BusinessMagazin

Tag: criza

  • Tranzactia lunii: grupul ING isi vinde banca online din SUA pentru 9 mld. dolari

    Tranzactia are loc in virtutea planului, aprobat in 2009 de UE,
    de restructurare prin vanzare de active, drept conditie pentru
    primirea ajutorului de 10 mld. euro (14 mld. dolari) de la statul
    olandez, in conditiile crizei financiare de atunci.

    Pana acum, noteaza Bloomberg, grupul ING a rambursat statului
    olandez 7 miliarde de euro. Grupul a mai vandut in virtutea
    aceluiasi plan si banca WestlandUtrecht Bank din Olanda.

    ING va primi 6,2 mld. dolari in numerar si 2,8 mld. dolari in
    actiuni Capital One, astfel incat, in urma tranzactiei, va deveni
    actionar al Capital One cu 9,9%. Grupul olandez a purtat negocieri
    de vanzare a diviziei si cu General Electric, CIT Group si
    Citigroup, conform presei internationale.

    ING a anuntat ca isi va concentra eforturile de dezvoltare a
    operatiunilor ING Direct in Canada, Spania, Australia, Franta,
    Italia si Germania, tari care nu intra sub incidenta planului de
    restructurare din 2009.

    Capital One este a saptea banca comerciala din SUA, cu depozite
    de 125,4 miliarde de dolari la sfarsitul primului trimestru si va
    urca pe locul al saselea dupa achizitia ING Direct USA, cea mai
    mare banca online din SUA, cu depozite de 81,6 miliarde de
    dolari.

  • Guvernul grec a fost remaniat. Noul ministru de finante este Evangelos Venizelos

    Venizelos, 54 de ani, membru al partidului socialist de
    guvernamant PASOK si fost contracandidat al lui Giorgios Papandreou
    pentru sefia partidului, in 2007, a fost incepand din 2009 ministru
    al apararii in guvernul Papandreou, relateaza agentiile de presa.
    Este profesor de drept constitutional la Unversitatea Aristotel din
    Salonic. Venizelos a fost promovat totodata si ca vicepremier,
    alaturi de Theodoros Pangalos, care isi pastreaza aceasta pozitie
    si in noua componenta a guvernului.

    Pentru postul de ministru de finante, Papandreou a apelat initial
    la Loukas Papademos, fost vicepresedinte al Bancii Centrale
    Europene, insa acesta a declinat oferta.

    Ex-ministrul de Giorgios Papaconstantinou, cel care a negociat cu
    UE si FMI in 2010 actualul acord de finantare de 110 miliarde de
    euro, va deveni ministru al mediului.

    In locul lui Venizelos, titular la Ministerul Apararii devine Panos
    Beglitis, fostul adjunct al lui Venizelos.

    O alta numire importanta este la Externe, portofoliu preluat de
    Stavros Lambrinidis, 49 de ani, fostul lider al grupului
    parlamentar al PASOK in Parlamentul European si un apropiat al lui
    Papandreou, ca si Venizelos si Beglitis.

    Ministrii
    noului guvern     vor depune juramantul la ora 13.00.

    Remanierea are ca scop revitalizarea Ministerului de Finante,
    devenit tinta principala a furiei populare contra taierilor de
    cheltuieli care au urmat acordului cu UE si FMI din 2010, ca si
    consolidarea echipei lui Papandreou in fata rezistentei opozitiei
    si a unora dintre membrii PASOK fata de noul plan de austeritate
    care reprezinta conditia continuarii finantarii de catre UE si
    FMI.

    Joi, premierul Papandreou a afirmat in parlament ca si Grecia, si
    Europa sunt in fata unui moment istoric crucial, spunand ca “fie
    Europa va face istorie, fie istoria va matura Uniunea Europeana” –
    o aluzie clara la reticentele oficialilor europeni de a sustine
    Grecia in continuare, reticente manifestate in ciuda faptului ca
    stirile negative pe acest subiect au subminat increderea in moneda
    europeana.

  • Liderul opozitiei din Grecia: “Nebunie inseamna sa faci acelasi lucru iar si iar si sa astepti rezultate diferite”

    Initial, decizia urma sa fie luata la reuniunea din 19-20 iunie,
    insa pe parcursul zilei de joi a devenit clar ca amenintarea unei
    crize politice in Grecia se prelungeste. Dupa o zi de joi in care
    discutiile in contradictoriu pe marginea pachetului de austeritate
    au dus la dezertarea din partid si din parlament a doi membri ai
    partidului socialist de guvernamant (PASOK) si la iesirea din
    partid a inca unuia, Giorgios Papandreou a declarat ca va anunta
    componenta noului guvern elen vineri, la ora 9.00.

    Comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Olli
    Rehn, a spus ca decizia privind acordarea unui nou imprumut, care
    sa acopere necesitatile de finantare ale Greciei in 2013 si 2014,
    se amana pana la 11 iulie, in timp ce FMI a anuntat ca va elibera
    urmatoarea transa din actualul imprumut, de circa 12 miliarde de
    euro, pana la sfarsitul lui iunie, cu conditia ca pana atunci
    parlamentul elen sa aprobe masurile de austeritate aflate in
    discutie (reduceri de cheltuieli, cresteri de taxe si impozite si
    programul de privatizare rapida a activelor statului). Imprumutul
    actual, in valoare de 110 miliarde de euro, a fost aprobat de UE si
    FMI la inceputul lui mai 2010.

    Presa elena scrie ca dezertarile din partid ar putea fi urmate
    de altele, astfel incat guvernul sa piarda majoritatea in
    parlament, tinand cont ca PASOK are o majoritate de numai patru
    locuri in parlament.


    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din Europa (GALERIE
    FOTO)

    Liderul opozitiei de dreapta, Antonis Samaras (seful partidului
    Noua Democratie) a insistat pentru renegocierea termenilor
    acordului Greciei cu creditorii internationali, motivand, conform
    Kathimerini, cu un citat din Einstein: “Nebunie inseamna sa faci
    acelasi lucru iar si iar si sa te astepti sa obtii rezultate
    diferite” – aluzie la faptul ca masurile de austeritate luate din
    primavara lui 2010 pana acum n-au avut succesul scontat.

    Pentru o continuare a discutiilor pe marginea planului de
    reforma, Samaras a pus intentionat o conditie populista, respectiv
    abolirea legii cetateniei, votata anul trecut, care le ofera
    drepturi sporite copiilor nascuti in Grecia ai imigrantilor.

    In realitate, Samaras pandeste momentul pentru o rasturnare de la
    putere a PASOK, care a venit la putere in 2009 invingand Noua
    Democratie cu o larga majoritate, intr-un context de nemultumire a
    alegatorilor fata de coruptia si incompetenta afisate de guvernarea
    de dreapta. Acum, profitand de nemultumirea populara fata de
    austeritatea impusa de socialisti, Samaras spune la randul sau ca
    guvernarea s-a erodat, ca Papandreou si PASOK nu mai pot guverna si
    ca sunt necesare alegeri anticipate.

    Joi seara, protestele pasnice ale “indignatilor” care cer la
    randul lor renuntarea la memorandumul de masuri de austeritate
    incheiat de guvernul Papandreou cu UE, FMI si Banca Centrala
    Europeana au continuat in Piata Syntagma din Atena, cu aceeasi
    energie ca si zilele si saptamanile trecute:

  • Criza din Grecia va avea consecinte semnificative in Romania si Bulgaria

    In primul rand, banca japoneza si jurnalistii FT subliniaza cum
    clauzele Initiativei de la Viena, acordul incheiat in 2009 care
    obliga bancile-mama ale institutiilor de credit din Romania sa-si
    sustina subsidiarele si sa nu retraga capital, s-au inversat in
    cazul grupurilor financiare elene.
    “In prezent, subsidiarele romanesti finanteaza deja de ceva timp
    bancile-mama din Grecia”, potrivit analizei Nomura.
    Tendinta este favorizata de lichiditatea relativ buna din Romania
    si se manifesta in mai mica masura si in Bulgaria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obama: SUA ar putea intra intr-o noua criza financiara

    “Am putea asista la o revenire a crizei financiare, daca ne
    jucam prea aproape de linie”, a afirmat Obama la postul de
    televiziune NBC. El a spus insa ca are incredere in republicanii
    care afirma ca vor sa evite o astfel de situatie si se asteapta la
    un acord prin care limita de indatorare sa fie majorata
    semnificativ. “Vom munci intens luna viitoare si ma astept sa
    ajungem la un acord. Este ceea ce vor americanii”, a aratat
    presedintele. Datoria publica americana a atins plafonul maxim in
    luna mai, iar guvernul nu poate sa depaseasca limita de 14.294
    miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sistemul monetar al viitorului. Ne intoarcem la etalonul aur?

