Tag: dezvoltare

  • Ce şi cum se schimbă în industria de comunicare pe plan local

    La nivelul întregii economii se simte un suflu de optimism, iar în industria de comunicare acesta a venit odată cu creşterea stabilă pe care o înregistrează în ultimii ani, şi care urmează tendinţele generale ale economiei, spune Veronica Savanciuc. „În contextul actual, în care se reia şi disponibilitatea companiilor către noi investiţii în comunicare, asistăm la un avans uşor al pieţei.“ Reprezentanta grupului de comunicare Lowe Romania adaugă că un efect pozitiv al crizei a fost că „ne-a determinat să fim mai strategici, să gândim pragmatic fiecare mişcare“. Şi, cum aşteptările pentru anul în curs în ce priveşte evoluţia industriei sunt similare anului trecut, şi grupul Lowe ar urma să urmeze acelaşi trend; însă, punctează Savanciuc, „rezultatele noastre nu depind numai de evoluţia generală a pieţei ci şi de modul în care agenţiile noastre ştiu să-şi valorifice atuurile, să încheie parteneriate cu reţele internaţionale puternice, să inoveze pe plan local“.

    Grupul Lowe reuneşte agenţiile Golin (PR), MullenLowe (advertising), Profero (digital), Initiative şi BPN (media), MedicOne (comunicare în domeniul medical şi farmaceutic), iar Veronica Savanciuc se aşteaptă, luând în considerare tendinţele generale în care se înscrie industria de comunicare, ca digitalul să aibă în continuare o dezvoltare mai dinamică decât alte segmente din industria comunicării; tendinţa, spune ea, se va reflecta şi în afacerile grupului, atât în cazul agenţiei specializate, Profero, dar şi în ce priveşte integrarea digitalului în activitatea celorlalte agenţii.

    Pentru viitorul apropiat, Lowe îşi propune să valorifice la maximum parteneriatul dintre agenţia proprie de digital şi reţeaua internaţională MullenLowe Profero, care oferă oportunitatea de a colabora cu branduri din alte pieţe şi chiar de a exporta campanii în alte ţări. De altfel, Veronica Savanciuc apreciază că dintre toate deciziile importante pe care le-a luat pe parcursul ultimilor ani, poate cea mai importantă a fost investiţia în dezvoltarea Profero. „Domeniul comunicării se află într-o permanentă evoluţie la nivel internaţional, ceea ce determină schimbări succesive şi pe plan local, alimentate desigur, de avansul tehnologic şi de apetenţa românilor pentru adoptarea ultimelor trenduri“, spune Veronica Savanciuc.

    Dincolo de terenul câştigat de digital, următorul pas în comunicarea brandurilor este mobile-ul, tendinţă de care companiile nu mai pot face abstracţie, întrucât telefonul inteligent a devenit mediul cel mai apropiat de consumator. Live streaming-ul şi realitatea augmentată fac şi ele parte din categoria de schimbări tehnologice care încep să-şi facă loc în campaniile multor branduri, completează reprezentanta Lowe. Cu toate acestea, unul dintre canalele tradiţionalele – TV-ul – îşi continuă poziţia dominantă în piaţa de media, obţinând în continuare un procent majoritar din bugetele alocate de companii pentru promovare, în contextul în care românii încă petrec foarte mult timp – aproape 6 ore pe zi – în faţa televizoarelor. Mai mult decât atât, TV-ul se extinde şi în digital, prin dezvoltarea de proiecte online, în încercarea de a sta cât mai aproape de consumator, iar această integrare TV-online va continua.

    Pe lângă schimbările legate de canalele de comunicare, piaţa evoluează şi din punctul de vedere al conţinutului. „Astăzi, consumatorul este mai smart, mai conectat, dar, pe de altă parte, are mai puţină răbdare să recepteze şi să interpreteze mesajele brandurilor. De aceea, brandurile sunt nevoite să-şi reconfigureze comunicarea pentru a se concentra pe un conţinut relevant pentru publicul ţintă. Prin urmare, nu mai vorbim doar de creativitate, ci şi de relevanţă, aceste două axe fiind la fel de importante în construirea unei campanii“, mai spune Veronica Savanciuc.

