BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Isărescu: Ţinta de aderare la euro în 2019 nu mai este fezabilă, ne trebuie o foaie de parcurs clară

    “Ţinta 2019 pentru euro nu mai este fezabilă pentru că ar fi trebuit ca, cel mai târziu în iunie 2016, să intrăm în ERM II, anticamera zonei euro, pentru care pregătirea e complicată. Tehnic nu mai este posibil, char dacă am dori politic”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la briefingul după şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale.

    Chiar şi în situaţia intrării în anticameră în iunie 2016 cu un efort deosebit de a îndeplini condiţiile, ceea ce este improbabil, dacă nu imposibil, mai există perioada de minimum doi ani în care România trebuie să rămână în aceasta, fără a garanta intrarea în zona euro în 2019 şi demersurile nu trebuie forţate în acest moment.

    “Noi avem o abordare pe care am mai spus-o şi o s-o propunem din nou Guvernului, preşedintelui ca, înainte de orice decizie, de stabilirea unei date, să ne facem o foaie de parcurs, trebuie să ştim ce înseamnă atingerea acelei date, o foaie de parcurs care să fie discutată politic, să fie însuşită şi de opoziţie, pentru că la anul suntem în alegeri. Pentru foaia de parcurs trebuie un consens la nivel naţional, mai mult decât unul politic poate”, a adăugat Isărescu.

    Şeful BNR a punctat că societatea românească trebuie să înţeleagă că aderarea la euro este un proces complicat, care presupune nu doar schimbarea monedei, ci schimbări în toate componentele societăţii, inclusiv în plan cultural.

    “Plus că trebuie să răspundem la mai multe întrebări: comiterul de trecere la euro din ceva fi format? Cât va fi guvernamental, cât va cuprinde partea tehnică din banca centrală, cât va acoperi societatea civilă? Răspunsul la aceste întrebări va veni pe cale de consecinţă”, a precizat Isărescu.

    Totodată, el a reamintit că celelalte ţări din regiune care intenţionează să adere la euro nu şi-au fixat o dată anume, ci vor să aştepte pentru când situaţia va fi adecvată sau când condiţiile vor fi îndeplinite.

  • Miniştrii Finanţelor din UE au stabilit noi principii ale relaţiilor între ţările euro şi noneuro

    Tema reuniunii desfăşurate sâmbătă în Luxemburg a fost direcţia de integrare a celor 19 ţări din zona euro în următorii zece ani. Reprezentanţii celor nouă ţări UE care nu folosesc moneda euro au exprimat propriile preocupări privind direcţia în care se îndreaptă zona monetară unică.

    “Cheia este o obligaţie legislativă şi una politică prin care să ne asigurăm că este păstrată integritatea pieţei unice europene”, a declarat ministrul Finanţelor din Luxemburg, Pierre Gramegna, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

    “Discuţia este deschisă, pentru a afla dacă există efecte negative asupra ţărilor care nu fac parte din zona euro”, a spus Gramegna.

    Miniştrii Finanţelor au stabilit să fie mai deschişi faţă de hotărârile luate în zona euro şi privind impactul acestora asupra ţărilor din afara uniunii monetare.

    “De asemenea, se va încerca evitarea consecinţelor negative asupra ţărilor care nu folosesc euro”, a dat asigurări Gramegna.

  • Oficial BCE: Creşterea din zona euro este prea slabă pentru a crea locuri de muncă

    ”Când inflaţia este scăzută, cea mai bună cale pentru a o aduce la nivelul ţintei BCE de aproape 2% este susţinerea activităţilor economice. În prezent, creşterea economică şi a numărului locurilor de muncă reprezintă precondiţii pentru stabilitatea preţurilor”, a spus Coeure, pentru grupul francez de presă EBRA.

    Potrivit datelor publicate marţi de Eurostat, economia zonei euro a crescut cu 0,4% în trimestrul al doilea, faţă de trimestrul precedent, peste estimarea iniţială de 0,3%, susţinută de exporturi şi cheltuielile de consum. Un ritm de creştere similar a fost înregistrat şi la nivelul Uniunii Europene.

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut, PIB-ul ajustat la factorii sezonieri a urcat în intervalul aprilie-iunie cu 1,5% în zona euro şi cu 1,9% în UE, după creşteri de 1,2%, respectiv 1,7% în trimestrul precedent.

    Banca Centrală Europeană a anticipat săptămâna trecută că redresarea zonei euro va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent decât estima inţial, din cauza efectului încetinirii activităţilor economice în China.

