BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Mesaj pentru Putin de la un vechi aliat: Să-şi controleze soldaţii, este prietenul meu, dar eu nu ucid copii şi bătrâni

    Duterte a declarat că există diferenţe mari între el şi Putin, deşi amândoi au fost numiţi criminali.

    „Mulţi oameni spun că Putin şi cu mine suntem la fel pentru că ucidem oameni. Dar eu ucid criminali. Nu ucid copii şi bătrâni. Ceea ce se întâmplă în Rusia şi în America este diferit de ceea ce se întâmplă aici“, a declarat Rodrigo Duterte în timpul unui discurs public luni seară, potrivit agenţiei de stat Philippines News Agency (PNA).

    Duterte a mai declarat că nu l-a condamnat pe „prietenul” său Putin, ci mai degrabă i-a împărtăşit sentimentul.

    „Putin este prietenul meu. Tu controlezi totul. Oricum, tu chiar ai început scandalul acolo. Controlează-ţi soldaţii. Se dezlănţuie“, a spus Duterte, potrivit agenţiei de presă.

    Duterte a cerut ca Ambasada Rusiei din Filipine să-i transmită mesajul său lui Putin, spunând că este obligaţia acestuia să asigure siguranţa celor nevinovaţi.

    „Ambasada Rusiei, dacă mă ascultaţi, nu vreau să mă cert cu nimeni. Am spus că Putin este un prieten de-ai mei. Dar… este obligaţia voastră morală să vă asiguraţi că civilii, cei nevinovaţi, copiii, bătrânii, femeile… Sunt prea vulnerabili“, a spus el.

    Ruşii au fost acuzaţi că au comis numeroase abuzuri şi crime de război în Ucraina. Rusia, însă, a negat acuzaţiile şi susţine că forţele sale nu ţintesc civili.

    Luni, un soldat rus în vârstă de 21 de ani a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru uciderea unui civil neînarmat de 62 de ani, în primul proces pentru crime de război din Ucraina de la începutul războiului.

  • Şeful serviciului de informaţii din Ucraina: Vladimir Putin a supravieţuit unei tentative de asasinat

    Kyrylo Budanov, Şeful Serviciului de Informaţii pentru Apărare al Ucrainei, a informat că Putin a fost atacat în Caucaz într-o „tentativă nereuşită” de asasinare, ce a fost efectuată în urmă cu aproximativ două luni.

    Vladimir Putin a supravieţuit unei tentative de asasinat în urmă cu două luni, informează  Kyrylo Budanov, Şeful Serviciului de Informaţii de Apărare al Ucrainei înr-un interviu pentru ziarul ucrainean Ukrayinska Pravda.
    “Tiranul a fost atacat într-o „tentativă nereuşită” la viaţa sa în urmă cu aproximativ două luni când invazia era în derulare”, a afirmat oficialul ucrainean, citat de publicaţia Metro.

    „A fost atacat în Caucaz nu cu mult timp în urmă.  Nu au fost primele tentative la viaţa despotului. A mai supravieţuit în trecut la tentativele a cinci presupuşi asasini”, adaugă Budanov.
    „Aceasta este o informaţie nepublică. O tentativă absolut nereuşită, dar care a avut loc într-adevăr acum aproximativ 2 luni. Repet, nu a avut succes. Nu există mediatizare despre acest eveniment, dar a avut loc.”

    Ukrayinska Pravda a informat că interviul complet cu domnul Budanov va fi difuzat mâine.
    Într-un interviu din 2012 cu regizorul Oliver Stone, Putin a dezvăluit că a cineva a încercat să-l omoare de cinci ori, dar a supravieţuit urmând sfaturile dictatorului cubanez Fidel Castro, care la rându său a supravieţuit la 600 de încercări nereuşite de asasinare, multe dintre ele comandate chiar de CIA.
    În cazul asasinarii lui Putin, Mihail Mişustin, prim-ministrul Rusiei, ar urma să preia controlul asupra statului rus timp de 90 de zile sau până când vor avea loc alegeri prezidenţiale.


     

  • Fostul şef al serviciilor secrete britanice prezice căderea lui Vladimir Putin: Până în 2023, actualul lider de la Kremlin ar putea fi înlăturat de la putere din cauza problemelor grave de sănătate

    Fostul şef al serviciilor secrete britanice a prezis că preşedintele rus Vladimir Putin va fi lipsit de putere până anul viitor, fiind internat într-o unitate medicală pentru boli cronice, scrie Business Insider.