    În industria de comunicare, foarte dinamică, oportunităţile şi pericolele apar la tot pasul, însă o particularitate este faptul că orice oportunitate din acest domeniu se poate transforma într-un risc şi viceversa, punctează reprezentanta Lowe. Ea dă ca exemplu faptul că evoluţia modului în care consumatorii acceptă să interacţioneze cu brandurile reprezintă o oportunitate pentru cei care ştiu să profite de instrumente precum storytelling‑ul, însă şi un risc pentru cei care nu se pot adapta noilor tendinţe şi insistă să se concentreze pe metode tradiţionale de comunicare.

    Un alt exemplu poate fi şi presiunea tot mai mare din partea companiilor pentru rezultate vizibile, care să se reflecte aproape instant în businessul lor. „Este o provocare, însă campaniile care reuşesc să integreze acest echilibru între creativitate şi eficienţă sunt cele mai apreciate şi se pot transforma într-un avantaj competitiv pentru agenţiile care le dezvoltă“, explică Savanciuc, care a pus în urmă cu 23 de ani bazele grupului pe care îl conduce. Repere în dezvoltarea acestuia sunt lansarea şi stabilizarea fiecărei agenţii din grup, afilierea unora dintre acestea la reţele internaţionale puternice, parte din Interpublic Group of Companies (IPG). Şi face referire la două momente cheie recente, care au avut loc la finalul anului 2015 şi începutul anului 2016: afilierea agenţiei proprii de digital la reţeaua internaţională Profero şi schimbarea identităţii de brand a companiei Lowe în MullenLowe, ca urmare a unui rebranding global.

  • Guvernul vrea să construiască 6.500 de locuinţe generoase pentru bugetari

    Construirea locuinţelor are în vedere ”necesitatea asigurării accesului la locuire, care reprezintă o precondiţie pentru exercitarea unor drepturi fundamentale de care trebuie să beneficieze orice persoană”, potrivit unei note de fundamentare la proiectul de lege propus de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). ”Necesitatea dezvoltării construcţiei de locuinţe la nivel naţional, cu asigurarea de surse de finanţare la bugetul de stat, este justificată de numărul foarte mare de solicitări pentru obţinerea unei locuinţe în regim de închiriere, dar şi de faptul că autorităţile publice locale nu dispun de suficiente resurse financiare, la nivel local, pe care să le distribuie către construirea de noi locuinţe”, spune ministerul indicat.

    Chirii plătite militarilor de 135 milioane lei

    Cel mai plastic exemplu este cel al Ministerului Apărării Naţionale. În nota de fundamentare se afirmă că acest minister ar cheltui prea mulţi bani cu chiria personalului şi că ar fi mai ieftin ca ministerul să deţină propriul fond de locuinţe destinate închirierii.

    ”Identificarea celei mai stringente nevoi de construire a locuinţelor de serviciu a fost justificată de Ministerul Apărării Naţionale care a informat, încă din anul 2015, că alocă anual fonduri de la bugetul de stat pentru personalul specific cu nevoi de locuinţe determinate de mobilitatea obligatorie a lucrătorilor în desăvârşirea pregătirii profesionale şi a dezvoltării unei cariere solide, cheltuieli care, în timp, ar putea fi reduse prin realizarea de locuinţe de serviciu aflate în proprietatea publică a statului şi administrarea acestei instituţii”, se arată în nota de fundamentare.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • O echipă de români dezvoltă robotul care vrea să devină cel mai bun prieten al copiilor

    Îşi spune Woogie şi vine de pe o altă planetă, este prietenos, dornic să înveţe, vorbeşte şi ascultă şi este dezvoltat de o echipă de români. În termeni ceva mai ştiinţifici, Woogie este un asistent personal pentru copii. „Un fel de Amazon Echo pentru copii, dotat cu algoritmi de machine learning şi inteligenţă artificială“, spune Bogdan Coman, creatorul lui Woogie.

