Dacă vreţi să vă luaţi o vacanţă de câteva zile cu un buget mai mic, cel mai bine este să uitaţi de marile capitale europene precum Londra, Paris sau Madrid.
Există numeroase alte opţiuni pentru a petrece un week-end, iar cei de la The Guardian au alcătuit un top al acestora.
Pe zi ce trece, semnele că zona euro şi Uniunea Europeană sunt pregătite de o ieşire a Greciei din cadrul sistemului monedei unice europene sunt tot mai vizibile.
Iar când Financial Times scrie într-unul din cele două editoriale zilnice nesemnate ale ziarului, deci asumate ca politică redacţională, chiar sub logo-ul „Without fear and without favour“ (Fără frică şi fără favoruri), că Grecia mai face încă un pas spre exitul din zona euro, atunci nu mai e de glumit.
Cu 511,8 milioane de dolari obţinuţi de vineri până duminică pe plan mondial – din care 100 de milioane de dolari în China -, potrivit cifrelor publicate duminică de site-ul boxofficemojo.com, noul opus din această serie de filme create de Steven Spielberg a depăşit cu mult precedentul record, stabilit în 2011 de ultimul film din seria “Harry Potter”, care obţinuse încasări de 483 milioane de dolari în weekendul său de debut.
“Jurassic World”, o nouă poveste din această franciză cu dinozauri fioroşi, a debutat pe primul loc în box office-ul nord-american, cu încasări de 204,6 milioane de dolari, şi ocupă locul al doilea în topul filmelor cu cel mai bun debut în cinematografe din toate timpurile pe piaţa nord-americană, precizează site-ul allocine.fr.
Filmul cu cel mai bun debut din istoria box office-ului nord-american rămâne “Răzbunătorii/ The Avengers”, din 2012, care a obţinut în primul său weekend de proiecţii încasări de 207,4 milioane de dolari.
“Jurassic World” îi are în rolurile principale pe actorii Chris Pratt şi Bryce Dallas Howard şi este regizat de cineastul Colin Trevorrow. Au trecut 22 de ani de la evenimentele din Jurassic Park, iar parcul de distracţii imaginat de vizionarul John Hammond este acum perfect funcţional, informează site-ul cinemagia.ro. Milioane de turişti au venit anual pe Isla Nublar, plătind preţuri piperate pentru a vedea cu ochii lor dinozaurii readuşi la viaţă de tehnologii revoluţionare, dar în ultima vreme numărul vizitatorilor a scăzut. Pentru a creşte vânzările, Corporaţia Patel comandă realizarea unui nou dinozaur. Comportamentul acestuia îi va uimi pe angajaţii parcului, iar natura va profita curând de ocazie pentru a arăta din nou că nu poate fi controlată de om.
Dorind să se retragă din activitate ca Iron Man, Tony Stark îl creează pe Ultron, un robot dotat cu o uimitoare inteligenţă artificială. Acesta ar trebui să evalueze pericolele şi să controleze armata de roboţi a lui Stark, doar că Ultron va declara curând război rasei umane. Dotat cu puteri nebănuite şi invincibil în învelişul său de adamantium, robotul se aruncă împotriva New York-ului, Răzbunătorii fiind singurii în stare să ţină piept extraordinarei ameninţări. Iron Man, Căpitanul America, Thor, Văduva Neagră şi Hulk vor avea nevoie de resurse ieşite din comun, dar şi de multă şiretenie pentru a-l înfrunta pe genialul robot, în stare să controleze minţile oamenilor şi să emită distrugătoare radiaţii şi unde electromagnetice. Pelicula este distribuită în cinematografele româneşti de Forum Film România.
Locul al doilea în box office-ul românesc i-a revenit peliculei “Secretul lui Adaline/ The Age of Adaline”, un film romantic cu accente fantastice despre o tânără care încetează să îmbătrânească, ce a avut încasări de 336.695 de lei şi 18.134 de spectatori, potrivit cinemagia.ro. Regizat de Lee Toland Krieger, această comedie romantică are o distribuţie impresionantă, în care se remarcă Blake Lively, Harrison Ford, Michiel Huisman, Kathy Baker şi Ellen Burstyn. Filmul este distribuit în România de InterComFilm Distribution.