    Sir Richard Dearlove a fost şeful Serviciului Secret de Informaţii din Marea Britanie, cunoscut şi sub numele de MI6, din 1999 până în 2004. El a făcut declaraţiile privitoare la căderea lui Putin în timpul unui episod de miercuri al podcastului One Decision, pe care îl co-găzduieşte.

    “Cred că Putin va fi ieşi din peisaj până în 2023. Foarte posibil ca actualul lider al Kremlinului să fie internat chiar într-un sanatoriu din cauza bolilor de care suferă”, a declarat Dearlove, adăugând că internarea lui Putin în sanatoriu ar putea fi o modalitate de a-l înlătura pe liderul rus de la putere fără o lovitură de stat.

    Predicţia lui Dearlove este în pas cu alte rapoarte recente care sugerează că Putin este bolnav şi ar putea pierde în curând puterea.

    Christo Grozev de la Bellingcat, un expert în securitatea Rusiei, a declarat săptămâna trecută că înalţi oficiali ai securităţii Kremlinului cred că războiul din Ucraina este „pierdut” şi că pârghiile puterii încep să alunece din mâinile lui Putin.

    Şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, Maior Gen. Kyrylo Budanov, a declarat pentru Sky News săptămâna trecută că Putin se afla într-o „condiţie psihologică şi fizică foarte proastă şi este foarte bolnav”. Budanov a mai spus că este „optimist” că Ucraina va învinge şi că războiul va fi „încheiat până la sfârşitul anului”.

    Fostul spion britanic Christopher Steele a declarat recent că, potrivit unor surse pe care le-a consulat personal, Putin este grav bolnav şi părăseşte în mod regulat întâlnirile pentru a-şi lua tratamentul, contribuind la „creşterea dezordinei în rândurile Kremlinului”. 

    Starea sănătăţii lui Putin nu poate fi confirmată, deşi agenţiile de presă au lansat informaţia că liderul de la Kremlin ar putea suferi de o serie de afecţiuni terminale.

    Dearlove a mai spus că nu există un plan de succesiune în conducerea Rusiei. Cu toate acestea, persoana care ar putea prelua puterea în cazul în care Putin ar ieşi din schemă este Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei.

  • Cursă contra-cronometru pentru dictatorul de la Kremlin: Cu un război intrat în şah, o economie bombardată de sancţiuni şi cu un embargo petrolier care este pe drum, zilele lui Vladimir Putin sunt numărate

    La aproape trei luni de când Rusia a invadat Ucraina, ţara lui Putin se confruntă cu un valuri de sancţiuni fără precedent. Cu toate acestea, pe fondul creşterii preţurilor pentru exporturile de petrol şi gaze, Kremlinul a reuşit să tină sub control rubla şi să tempereze impactul economic asupra cetăţenilor şi al maşinăriei sale de război.

    Totuşi, această victorie a lui Vladimir Putin este temporară.

    Semnele unui dezastru economic deja au început să apară în Rusia. Companiile străine s-au retras din ţară, piaţa autoturismelor s-a prăbuşit, alături de cererile pentru credite ipotecare şi colectarea TVA. Impactul războiului şi al izolării internaţionale a început să fie recunoscut şi de oficialii Ministerului de Finanţe, care se confrună cu cea mai mare contracţie economică din ultimii zeci de ani.

    Pe moment, se pare că şocul economic suferit de Rusia nu este suficient pentru a îl determina pe liderul de la Kremlin să renunţe la război. Cu toate acestea, presiunea economică va creşte puternic în acest an, pentru că un embargo asupra petrolului rusesc este pe drum.

    „Sancţiunile de până acum nu-l vor face să dea înapoi, însă dacă le combinăm şi cu presiunea militară, vom descoperi că Putin se află într-o situaţie foarte problematică”, a declarat un oficial de top al Departamentului de Stat al SUA.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • LOVITURĂ DE STAT ÎN RUSIA Putin va fi înlăturat de la putere peste 3 luni? Aliaţii săi recunosc că războiul din Ucraina este pierdut, iar ofiţerii refuză să-i execute ordinele pentru atacuri nucleare