    Confruntat cu dificultatea de a îşi învăţa copiii tabla înmulţirii, Bogdan s-a gândit că trebuie să existe o metodă mai bună, un mod mai distractiv prin care copiii pot să înveţe. „Am ajuns şi eu în postura de a-mi învăţa copiii tabla înmulţirii şi a fost o provocare. Am încercat diferite metode, am găsit şi o aplicaţie, dar nici pe aia nu o foloseau. Aşa că mi‑am zis, hai să inventez ceva care să fie cool, distractiv. Prin Woogie am decis să oferim o metodă de educaţie într-un ambalaj de ciocolată.“

    Iar ambalajul de ciocolată de care vorbeşte este un extraterestru care a ajuns pe Pământ. Ideea acestei personalităţi a venit, spune Coman, în special de la fiica lui Daria, care atunci când avea 9 ani povestea că a venit de pe altă planetă şi că vrea să cucerească Pământul. Chiar şi compania care produce robotul se numeşte Aliens by Daria.

    CE ESTE WOOGIE?

    Este un dispozitiv, un robot, cu care se poate vorbi, acesta poate răspunde şi care se adresează copiilor, dar pe care-l pot utiliza şi părinţii şi care, pe deasupra, mai şi învaţă. Dacă în urmă cu câţiva ani asistenţii personali precum Siri de la Apple înţelegeau şi făceau doar lucruri simple, acum un produs ca Echo de la Amazon poate controla cam tot ce este „smart“ într-o casă doar la o simplă comandă vocală. „Există un val de asistenţi personali hardware care se vede în depărtare. Amazon Echo este un deschizător de drumuri pentru noi. A devenit cel mai vândut produs Amazon în State, ceea ce este foarte bine pentru businessul nostru, deoarece o companie ca Amazon are puterea de a deschide o nişă.“

    Forma lui Woogie încă nu este definitivată, urmând să primească un corp în vară, însă, chiar şi aşa, poate să răspundă la orice întrebare dintre domeniile permise – fiind un produs destinat copiilor -, poate pune muzică, poate controla  dispozitive „smart“, să stingă luminile sau să controleze volumul televizorului. Însă în principal Woogie activează ca un companion al copilului, pe care-l ajută la lecţii, jucând diferite jocuri, interacţionând cu acesta şi alegând ştiri din domeniile de interes ale copilului – comic books, maşini, desene animate. Dispozitivul nu este mobil, trebuind să fie tot timpul în priză. „Vrem ca Woogie să facă parte din ecosistemul camerei, să fie un gardian al camerei, ce-l aşteaptă pe copil să vină de la şcoală. Vrem să fie ca un birou, ca o noptieră“, afirmă Coman.

    Marele avantaj al produsului este că are algoritmi de învăţare şi inteligenţă artificială. Ce înseamnă asta? Înseamnă că produsul învaţă, reţine preferinţele copilului. „Dacă o să-i spun lui Woogie «play some Metallica» de vreo 10 ori, a 11-ea oară pot să-i zic „play some music“ şi el o să-mi pună melodii de la Metallica, apoi alţi artişti din categoria rock“, spune fondatorul Woogie. Mai mult, dacă trupa a produs o nouă melodie, Woogie are grijă să-şi informeze prietenul că formaţia preferată a mai lansat un cântec.

    Deoarece este un produs pentru copii, şi maniera în care răspunde este una adecvată, una jucăuşă. „De interacţiune, de modul în care răspunde s-a ocupat o scriitoare de cărţi de copii. Woogie răspunde adaptat la nivelul copilului“, explică Coman.

    De asemenea, pentru a-l face mai atractiv pentru copii robotul vine cu mai multe sunete preînregistrate. „Vocea de robot sună destul de plat, deoarece în momentul de faţă este imposibil să dai intonaţii, nu ştie să accentueze. I-am implementat sunete preînregistrate şi Woogie ştie să facă ca maşina de poliţie, ca Salvarea, aspiratorul, şi imită animale de la el de pe planetă. Vrem să fie mai funny“, adaugă el.

    Şi ce se întâmplă dacă un copil spune ceva ce nu ar trebui? „Atunci când copilul spune ceva necuvenit, Woogie nu tace, nu-i spune că a spus ceva rău, nu spune că nu a înţeles. Răspunde în limba sa extraterestră, apoi spune că a fost dat peste cap. «Te rog frumos să repeţi ce ai zis». Dacă copilul spune în continuare lucruri necuvenite, Woogie se opreşte, apoi trimite un email părinţilor. Woogie este pârâcios“, spune Bogdan Coman.