Pe locul al treilea s-a clasat filmul “Furios şi iute 7/ Fast and Furious 7”, al şaptelea lungmetraj din această franciză de acţiune şi ultima peliculă a regretatului actor Paul Walker, cu încasări 294.336,94 de lei. Lungmetrajul este continuarea seriei de succes în care Vin Diesel şi Paul Walker îşi reiau rolurile lui Dominic Toretto şi Brian O’Conner. Cu cazierul curăţat şi liniştiţi alături de vechii lor prieteni, cei doi încearcă să îşi facă o nouă viaţă, dar totul se năruie în momentul în care Ian Shaw intervine, iar ei sunt nevoiţi să calce din nou în afara legii. Producţia filmului a fost amânată aproape un an din cauza decesului lui Paul Walker. Filmul, distribuit de Ro Image 2000, a avut 15.710 de spectatori de vineri până duminică.
“Clopoţica şi Legenda Bestiei de Nicăieri/ Tinker Bell and the Legend of the NeverBeast”, de Steve Loter, a ocupat locul al patrulea, cu încasări de 142.857 de lei şi 7.622 de spectatori. Distribuit de Forum Film România, lungmetrajul animat din seria “Tinkerbell” o prezintă pe Clopoţica într-o aventură ieşită din comun. Când una dintre suratele ei, încrezătoare că înfăţişarea nu spune nimic despre inima unei fiinţe, se împrieteneşte cu o misterioasă creatură gigantică, Clopoţica nu ştie dacă să se teamă sau nu pentru siguranţa zânelor. Dar când un grup de zâne ia iniţiativa de a captura “monstrul” înainte ca acesta să facă prăpăd în jur, Clopoţica va trebui să decidă dacă prejudecăţile sunt mai importante decât o inimă deschisă.
Pe locul al cincilea s-a clasat comedia “Paul, mare poliţist la mall 2/ Paul Blart: Mall Cop 2”, cu încasări de 103.325 de lei de vineri până duminică. După trăsnitele sale aventuri din primul film, dolofanul agent de pază Paul Blart este gata să treacă la următorul nivel: o slujbă în Las Vegas, cel mai bine păzit oraş din lume. Angajat la un cazinou de lux, Paul va trebui să-şi impresioneze şefii şi noii colegi, dar marea provocare se va ivi atunci când o bandă de hoţi va lua în vizor valoroasele obiecte de artă din clădire. Filmul, distribuit de InterComFilm Distribution, a avut 5.738 de spectatori în weekend.
“Stabilesc de regulă ţinte foarte ambiţioase, dar traficul este peste aşteptările noastre“, spune Tatian Diaconu, director general al Immochan România, compania care a dezvoltat proiectul Coresi la Braşov, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro. Deschis pe 27 martie, noul centru comercial aştepta în primul weekend în jur de 120.000 de vizitatori, iar pentru un an întreg numărul creşte la 8 milioane de vizitatori. Oraşul de sub Tâmpa nu avea niciun mall, iar aşteptarea unui astfel de proiect a fost lungă.
Totul a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să investească la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, ceea ce reprezintă cam 8% din suprafaţa oraşului. La prima discuţie referitoare la dezvoltarea acestui proiect, primarul Braşovului, George Scripcaru, a spus „au mai zis şi alţii că vor să facă un proiect“, povesteşte Diaconu.
Trei ani mai târziu oraşul posedă un centru comercial care are ambiţia de a atrage clienţi de pe o rază de 60 de kilometri, spre Sibiu, Miercurea-Ciuc, Târgu Mureş şi Ploieşti. „Strict pentru populaţia oraşului Bra-şov proiectul este supradimensionat şi din start ne-am dorit ca oamenii să se urce în maşină şi să meargă o oră până la Coresi, unde să petreacă o după-amiază întreagă. Nu mai cumpărăm ca în urmă cu cinci ani, de aceea încercăm să înlo-cuim shoppingul cu ofertă de activităţi pentru petrecerea timpului liber“, spune Tatian Diaconu. Aşa că 20% din suprafaţa Coresi este dedicată zonei de divertisment, iar noul centru comercial îşi propune să găzduiască 365 de evenimente pe an, având o scenă pe care se vor desfăşura spectacolele programate. Immochan a inclus în proiect locuri de joacă pentru copii la interior dar şi în exterior şi opt săli de cinematograf, dintre care patru cu echipamente de proiecţie 3D, în total aproape 1.500 de locuri. „Investiţia într-un cinematograf se amortizează în 30 de ani, dar în Braşov exista o cerere reală. Funcţiona un singur cinematograf, cu o capacitate de 120 de locuri, iar uneori biletele se cumpărau cu «relaţii»“, spune Tatian Diaconu.