    Banca prognozează pentru acest an o creştere economică de 1,4% în zona euro, urmată de un avans de 1,8% în 2016. BCE a redus săptămâna trecută estimarea referitoare la inflaţia zonei euro din acest an la numai 0,1%, de la nivelul de 0,3% prognozat în iunie. Pentru 2016, banca se aşteaptă la accelerarea inflaţiei la 1,1%, care este totuşi sub estimarea anterioară, de 1,5%. În 2017, reprezentanţii BCE anticipează o inflaţie de 1,7%, apropiată de aşteptarea iniţială de 1,8%.

     

  • Merkel: Economia zonei euro este într-o formă mai bună faţă de anul trecut. Reformele au meritat

    “Dacă ne uităm la zona euro, în ansamblul ei, putem spune că are rol o redresare economică, situaţia este mai bună decât acum un an”, a spus Merkel.

    Ea a arătat că în special ţările care au adoptat reforme profunde, cum sunt Spania şi Irlanda, înregistrează creşteri peste medie.

    “Economia spaniolă creşte la fel de rapid ca înainte de criză. Putem spune că reformele au meritat”, a adăugat Merkel.

    Potrivit datelor publicate marţi de Eurostat, economia zonei euro a crescut cu 0,4% în trimestrul al doilea, faţă de trimestrul precedent, peste estimarea iniţială de 0,3%, susţinută de exporturi şi cheltuielile de consum. Un ritm de creştere similar a fost înregistrat şi la nivelul Uniunii Europene.

    În primul trimestru, PIB-ul a avansat cu 0,5% atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană.

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut, PIB-ul ajustat la factorii sezonieri a urcat în intervalul aprilie-iunie cu 1,5% în zona euro şi cu 1,9% în UE, după creşteri de 1,2%, respectiv 1,7% în trimestrul precedent.

  • Eurostat: Economia zonei euro a crescut peste estimările iniţiale în trimestrul doi, cu 0,4%

    Un ritm de creştere similar a fost înregistrat şi la nivelul Uniunii Europene.

    În primul trimestru, PIB-ul a avansat cu 0,5% atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană.

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut, PIB-ul ajustat la factorii sezonieri a urcat în intervalul aprilie-iunie cu 1,5% în zona euro şi cu 1,9% în UE, după creşteri de 1,2%, respectiv 1,7% în trimestrul precedent.

    În trimestrul al doilea, consumul populaţiei din zona euro a crescut cu 0,4% şi a avut o contribuţie de 0,2 puncte procentuale la PIB-ul regiunii. Cheltuielile guvernamentale au urcat cu 0,3%, în timp ce investiţiile au scăzut cu 0,5%, după o majorare de 1,4% la începutul anului, potrivit Eurostat.

    Banca Centrală Europeană a anticipat săptămâna trecută că redresarea zonei euro va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent decât estima inţial, din cauza efectului încetinirii activităţilor economice în China.

    Banca prognozează pentru acest an o creştere economică de 1,4% în zona euro, urmată de un avans de 1,8% în 2016. BCE a redus săptămâna trecută estimarea referitoare la inflaţia zonei euro din acest an la numai 0,1%, de la nivelul de 0,3% prognozat în iunie. Pentru 2016, banca se aşteaptă la accelerarea inflaţiei la 1,1%, care este totuşi sub estimarea anterioară, de 1,5%. În 2017, reprezentanţii BCE anticipează o inflaţie de 1,7%, apropiată de aşteptarea iniţială de 1,8%.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a dat asigurări, în conferinţa de presă susţinută după şedinţa de politică monetară de săptămâna trecută, că instituţia este pregătită să suplimenteze măsurile de stimulare dacă economia zonei euro va avea nevoie.

    La nivelul UE, PIB-ul a crescut în trimestrul al doilea, faţă de primele trei luni ale acestui an, în toate statele pentru care sunt disponibile date, cu excepţia Franţei, unde economia a stagnat.

    Cele mai mari creşteri faţă de primul trimestru au fost înregistrate în Letonia (+1.2%), Malta (+1,1%), Cehia, Spania şi Suedia (+1%), urmate de Grecia şi Polonia (+0,9%), Slovacia (+0,8%), Estonia, Croaţia, Lituania, Slovenia şi Marea Britanie (+0,7%).

    Cele mai reduse rate de creştere au fost înregistrate în Olanda, Austria şi România (+0,1%).

    În România, INS a anunţat vineri că Produsul Intern Brut a înregistrat în trimestrul al doilea o creştere cu 3,3% pe seria brută şi cu 3,7% pe seria ajustată sezonier, faţă de acelaşi trimestru din anul 2014.