    Un pârâcios care pe lângă faptul că îl distrează pe copil şi îi dă tot felul de informaţii, îl poate ajuta la lecţii. „Îi poate pune întrebări despre materia şcolară. Când vine de la şcoală îi spune ştirile zilei, în funcţie de interesele copilului. Preferinţele sunt setate în funcţie de vârstă (6-12) şi de sex. Am stabilit 12 paliere de interes ce au rezultat dintr-o discuţie cu un psiholog, dar şi din datele obţinute de la de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii despre ariile de interes ale copiilor“, adaugă el. Însă Woogie nu este ca un fel de al doilea profesor, ci vrea să fie mai degrabă un partener de învăţare al copilului. Se face că nu ştie anumite lucruri şi-l roagă pe copil să i le spună, să aleagă varianta corectă.

    Fotografii: -The-Bucharet’s

  • Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Mihai Holhoş, fondatorul celui mai mare canal românesc independent de YouTube, s-a bazat pe consecvenţă atunci când a pus bazele Dozei de Haş. Cunoscut pe internet sub numele de Mikey Hash, tânărul de 29 de ani a reuşit să strângă din 2011 şi până acum aproape 850.000 de abonaţi.

    Mihai Holhoş a pornit în aventura pe internet acum cinci ani, când ideea de a face bani pe YouTube era într-o fază incipientă, chiar şi la nivel internaţional: „În România nu exista niciun youtuber, niciun creator de conţinut exclusiv online, era foarte puţin dezvoltată nişa asta, aşa că am încercat să încarc o emisiune pamflet pe care am făcut-o eu la mine în cameră pe genunchi, nu aveam niciun fel de aşteptare. Am dat-o unor prieteni să se uite, iar ei mi-au zis că a ieşit bine şi că ar trebui să mai fac şi altele. Am făcut apoi un clip public şi am primit feedback de la oameni necunoscuţi; mi-a plăcut sentimentul, aşa că am făcut episodul doi din Doza de Haş a doua zi. Oamenii au fost împărţiţi, unora le-a plăcut şi altora nu, dar acela a fost practic începutul. Am postat apoi în fiecare vineri, timp de cinci ani“.

    A înţeles potenţialul financiar „la câteva luni, poate un an de la primul clip“, dar i-a mai luat încă un an să genereze venituri. „În primii doi ani de-abia am ajuns la 100.000 de abonaţi, deci nu erau cifre foarte mari, plus că piaţa de YouTube era foarte puţin dezvoltată, aşa că mia de vizualizări valora foarte puţin. Nu exista YouTube România, parteneriatele se făceau printr-o adresă de proxy din Statele Unite şi banii intrau foarte greu“, spune Mihai Holhoş. „Oricum, datorită formatului emisiunii nu pot să generez foarte mulţi bani. În Doza de Haş folosesc alte filmuleţe de pe net, comentez alte clipuri pe care le găsesc şi, chiar dacă se încadrează la «fair use» după regulile celor de la YouTube, primesc tot timpul notificări că folosesc content care nu este al meu. Oricum, asta este o discuţie pe care o am eu cu cei de acolo de vreo un an de zile. Ca să clarificăm: bani de pe AdSense-ul clasic nu prea facem.“

    A început canalul când stătea la Deva şi îşi aminteşte amuzat de primul său client. „Primul client a fost o pizzerie din Deva care s-a oferit să ne dea pizza gratis la toţi, în fiecare zi de filmare comandam ce voiam şi ne aduceau. A fost primul product placement pe care l-am avut în emisiune. Dar aveam deja sute de mii de vizualizări, adică ne băteam cu televiziunile; diferenţa era că noi primeam doar trei pizza.“ În 2013, un prieten din industria de publicitate i-a propus să vină în Bucureşti şi să lucreze pentru el, folosindu-se de know-how-ul dobândit în trecut. În schimb, i-a oferit un salariu cu care să se poată întreţină în Capitală şi un studio în care să continue producţia video. A plecat de la companie în momentul când i s-a propus să prezinte o emisiune la una dintre cele mai mari televiziuni de la noi, lucru pe care l-a şi făcut, iar ulterior s-a mutat în propriul lui studio.