Piaţetele aflate la intersecţia aleilor din Coresi poartă nume, pentru a fi uşor de identificat, de pildă La Şezătoare sau Piaţa cu Copaci, iar într-una dintre ele este amplasat un carusel.
Aleile dominate de câte o culoare vie, mov, galben, verde sau roz, sunt suficient de largi pentru a permite circulaţia a două maşini una lângă alta, iar pentru că este dispus pe un singur nivel tavanele de sticlă îngăduie accesul luminii natu-rale. La exterior, Immochan face un parc, teren de baschet, pistă de skateboarding, un amfiteatru, o tablă de şah cu piese cu înălţimi de până la 1,5 m, o zonă cu căsuţe care vor găzdui meşteşugari şi artişti populari.
Pentru dezvoltarea Coresi dezvoltatorul a folosit 20 ha din cele 100 disponibile.
La deschidere, 96% din suprafaţa cen-trului comercial (45.000) era deja închiriată, 100 de magazine din 110 fiind funcţionale. „Avem cereri pentru spaţii comer-ciale de dimensiuni de peste 800 mp, motiv pentru care intenţionăm să dăm startul celei de-a doua faze a proiectului mai devreme, adică în această vară“, adaugă Diaconu. Altfel spus, abia încheiată construcţia Coresi Shopping Resort, Immo-chan plănuieşte începerea unei alte construcţii, despre care Diaconu spune că va fi de tip „strip mall“, adică magazinele vor fi înşirate de-a lungul unei alei. Noul spaţiu, definit deja în faza de proiect, va avea 13.500 mp, iar jumătate din această suprafaţă este deja închiriată, de cinci operatori care au semnat pentru suprafeţe cuprinse între 460 şi 2.400 mp. Un pas mai departe, în cursul anului viitor, reprezentantul Immochan se aşteaptă să poată începe construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pare mult, dacă vorbim de încă un an, dar lucrările de demolare şi infrastructură sunt colosale“, pentru că Immochan construieşte acum pe ceea ce a fost anterior platforma Tractorul. Complexul rezidenţial ar urma să fie compus din 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de par-care, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani“, conchide Diaconu.
Prin deschiderea acestui proiect cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp, reţeaua franceză Auhan a ajuns să opereze în România 33 de hipermarketuri, cel mai nou, cu o suprafaţă de 13.800 mp, fiind deschis la Braşov. La deschidere, 96% din suprafaţa centrului comercial este deja închiriată, 100 de magazine fiind deja funcţionale.
“In urmă cu trei ani, pe 12 aprilie, grupul Auchan decidea să investească în România, într-o perioadă în care investitorii mai degrabă plecau. Şi nu la Bucureşti, o ţintă aleasă de majoritatea investitorilor, cu la Braşov, unde a cumpărat 100 de hectare, ceea ce reprezintă 8% din suprafaţa oraşului. Nu e suficient să cumperi o asemenea suprafaţă de teren şi să laşi să crească bălării pe el. Strict pentru populaţia oraşului Braşov proiectul este supradimensionat şi din start ne-am dorit ca oamenii să se urce în maşină şi să meargă o oră până la Coresi, unde să petreacă o după amiază întreagă. Nu mai cumpărăm ca în urmă cu cinci ani, de aceea încercăm să înlocuim procesul de shopping într-un fel de petrecere a timpului liber,” declară Tatian Diaconu, director general al Immochan România. 20% din suprafaţa Coresi este dedicată zonei de divertisment, iar noul centru comercial îşi propune să găzduiască 365 de evenimente pe an, având o scenă pe care să se desfăşoare spectacolele programate.
În cadrul Coresi, hipermarketul Auchan se întinde pe o suprafaţă de 13.900 mp, fiind cel mai mare hipermarket din Transilvania.
Auchan are la Braşov 100 de hectare din fosta platformă Tractorul, pe care primarul oraşului, George Scripcaru, vrea să o lege de centrul oraşului printr-un pod ce va fi construit peste calea ferată, în dreptul Sălii Sporturilor.