    Indicator al sanatatii unei monede, raportul dintre datoria
    totala a unei tari si PIB este in Statele Unite evident
    dezechilibrat, dupa ce a ajuns la peste 370%. Scepticii spun ca
    asta e dovada ca economia se afla intr-o plina bula a datoriei,
    fiindu-i necesari din ce in ce mai multi dolari imprumutati pentru
    a obtine un dolar de produs intern brut, raport care ajunsese
    recent la 10 dolari imprumutati pentru un dolar de crestere a
    PIB.

    Fata de anul 2000, PIB a crescut cu 56% (de la 9,4 trilioane de
    dolari la 14,7 trilioane), insa datoria totala s-a umflat cu 112%
    (de la 26,1 trilioane de dolari la 55,3 trilioane), potrivit
    USDebtclock.org. In timpul crizei din 1929-1933, acelasi raport
    ajunsese la un maximum de aproape 300% inainte de a face implozie
    si de a trimite intreaga lumea intr-un vertij la capatul caruia
    s-au aflat ororile razboiului mondial. Iar acum, tot razboiul
    dintre republicani si democrati se duce exact pe tema datoriei:
    poate fi marit plafonul de indatorare, ca statul sa nu ramana fara
    bani, sau trebuie taiate drastic cheltuielile, tocmai intr-o
    perioada cand relansarea economiei SUA e incerta?

    Cantitatea de moneda americana de pe piata a crescut deja odata
    cu programele de stimulare Q1 si Q2 de care aminteam mai sus si
    odata cu ea au crescut (aproape s-au dublat) si preturile
    principalelor marfuri. Corelatia dintre cresterea ofertei de dolari
    si inflatia mondiala nu denota insa o cauzalitate mecanica, afirma
    unii analisti: marfurile s-au scumpit pentru ca exista o cantitate
    mai mare de bani in piata, insa acea cantitate n-ar fi de dolari,
    ci de yuani.

    China, mai mult decat Statele Unite si Europa la un loc,
    tipareste yuani ca sa plateasca cu ei cantitatea in crestere de
    materii prime pe care o cere economia sa. Intre 1996 si 2008 China
    si-a crescut masa monetara M2 cu 17,4%, iar in 2009 ritmul de
    crestere fata de anul precedent a fost de 24,6%. La randul lor, SUA
    au majorat cu 6,3% masa monetara intre 1996 si 2008, iar in 2009 cu
    3,5% fata de anul precedent.

    La randul sau, Europa sta si ea destul de inconfortabil, mai
    ales ca nevoia de reformare a fundamentelor zonei euro se suprapune
    peste calendarele electorale din Germania si Franta. Conducerea
    Bancii Centrale Europene (BCE) ia in discutie saptamana aceasta
    problema datoriilor Greciei, unde criza datoriilor s-a acutizat.
    Problema in cazul Greciei este evident de solvabilitate, iar
    randamentele pe care le cer investitorii pentru a cumpara datorie
    greceasca arata clar ca isi fac foarte putine sperante ca Atena va
    fi vreodata in stare sa isi onoreze platile in structura lor de
    acum.

    Europa este insa divizata intre viziunea Germaniei, care nu-si
    doreste acordarea unor noi imprumuturi Greciei, ci restructurarea
    celor existente, si cea a Bancii Centrale Europene, pentru care o
    restructurare, fie ea si una “soft”, ar insemna decredibilizarea
    anticipata a oricaror alte viitoare emisiuni de datorie ale zonei
    euro.

    Tratamentul care a fost aplicat in Grecia din mai anul trecut si
    pana acum nu a dat roadele asteptate: economia nu si-a revenit,
    majoritatea imprumuturilor au fost folosite sa le rostogoleasca pe
    cele vechi, insa la dobanzi mai mari, iar tintele fiscale au fost
    ratate. Aceasta a deschis discutia despre posibilitatea ca
    aplicarea masurilor fiscale si tot programul de privatizare in
    valoare de 50 de miliarde de euro, la care Grecia s-a angajat
    pentru urmatorii trei-cinci ani, sa fie scoase de sub autoritatea
    Atenei si trecute in raspunderea directa a Bruxellesului. Ar
    insemna un pas inainte spre unificarea fiscala a zonei euro, asa
    cum e ea dorita de Germania, dar tot nu ar exclude un deznodamant
    prost al crizei datoriilor grecesti, lucru sanctionat prompt prin
    retrogradarile succesive de rating suferite de Grecia din partea
    Moody’s sau a Fitch.