    Primul contract „serios“ de publicitate l-a semnat cu Cosmote. Îşi aminteşte că a fost prezent la lansarea iPhone 5 la un magazin pe Magheru, iar ideea contractului era să promoveze cât mai mult evenimentul. A anunţat pe canal că va merge, iar sute de fani au venit să-l cunoască: „Smiley, care era şi el prezent, se uita la mine şi nu ştia cine sunt. Habar n-avea de ce e atâta vâlvă în jurul meu. El stătea stingher într-un colţ în timp ce eu dădeam autografe“. Sunt mulţi creatori de conţinut în România care fac bani, dar nu din AdSense-ul clasic, adică din mii sau zeci de mii de vizualizări, explică tânărul antreprenor. „Se fac bani din product placement, când vine un brand şi vrea expunere la tine în emisiune sau la tine în vlog şi vrea să îi pomeneşti sucul sau compania de plăci video şi te plăteşte. Ăsta e modelul de business după care mergem.“ AdSense-ul clasic de pe YouTube nu merge în România; în Statele Unite, spre exemplu, merge foarte bine. „La traficul pe care îl avem noi, acolo am trăi bine, nu am mai avea nevoie de product placement. Iar asta se explică prin faptul că pe piaţa din România sunt foarte puţini advertiseri, şi atunci mia mea de vizualizări valorează foarte puţin. Dacă ar fi foarte multe companii care s-ar bate pe mia mea de vizualizări, atunci valoarea ar fi mult mai mare.“

    Are cinci angajaţi care câştigă „sume substanţiale“, pentru că a vrut să-i aducă la Bucureşti şi pe oamenii din Deva şi le-a dat cât au cerut, fără să negocieze. Are în plan să facă mai multe investiţii anul acesta, urmând pasiunea pe care a descoperit-o anul trecut pentru fenomenul Escape Room. „Am zis că pot cu siguranţă să fac asta bine, având în vedere şi influenţa pe care o avem pe internet.“ Şi aşa a şi fost: prima cameră dezvoltată de el, numită Leonardo da Vinci, ocupă primul loc pe site-ul Escapecentral.ro, cel mai mare agregator de profil. La Doza de Haş scrie singur textele, dar materialele folosite, montajul şi celelalte detalii cad în seama echipei. Pentru o emisiune de 10–12 minute filmează mai puţin de o oră, dar lucrurile nu au fost întotdeauna atât de simple. Cât despre costuri, ele pot fi extrem de reduse: „costul minim e zero, în cazul în care faci tu tot. Poate chiar să iasă de calitate bună, dar asta înseamnă să petreci foarte mult timp“. Se laudă cu faptul că nu a cheltuit niciun leu pe promovare, toată creşterea fiind organică. „O să ajungem la un milion de abonaţi anul acesta, prin mai-iunie, suntem primul canal independent de YouTube din România care va atinge acest prag.“

    Cât despre ceilalţi vloggeri români, Holhoş crede că ei nu înţeleg potenţialul de business al YouTube şi ratează, astfel, posibilitatea de a se dezvolta. „Ştiu vloggeri care au vizualizări destul de multe şi încă filmează cu un webcam. Sunt oameni despre care ştiu sigur că fac bani, dar nu îşi cumpără echipamente. Eu am investit cei mai mulţi bani, pentru ca în momentul în care am o idee să nu fiu limitat din punct de vedere tehnic, să pot să o pun în aplicare repede. Poţi numără pe degetele de la o mână creatorii de content pe YouTube din România care au o calitate foarte bună. Restul sunt copii, sunt prea mici, nu realizează potenţialul pe care îl poate avea un astfel de business.“

    Vezi şi:


    Cum arată cel mai nou sediu al Google

    Cele mai bune fotografii realizate cu iPhone 

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs

    Cum ar arăta lumea dăcă ar dispărea smartphone-ul

  • Vin într-adevăr chinezii?

    Parcarea pentru „700 de maşini gratis“, după cum anunţa afişul roşu din faţa complexului comercial Dragonul Roşu, este plină în mijlocul săptămânii, chiar şi la ora prânzului, când majoritatea comercianţilor trăgeau oblonul peste standurile lor. Din maşinile ce se opresc în faţa complexului, ce le blochează deseori pe cele parcate deja, ies oameni încărcaţi cu pungi din plastic pline.