Coresi Shopping Resort presupune o dezvoltare în mai multe etape astfel: Prima faza, reprezentând shopping resort-ul, este deja predată. În cea de-a doua fază va fi construit un parc comercial cu retaileri de mobilier şi decoraţiuni, bricolaj, articole sportive, service auto, benzinărie. Cea de-a doua fază va fi dezvoltată pe o suprafaţă totală de 13.500 mp, dintre care 7.500 mp sunt deja ocupaţi de 5 operatori care au închiriat spaţii cu suprafeţe cuprinse între 460 şi 2.400 mp. Proiectul demarează în mai şi va fi livrat către retaileri în octombrie 2015. World Class a închiriat deja o suprafaţă de 2.900 mp iar în luna iunie demarează construcţia, cu finalizare în octombrie. Fan Curier, de asemenea, îşi va dezvolta aici un HUB de 26.000 mp.
Totodată, va fi dezvoltat un complex rezidenţial de 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha. Terenul va fi pregătit pentru dezvoltarea blocurilor, în etape succesive, corespunzătoare fazelor de construcţie.
Immochan România are patru direcţii de business: dezvoltarea de proiecte imobiliare în parteneriat cu hipermarketurile Auchan; leasing pentru galeriile comerciale şi a retail park-urilor; activităţi de property management pentru galeriile comerciale şi valorizarea patrimonială a proprietăţilor grupului Auchan.
La sfârşitul anului trecut Immochan România a deschis Centrul Comercial Auchan Drumul Taberei, în Bucureşti care, împreună cu proiectul dezvoltat în Braşov, Coresi Shopping Resort, reprezintă o investiţie totală de 120 de milioane de euro.
Immochan a fost înfiinţat în 1976 pentru a se ocupa de patrimoniul grupului, iar acum gestionează 379 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2,3 milioane de metri pătraţi de galerii comerciale.
Ordinul supus dezbaterii publice reglementează condiţiile de acordare, în 2015, pentru personalul MAI a majorării salariale prevăzute de art.13 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014.
Astfel, angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, indiferent dacă fac parte din personalul civil sau militar, vor primi o compensaţie de 75 la sută din salariul pentru o zi de lucru, pentru fiecare zi de weekend sau sărbătoare legală lucrată.
În cazul în care, prin natura meseriei, angajatul MAI este obligat să vină la lucru într-o zi declarată prin lege ca fiind liberă, acestuia i se plăteşte în plus atât ziua lucrată, cât şi sporul de 75 la sută.
Oficiali MAI au declarat pentru MEDIAFAX că, odată cu intrarea în vigoare a acestui ordin, angajaţii ministerului vor primi sporul indiferent dacă ziua de sărbătoare lucrată este “recuperată” cu o zi liberă la o altă dată.
Astfel, dacă pentru ziua de sărbătoare ori de weekend lucrată angajatul a beneficiat sau va beneficia de o zi liberă, el va primi numai sporul de 75 la sută.
Reprezentanţii sindicatelor care apără drepturile poliţiştilor susţin că sporul de 75 la sută reprezintă un drept legal.
“Ziua liberă oferită în compensaţie pentru o zi muncită în weekend sau cu ocazia unei sărbători legale nu este de ajuns. Sporul reprezintă ceva în plus faţă de compensaţie. Înainte, pentru o astfel de zi lucrată, angajaţii primeau două zile libere”, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Prolex, Vasile Lincu.
Lincu a mai spus că, în condiţiile actuale, când MAI are deficit de personal, ar fi fost imposibil ca pentru o zi lucrată un angajat să primească două libere. Din acest motiv, la presiunea sidicatelor, s-a stabilit ca cea de-a doua zi să fie plătită cu 75 la sută din valoarea unei zile lucrate.
Comportamentul utilizatorilor în ce priveşte folosirea internetului în funcţie de dispozitiv a devenit din ce în ce mai complex datorită număului mare de device-uri, după cum arată un studiu al companiei de cercetare şi consultanţă Gemius. Astfel, în timpul săptămânii 52% din traficul de pe PC se genereaza in timpul orelor de lucru (intre 8 si 17), in timp ce in weekend, tiparul se schimba si traficul se inregistreaza dupa-masa si seara. In ceea ce priveste tabletele, in timpul saptamanii acestea sunt utilizate mai ales dupa-masa, intre ora 18 si ora 23, pe cand in weekend sunt folosite de-a lungul intregii zile, de la 9 dimineata la 11 seara, cu un maxim de intensitate intre 10 si 11 p.m. Smartphone-urile sunt folosite in mod egal de-a lungul intregii zile, dar ating un varf intre 9 si 11 p.m. in timpul saptamanii si intre 9 si 10 p.m in weekend.