    Coruptia, birocratia, fuga profiturilor in strainatate, faptul
    ca economia elena se afunda in recesiune in loc sa-si revina si
    faptul ca protestele de strada zilnice au devenit sport national
    compun un amestec cu potential exploziv, care ii determina pe unii
    comentatori greci si straini sa propuna o solutie radicala, de
    iesire din zona euro si din UE si de reintoarcere la drahma, pentru
    a-si putea apoi reaseza datoriile prin devalorizarea puternica
    (50-60%) a propriei monede. Ar fi pentru prima data cand un stat
    renunta la moneda unica (mecanismul de iesire din zona euro nici
    macar n-a fost prevazut in tratate), iar consecintele pentru zona
    euro ar fi catastrofale: dupa Grecia, pe usa ramasa deschisa ar
    putea urma oricand Irlanda si Portugalia, lipsite si ele de
    capacitatea de rambursare conform planului a imprumuturilor uriase
    pe care le-au angajat.

    Nimeni nu vrea sa deschida insa o astfel de cutie a Pandorei,
    pentru ca proiectul monedei unice europene e sfant pentru liderii
    ei, iar cei ce au interesul economic ca zona euro sa reziste si sa
    poata oferi o contrapondere solida la dominatia mondiala a
    dolarului sunt multi. Pe investitorii chinezi ii vedem deja in
    Grecia, cumparand active si oferindu-si sprijinul. Si daca ne luam
    dupa conservatorii americani speriati de o invazie rosie, au
    inceput deja sa faca acelasi lucru si in SUA.

  • Croitoru: Reluarea fluxurilor de capital sprijina revenirea economiei, dar pune presiune pe inflatie

    Croitoru a aratat, intr-o prezentare sustinuta la o conferinta
    de teme economice, ca pana in anul 2015 contributia fluxurilor de
    capital la cresterea Produsului Intern Brut va fi de 2,9% in
    viziunea FMI, cu un punct procentual mai mica fata de estimarile
    autoritatilor romane, de 3,9%. “In Romania, cresterea economica
    depinde foarte mult de ce se intampla in afara Romaniei. Suntem o
    tara mica si depindem de ce se intampla acolo si de deciziile care
    se iau acolo”, a spus Croioru. El a precizat ca este gresita ideea
    potrivit careia motoarele cresterii economice ar trebui sa se mute
    de la consum la investitii.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Solutiile lui Tariceanu pentru iesirea Romaniei din criza: Listarea pe bursa si privatizarea societatilor de stat

    “Noi ne uitam cu jind si eu cu invidie multa cand vad cum o
    tarisoara cum este Cehia are o companie cum e CEZ-ul, companie
    energetica, care valoreaza pe bursa 21 de miliarde de euro, asta-i
    capitalizarea CEZ-ului pe bursa. Pe bursa din Romania toate
    companiile romanesti adunate, tot ce e listat pe bursa nu face 21
    de miliarde. De ce acolo se poate si la noi nu? Si la noi sunt
    companii care daca ar fi listate pe bursa ar intra intr-un alt
    mecanism, adica ponderea mai mare a capitalului privat va determina
    restructurarea interna, management mai performant, o alta politica
    de investitii, care duce compania la crestere si devine un motor
    economic “, a declarat, joi, intr-o conferinta de presa, la Mamaia,
    Calin Popescu Tariceanu. El a dat ca exemplu companiile
    Hidroelectrica si Romgaz, care ar putea fi listate pe bursa daca
    Guvernul nu ar fi fost caracterizat de “o lipsa de curaj”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tariceanu: Romania nu a iesit din criza economica. FMI sa-si ia valiza si sa se care cat mai repede

    “Noi consideram ca posibila iesirea din criza, spre deosebire de
    actualul guvern care se lamenteaza, in frunte cu primul-ministru,
    si care considera ca a cazut peste ei o napasta. Nu a cazut nicio
    napasta, este o criza pe care a traversat-o toata lumea, numai ca
    Romania a ramas singura tara din toata Europa care inca nu a reusit
    sa iasa din criza. Sigur ca apar niste indicatori care ne arata ca
    am putea sa iesim eventual din recesiune, adica s-a oprit scaderea
    PIB-ului. Acest lucru nu inseamna ca am iesit inca din criza si mi
    se pare ca acest lucru se datoreza in mod evident incapacitatii
    actualului Guvern de a genera masuri proactive care sa redea
    increderea mediului investitional roman si strain si sa mobilizeze
    resursele necesare pentru investitii guvernamentale care sa
    compenseze lipsa de investitii din mediul privat”, a declarat
    Tariceanu, joi, la Mamaia, intr-o conferinta de presa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vineri, zi cruciala pentru soarta Greciei: mai vine sau nu finantarea de la UE si FMI?