    În cadrul centrului comercial, cunoscut pentru multitudinea de produse, materiale, culori, dar şi culturi reunite pe un spaţiu de 80.000 de metri pătraţi, trebuie să străbaţi un întreg labirint pentru a ajunge la standurile comercianţilor chinezi. Acestea încep, în cadrul Dragonului Roşu 1, la numerele 1.000 şi sunt uşor de distins: din tavan, deasupra lor, atârnă lampioane roşii, sub care un domn la vreo 50 de ani citeşte, cu spatele drept, o carte cu un titlu ce constă într-un semn chinezesc, iar alţi doi tineri mănâncă cu beţişoare din cutii de carton. Majoritatea conaţionalilor lor prezenţi în complexul comercial sunt însă într-o agitaţie continuă în timp ce îşi aranjează marfa sau negociază cu clienţii.

    Motiv pentru care un chinez în vârstă de 42 de ani, care face afaceri în România de vreo 15 ani, îmi spune: „5 minute îţi dau“ – când îl întreb cum îi mai merg afacerile. În acelaşi timp, îl ajută pe clientul care venise să îi plătească nişte saci de plastic plini de marfă. Din discuţie am putut să aflu doar că a venit în România în căutarea unei vieţi mai bune, fiindcă aici „oamenii sunt buni“, „aerul frumos“, dar că „e greu din cauza legilor“ să faci afaceri aici acum. Tot el mi-a spus că lucrurile merg din ce în ce mai rău – deoarece „se schimbă regulile de la o zi la alta“ – şi că a observat cum comercianţi chinezi care sosesc acum aici aleg să plece după doar trei luni. Vinde costume de baie în sezonul de vară şi haine de blană iarna şi spune că „Tot ce am muncit, am băgat aici“, referindu-se la standul său, dar şi la faptul că şi-a construit o viaţă în România.

    30% din afacerile Dragonului Roşu sunt de origine chineză, potrivit informaţiilor trimise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, dar proprietarii nu fac ei înşişi comerţ, ci închiriază şi subînchiriază spaţiile. Cele 5.000 de magazine de aici sunt gestionate de 3.000 de operatori, iar afacerea de aici susţine la rândul ei mii de familii din România, dar şi din Republica Moldova, Serbia şi Ungaria. Dragonul Roşu – societate ce ocupă 10 numere pe şoseaua Fundeni din Capitală – a înregistrat în 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri de 61,7 milioane de lei, un profit net de 23,6 milioane de lei, la un număr mediu de opt salariaţi, ocupând locul patru într-un clasament în funcţie de cifra de afaceri a firmelor cu asociat / acţionar chinez de pe piaţa locală şi fiind, astfel, una dintre cele mai efervescente investiţii chineze în România.

    Într-un mod simbolic, modul în care decurg lucrurile la Dragonul Roşu sintetizează relaţia pe care o au în general investitorii chinezi cu România – chiar şi prin prisma controverselor legate de acest loc, legate mai ales de desele vizite ale ANAF aici – şi care ar putea fi exemplificate prin semnele de întrebare ridicate asupra finalizării tranzacţiei dintre China Energy Company Limited şi Rompetrol, la doar o săptămână de la anunţul unei achiziţii de peste jumătate de miliard de euro a chinezilor, din cauza anchetei DIICOT în ceea ce a devenit dosarul Rompetrol II.

    Dacă Dragonul Roşu a început, în 1990, cu China 100% sursă de mărfuri şi comercianţi, ponderea operatorilor chinezi a scăzut la 30% în ultimii ani, iar cea a mărfurilor la 60-70% – raport relevant de asemenea pentru ilustrarea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări. Anul trecut, mărfuri de peste 2,9 miliarde de dolari au ajuns în România din China, din care mai bine de jumătate reprezintă aparatură şi echipamente electrice şi electronice, alături de textile şi articole de metal. Comparativ cu importurile, exporturile româneşti au fost de circa 530 de milioane de dolari anul trecut şi reprezintă mai ales lemn şi componente de echipamente electrice şi electronice. Relaţiile comerciale dintre România şi China, de 3,4 miliarde de dolari, reprezentă circa 2,9% dintr-o valoare totală a schimburilor comerciale dintre România şi restul lumii, în timp ce deficitul adus de relaţia cu China a ajuns la 28,75% din totalul deficitului României în relaţie cu alte ţări.

