echipamente de producţie de ultimă generaţie destinate producerii de mobilă personalizată a fost luată exact la debutul crizei (2008-2009). ”O decizie anticiclică! Perioada de dificultăţi economice, criza, urma să afecteze comportamentul de consum al produselor de mobilier, astfel încât în cazul Lemet vremea seriilor mari urma să ia sfârşit„, povesteşte Alexandru Rizea.

    Odată cu scăderea puterii de cumpărare, clienţii au devenit mult mai pretenţioşi, ”este nevoie de mai multă atenţie pentru nevoile fiecăruia, deci de personalizare„, argumentează Rizea punctul de plecare al strategiei Lemet. Ca urmare, numărul de produse noi este în continuă creştere, ”fiind dezvoltate programe de mobilă mai sofisticate, cu adresabilitate către un public cu aşteptări mult mai ridicate, destinate categoriilor premium şi lux„, punctează Rizea.

    Dezvoltarea noilor produse nu este făcută la întâmplare. Pentru a vedea exact ce produse sunt pe placul clienţilor, compania a derulat în 2009 o cercetare de piaţă amănunţită.