De altfel, conceptul de echilibru între viaţa profesională şi cea privată a început să preocupe firmele din România de câţiva ani, chiar dacă la nivel public se ştiu încă foarte puţine. Departamentele de HR şi liderii de bussiness au înţeles că un personal fericit este mai performant şi că uneori, este recomandat să te asiguri, ca lider de organizaţie, că munca nu prevalează asupra timpului liber.
„Românii s-au obişnuit cu un mediu de lucru hiperconcurenţial, dar această stare de lucruri nu este benefică pe termen lung. Nenumărate studii internaţionale au demonstrat că oamenii fericiţi sunt mai performanţi, iar fericirea la locul de muncă înseamnă şi relaxare, şi loc şi timp pentru viaţa personală”, a explicat Simona Nicolaescu.
Sondajul a relevat că 30% dintre respondenţi dau „destul de des” prioritate muncii în detrimentul timpului petrecut cu familia sau prietenii. Alţi 40% fac aceasta „uneori”.
„Aţi spune că merită, din moment ce sunt plătiţi cu salarii mult peste cel mediu, că beneficiază de pachete financiare etc, însă la un moment dat se ard şi pur şi simplu nu mai dau randament sau pleacă şi-şi deschid afaceri antreprenoriale. Aceştia sunt cei mai valoroşi angajaţi pierduţi de companii doar din cauză că nu au reuşit să le impună un echilibru între muncă şi relaxare”, explică Simona Nicolaescu.
Această realitate îşi are originile în goana după succesul profesional a generaţiilor de după 1989, în dorinţa de realizare, dar şi în atmosfera de stres creeată de criza economică ce a lovit serios în locurile de muncă din companii, în middle management, în clasa de mijloc, în general.
Timp de trei zile, între 31 octombrie şi 2 noiembrie, Sala Polivalentă din Bucureşti a fost punctul de atracţie al gaming-ului mondial. Cei mai buni jucători profesionişti din ţară şi din străinătate s-au înfruntat pentru trofee prestigioase şi premii în valoare totală de 120.000 de dolari. Evenimentul a fost urmărit online de 2,2 milioane de oameni.
Finalele Romanian eSport Championship (ediţia a 4-a) s-au desfăşurat la DreamHack Masters Bucharest. România şi-a aflat campionii la disciplinele: Counter-Strike: Global Offensive – echipa neXtPlease!, Dota 2 – echipa Cede Nullis Romania, League of Legends – echipa Ics Zece şi la Hearthstone – MooDy.
România se numără printre cele doar câteva ţări din lume care vor fi reprezentate la toate disciplinele Campionatului Mondial.
Peste 1.000 de liceeni din 150 de colegii şi licee din toată ţara s-au înscris la Cupa Liceelor la League of Legends. Arad, Bacău, Baia Mare, Bistriţa, Braşov, Brăila, Bucureşti, Buzău, Constanţa, Focşani, Giurgiu, Gura Humorului, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Târgu Neamţ, Târgovişte, Târgu-Mureş şi Timişoara sunt doar câteva dintre cele 44 de oraşe cu echipe înscrise în competiţie.
Printre activităţile cu priză la pubic s-au mai numărat concursurile 1 vs. 1, atât pentru PC, cât şi pentru console, show-urile de cosplay, Stream Area – unde au fost prezenţi cei mai îndrăgiţi YouTuberi români, zona de Bring Your Own Computer şi nenumăratele concursuri organizate de partenerii DreamHack Masters Bucharest.
Desfăşurat anual în 2012 şi 2013 şi bianual în 2014, datorită interesului crescut al publicului, DreamHack Bucharest a stabilit deja două evenimente plănuite pentru anul 2015: DreamHack Bucharest, între 24 şi 26 aprilie, la Sala Polivalentă din Capitală şi DreamHack Masters Cluj-Napoca, între 23 şi 25 octombrie, în proaspăt inaugurata Sală Polivalentă din Cluj.