    În acelaşi timp, China înseamnă doar 0,8% din totalul investiţiilor străine pe piaţa locală. „Unul dintre obiectivele României pe această relaţie trebuie să fie acela de reducere a deficitului comercial uriaş, prin creşterea exporturilor. Totuşi, trebuie subliniat că, în realitate, volumul exportului românesc pe China este de aproape 1 miliard de dolari, aproape dublu faţă de oficial“, spun reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, referindu-se la direcţiile în care ar trebui dezvoltate relaţiile comerciale dintre România şi China. Ei spun că diferenţa provine din modul diferit de cuantificare din statistica României faţă de cea a Chinei. Astfel, dacă o fabrică de mobilă, cum ar fi cea din Târgu Lăpuş, livrează canapele la IKEA, la noi figurează ca export Suedia, lanţul IKEA ducând marfa în toate magazinele sale din lume, inclusiv China. La fel este şi cazul confecţiilor executate în lohn pentru case de modă din Italia, care sunt apoi livrate în toată lumea. „De aceea, în statistica din China, România figurează cu câteva zeci de mii de perechi de pantaloni livrate la export, iar în statistica noastră nu“, observă Sorin Dimitriu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti şi vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

  • Un puşti de clasa a VI-a vinde parole care nu pot fi ghicite cu doar 2 dolari

    Pentru a creea asemenea parole, puştiul foloseşte Diceware, sistem dezvoltat de Arnold G. Reinhold, iar prin această metodă se creează parole care sunt greu de spart de către hackeri.

    Cum funcţionează Diceware?

    Simplu. Tot ce trebuie să faci este să arunci cu zarul de cinci ori şi notezi fiecare număr, apoi cauţi numărul de cinci cifre în dicţionarul Diceware, care conţine o listă de cuvinte. Creatorul recomandă formarea unei parole din cel puţin 5-6 cuvinte. Aceste parole sunt foarte greu de spart, fiind nevoie de resurse foarte mari (multe calculatoare, bugete foarte mari), iar parolele formate din 7 sau 8 cuvinte sunt foarte greu de spart cu tehnologia disponibilă în prezent. Oricine poate utiliza Diceware, însă nu toată lumea are timp şi răbdare să facă asta.

    “Să cumperi parole pare o nebunie. Însă ştii că parolele tale pot fi mai puternice, mai lungi, mai greu de spart”, spune tânărul pe site-ul său.
    “Folosind o metodologie dovedită, eu îţi construiesc o parolă puternică, memorabilă, folosind o serie de cuvinte din dicţionar, cuvinte selectate cu ajutorul unui zar”, scrie el.

    Parolele de şase cuvinte costă 2 dolari. Poţi ţine minte parolele, le poţi nota într-un carneţel sau pot fi salvate într-un program de tipul password manager.

    Cei care apelează la serviciul tânărului vor primii parolele prin poştă, într-un plic sigilat. 

  • Zeci de sportivi ruşi, implicaţi într-un program de dopaj naţional înainte de JO de Iarnă de la Soci

    Zeci de atleţi ruşi, inclusiv 15 medaliaţi, care au participat la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci, au făcut parte dintr-un program de dopaj de stat pus la punct pentru a asigura dominaţia sportivilor ruşi, a spus directorului laboratorului antidoping de la acea vreme, anunţă New York Times.

    Grigory Rodchenkov, directorul laboratorului antidoping care s-a ocupat de testarea a mii de sportivi, a declarat, că, personal, a dezvoltat un cocktail de trei substanţe interzise, care, mai apoi, a fost oferit atleţilor ruşi. Printre sportivii cărora le-au fost administrate aceste substanţe se numără 14 membri ai echipei de schi fond, inclusiv doi sportivi ai echipajului de bob, medaliaţi cu aur la Soci.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul mall din România cu o pârtie de schi în interior. Cum funcţionează pârtia – VIDEO

    Shopping City Timişoara, mallul din vestul ţării, dezvoltat de fondul de investiţii NEPI, a fost deschis pe 31 martie.

    Timişorenii au acces la cel mai mare cinematograf multiplex Cinema City din afara Bucureştiului, cu 13 săli dotate cu tehnologii 3D, alături de o sală de fitness cu piscină semi-olimpică, o zonă de bowling, biliard, cazino, food-court şi un spaţiu de joacă pentru copii. Grupul intenţionează să deschidă şi prima pârtie de schi în interiorul unui mall din ţară, care urmează să fie inaugurată în curând.