    Reprezentantii “troicii” se afla de la inceputul lunii mai la
    Atena, unde negociaza eliberarea celei de-a cincea transe din
    imprumutul de 110 miliarde de euro acordat in mai 2010 si problema
    sustenabilitatii datoriei publice a Greciei, care a ajuns la 340 de
    miliarde de euro. Transa ar urma sa fie acordata pana la sfarsitul
    lunii iunie.

    In functie de rezultatul discutiilor de vineri va deveni clar si
    daca va fi aprobat sau nu un nou plan de credite de circa 65 de
    miliarde de euro pentru Grecia, conditionat sau nu de o trecere
    directa sub supravegherea “troicii” a programului de privatizari si
    de colectare a veniturilor.

    Surse citate de Kathimerini au declarat ca discutiile de pana acum
    au ajuns la divergente la capitolul contractelor colective de
    munca, dupa ce “troica” a cerut ca angajatorii care nu semneaza
    contractele colective sa nu fie obligati in alt fel sa le
    respecte.

    Ca privatizari importante, planul pune pe lista vanzarea unui
    pachet de 21% din actiunile Aeroportului International din Atena, a
    34% din Hellenic Postbank si a 40% din compania de apa si canal din
    Salonic. Deocamdata, singura privatizare aflata in curs de
    desfasurare este vanzarea a 10% din pachetul de 20% detinut de
    statul elen la compania de telecomunicatii OTE catre Deutsche
    Telekom, care detine 30%.

    ESTE GRECIA SOLVABILA?

    Vicepresedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Victor Constancio,
    a declarat joi ca banca nu exclude posibilitatea unei implicari
    voluntare a investitorilor privati in rezolvarea problemei
    datoriei, a relatat Kathimerini. Aceasta ar insemna ca institutia
    nu mai respinge de principiu posibilitatea unei forme de
    restructurare a datoriei. Ramane de vazut insa ce forma ar putea
    lua aceasta restructurare, din moment ce BCE respinge in continuare
    o restructurare clasica a datoriei, care sa angajeze pierderi
    pentru creditorii Greciei, fie prin acceptarea unei prelungiri a
    scadentelor la anumite credite sau emisiuni de titluri, fie prin
    reevaluarea lor.

    Atmosfera in care au loc discutiile s-a tensionat odata cu anuntul
    agentiei de rating Moody’s ca depuncteaza si mai mult datoria
    Greciei, de la B1 la Caa1, acelasi nivel cu al Cubei, mentinand
    perspectiva negativa de rating. Motivul invocat de Moody’s tine de
    riscul ridicat de restructurare a datoriei, de perspectivele de
    crestere economica “foarte incerte” si de “ratarea tintelor de
    ajustare bugetara pe 2010 si riscul ca Atena sa le rateze si pe
    cele de anul acesta”.

    Verdictul Moody’s a fost ca probabilitatea ca Grecia sa intre in
    incapacitate de plata a crescut la 50%. Ca urmare, randamentele
    obligatiunilor grecesti pe 10 ani au crescut imediat, ajungand pana
    la 16,30% (vezi mai jos), insa efectul pe pietele financiare n-a
    mai fost insotit, ca de obicei, si de o depreciere a euro, in
    contextul in care cancelarul german Angela Merkel a declarat ca
    liderii zonei euro raman ferm pe pozitii in apararea unitatii zonei
    euro, ceea ce presupune ca vor face toate eforturile posibile sa nu
    lase Grecia sa ajunga la incapacitate de plata.

    (CPD – probabilitate de intrare in incapacitate de plata; date
    furnizate de CMA Datavision)

    Economistul Christopher Pissarides, premiat anul trecut cu
    Nobel, a declarat ca restructurarea datoriei nu este o optiune
    viabila pentru Grecia, fiindca ea va lovi puternic in legaturile
    Greciei cu Banca Centrala Europeana. El s-a pronuntat pentru
    cresterea impozitelor, reducerea birocratiei care ii afecteaza pe
    investitori si pentru o vanzare treptata a tuturor companiilor
    aflate in proprietatea statului.

    Pissarides a argumentat ideea de marire a impozitelor spunand ca nu
    e loc de taieri de taxe cand tara are nevoie de o sporire cat mai
    rapida a veniturilor la buget. Singura posibilitate de a crea
    spatiu pentru reduceri de taxe ar fi ca numarul de functionari ai
    statului sa se reduca si astfel sa se obtina singurele economii
    realizabile in prezent, avand in vedere ca “nu mai e loc de alte
    reduceri de salarii si pensii”.