     

  • Markit: Economia zonei euro ar putea creşte cu 0,4% în trimestrul trei

    În trimestrul al doilea, zona euro a înregistrat un avans economic de 0,3% comparativ cu primul trimestru.

    “Indicele PMI sugerează că economia zonei euro traversează una dintre cele mai bune perioade de creştere şi de creare de locuri de muncă din ultimii patru ani”, a declarat Rob Dobson, economist la Markit, transmite MarketWatch.

    Indicele referitor la intenţiile de achiziţii ale directorilor de companii, calculat de Markit, a crescut la 54,1 puncte în august, de la 53,9 puncte în iulie.

    Un nivel sub 50 de puncte al indicelui arată declinul activităţilor economice, iar un rezultat peste acest nivel indică creştere.

    Nivelul din luna august al indicelui atenuează o parte din temerile că economia zonei euro nu reacţionează la scăderea puternică a preţurilor petrolului şi la măsurile de stimulare adoptate de Banca Centrală Europeană, care suplimentează lunar lichidităţile din piaţă cu 60 de miliarde de euro.

    În Germania, cea mai mare economie din zona euro, producţia din sectorul privat a crescut, iar companiile au intensificat angajările, dar în Franţa indicele a scăzut de la 49,6 puncte în iulie la 48,6 puncte în august, ceea ce arată că firmele reduc numărul locurilor de muncă.

    În China, indicele PMI a scăzut în august la cel mai redus nivel după 2009.

  • Decodificarea năucitoarei intervenţii a FMI în criza grecească

    Un atac dur al Fondului Monetar Internaţional asupra intenţiilor liderilor zonei euro de a disciplina Grecia cu austeritate este însoţit de o ofensivă diplomatică a Washingtonului la Frankfurt, de unde Draghi conduce Banca Centrală Europeană, la Berlin, de unde Merkel şi Schäuble predică rigoarea bugetară, şi la Paris, una din puţinele capitale ale zonei euro care sprijină făţiş Atena.

    Citiţi mai mult aici.

  • EXPLOZIV! Documentul SECRET al FMI arată care este, de fapt, DATORIA REALĂ a Greciei

    În ziua în care Parlamentul Greciei trebuie să decidă asupra măsurilor de austeritate, un document secret al FMI creează o situaţie explozivă în Europa. Datele arată care este de fapt datoria reală a Greciei.

    Raportul secret al FMI este considerat de unii analişti drept unul exploziv, pentru că Fondul nu poate împrumuta o ţară în cazul în care nu crede că aceasta poate returna banii.

    EXPLOZIV! Documentul SECRET al FMI arată care este, de fapt, DATORIA REALĂ a Greciei

  • BCE: Băncile din zona euro au relaxat condiţiile de creditare a companiilor

    Potrivit unui sondaj trimestrial efectuat de BCE, relaxarea standardelor de acordare a împrumuturilor a depăşit aşteptările exprimate anterior de reprezentanţii băncilor comerciale, relaxează MarketWatch.

    În plus, băncile au început să ofere condiţii mai favorabile pentru creditele destinate achiziţiilor de locuinţe. Atât în cazul creditelor destinate companiilor cât şi în cel al împrumuturilor pentru locuinţe, concurenţa dintre bănci a reprezentat principalul motiv al relaxării standardelor, notează BCE.

    Între timp, cererea netă pentru împrumuturi din partea companiilor a crescut considerabil, susţinută în mare parte de nivelul general al dobânzilor.

    “Investiţiile în mijloace fixe au contribuit la creşterea cererii. Cererea netă pentru credite pentru locuinţe a continuat să crească substanţial, datorită nivelului scăzut al dobânzilor şi al perspectivelor pieţei imobilare”, potrivit BCE.

    Raportul BCE se bazează pe intervievarea a 142 de bănci din zona euro, în perioada 9-24 iunie.

    Datele se referă la trimestrul al doilea, primul trimestru integral după ce BCE a lansat în martie programul de achiziţii lunare de obligaţiuni de 60 de miliarde de euro pe lună, prevăzut să se desfăşoare până în septembrie 2016.

     

  • Presa germană: Berlinul a propus IEŞIREA Greciei din zona euro! Reacţia Atenei după anunţul cutremurător

    Presa germană informează că ministerul german al Finanţelor a propus ieşirea Greciei din zona euro!

    Atena a reacţionat imediat după anunţul cutremurător, potrivit căruia va ieşi din zona euro.

    VEZI AICI MAI MULTE DETALII ŞI REACŢIA GRECIEI