    Pasionaţii de schi se pot antrena pe pârtie, iar începătorii pot învăţa fără a fi nevoiţi să se deplaseze până la munte.

    De asemenea, mall-ul va avea o zona de distractie deschisa non-stop si este dotata cu peste 70 de slot machines de ultima generatie si rulete electronice. 

  • Descoperirea unor cercetători chinezi explică apariţia oamenilor

    Cercetătorii chinezi au anunţat, recent, o descoperire senzaţională care completează golurile din lanţul evolutiv. Este vorba despre mai multe fosile aparţinând unor creaturi cu blană care locuiau în zonele situate în sudul Chinei acum 34 de milioane de ani şi care clarifică etapele de dezvoltare ale primatelor, grupul din care, mai târziu, s-a constituit specia umană.

    Un studiu publicat în revista „Science” dezvăluie informaţii despre fragmentele remarcabile scoase la iveală de cercetători şi despre cum au apărut oamenii.

    Vezi aici explicaţia pentru apariţia oamenilor

  • Secretul lui Einstein care te ajută să ieşi din orice situaţie

    Viaţa fiecăruia dintre noi este presărată cu obstacole care ne cizelează, întăresc şi ne dezvoltă gândirea analitică. Un lucru este clar, avem de învăţat din fiecare situaţie dificilă.

    Tocmai de aceea, înainte să încercăm să găsim soluţia, trebuie să facem un pas înapoi şi să analizăm imaginea de ansamblu. Deoarece, aşa cum spunea savantul Albert Einstein, ”înţelegerea problemei este crucială pentru soluţionarea ei”. De altfel, acesta era motto-ul marelui om de ştiinţă pentru care nici un mister părea de nepătruns.

    Vă prezentăm câteva dintre principiile reţetei lui Einstein de a rezolva situaţiile dificile.
    Redefineşte problema

    Atunci când te confrunţi cu o situaţie care pare fără ieşire, poate ar fi cazul să priveşti şi din alte unghiuri problema. De exemplu, dacă ai în subordonare un departament şi doreşti să îmbunătăţeşti activitatea şi performanţele dacă vei formula următoarea rugăminte: ”Aş vrea să îmi propuneţi idei prin care să creştem productivitatea”, este posibil să dai piept cu un dezinteres total. În schimb, dacă îţi rogi oamenii să găsească soluţii prin care munca lor să devină mai uşoară, este posibil să primeşti propunerile pe care le aşteptai.

    Detaşează-te

    Fiecare provocare reprezintă doar o părticică din ceea ce te aşteaptă în viaţă. De asemenea, în încercarea de a rezolva o problemă, riscăm să ne pierdem în detalii care nici măcar nu contează. De câte ori simţi că se întâmplă acest lucru, încearcă să ai o privire de ansamblu.



    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO:

    LEGENDA CASCADEI BIGĂR, UNA DIN CELE MAI FRUMOASE DIN LUME – GALERIE FOTO

    CUM ARATĂ CELE MAI FRUMOASE SATE DIN LUME – GALERIE FOTO

    LOCUL DIN ROMÂNIA DE CARE STATUL ROMÂN ŞI-A BĂTUT JOC. ZECI DE MII DE STRĂINI ÎL VIZITAU ANUAL – GALERIE FOTO

    AROGANŢĂ DUSĂ LA EXTREM: A CHELTUIT 500.000 DE DOLARI PE O PETRECERE LA CARE A VENIT ÎNSOŢIT DE FEMEI ŢINUTE ÎN LESĂ – GALERIE FOTO

    CÂND FOTOGRAFIILE FAC 1000 DE CUVINTE – GALERIE FOTO

    REPORTAJ DIN ŢARA DOPURILOR DE PLUTĂ – GALERIE FOTO

    CUM ARATĂ PISCINA CARE A COSTAT 2 MILIARDE DE DOLARI ŞI SE ÎNTINDE PE 8 HECTARE – GALERIE FOTO

    CUM ARATĂ CEL MAI BUN HOTEL DIN ROMÂNIA – GALERIE FOTO

    Cititi continuarea pe www.unica.ro