    Înalţii oficiali de securitate ai lui Vladimir Putin cred că războiul din Ucraina este „pierdut”, ceea ce duce la creşterea şanselor unei lovituri de stat, spune un analist.
    Putin ar putea fi înlăturat de la putere peste 3 luni
    Şansele ca dictatorul rus să declanşeze o lovitură nucleară scad  deoarece ofiţerii refuză să-i execute ordinul, declară jurnaistul Christo Grozev, care sugerează că Putin va pierde puterea.
    El spune că este puţin probabil ca oficialii de conducere să se supună comenzilor lui Putin de a lansa arme nucleare.
    Majoritatea ofiţerilor cred că Putin nu mai fi la putere peste trei luni.
    „Cred că elita informată din cadrul forţelor de securitate este cea care înţelege că războiul este pierdut”, a spus Grozev pentru Radio Liberty.
    El a spus că cercul apropiat al lui Putin înţelege că preşedintele va avea nevoie de o mobilizare totală în masă pentru a câştiga războiul, dar acest lucru ar provoca o „explozie socială” în Rusia, transmite Metro.
    Putin nu poate lansa un atac nuclear fără aprobarea ofiţerilor
    Putin şi cercul său de apropiaţi fac  presiuni pentru utilizarea armelor nucleare sau chimice, a avertizat Grozev, pentru a nu mai irosi încă 10.000 de vieţi ale soldaţilor şi ofiţerilor ruşi”.
    Grozev,  investigator pentru grupul de jurnalişti de investigaţie Bellingcat, a declarat că sunt necesare  „cinci mâini” pentru ca Rusia să lanseze rachete nucleare. Iar ofiţerii pot sfida ordinele lui Putin.
    „Iar acest refuz va declanşa, cel mai probabil, o lovitură de stat, pentru că după refuzul de a respecta ordinul regelui, totul se va prăbuşi foarte repede”, a adăugat el.
    „Dacă Putin decide să dea un ordin de utilizare a armelor nucleare, el trebuie să fie sigur că toată lumea de-a lungul lanţului va îndeplini acest ordin”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursă contra-cronometru pentru dictatorul de la Kremlin: Cu un război intrat în şah, o economie bombardată de sancţiuni şi cu un embargo petrolier care este pe drum, zilele lui Vladimir Putin sunt numărate. Cât va mai suporta Rusia ambiţiile unui lider scăpat de sub control

    La aproape trei luni de când Rusia a invadat Ucraina, ţara lui Putin se confruntă cu un valuri de sancţiuni fără precedent. Cu toate acestea, pe fondul creşterii preţurilor pentru exporturile de petrol şi gaze, Kremlinul a reuşit să tină sub control rubla şi să tempereze impactul economic asupra cetăţenilor şi al maşinăriei sale de război.

    Totuşi, această victorie a lui Vladimir Putin este temporară.

    Semnele unui dezastru economic deja au început să apară în Rusia. Companiile străine s-au retras din ţară, piaţa autoturismelor s-a prăbuşit, alături de cererile pentru credite ipotecare şi colectarea TVA. Impactul războiului şi al izolării internaţionale a început să fie recunoscut şi de oficialii Ministerului de Finanţe, care se confrună cu cea mai mare contracţie economică din ultimii zeci de ani.

    Pe moment, se pare că şocul economic suferit de Rusia nu este suficient pentru a îl determina pe liderul de la Kremlin să renunţe la război. Cu toate acestea, presiunea economică va creşte puternic în acest an, pentru că un embargo asupra petrolului rusesc este pe drum.

    „Sancţiunile de până acum nu-l vor face să dea înapoi, însă dacă le combinăm şi cu presiunea militară, vom descoperi că Putin se află într-o situaţie foarte problematică”, a declarat un oficial de top al Departamentului de Stat al SUA.

    În privinţa războiului, cel mai important impact îl au livrările de arme şi alte formă de asistenţă pe care Ucraina le primeşte pentru a rezista Rusiei. În această privinţă o parte din oficialii de la Kremlin s-au declarat surpinşi că SUA şi aliaţii săi s-au mobilizat atât de repede pentru a ajuta Kievul.

    Vladimir Putin nu pare să ţină cont de costul economic al războiului, potrivit aceloraşi oficiali, pentru că el se consideră un salvator al Rusiei, care trebuie să asigure supravieţuirea geopolitică a acesteia.

    „Economia a încetat de mult să reprezinte o problemă pentru el. Pentru a îl determina pe Vladimir Putin să se gândească la impactul economic al sancţiunilor, este nevoie de impunerea unui embargo pe petrol şi gaze”, a mai spus un oficial.

    Cu toate acestea, planul unui astfel de embargo rămâne un scenariu-problemă pentru o Europă atât de depedentă de resursele energetice ruse. Însă, discuţiile şi planurile privind un embargo petrolier sunt din ce în ce mai prezente pe mai prezente pe masa oficialilor europeni.

    „Scopul nostru este de a diminua veniturile Rusiei, cu care aceasta îşi susţine economia şi războiul. Până acum toate iniţiativele economice lansate împotriva acestei ţări au dat rezultate”, a declarat  Janet Yellen, secretarul Trezoreriei SUA.

    Rusia a reuşit să evite o prăbuşire economică totală şi o criză economică de proporţii, majorând ratele de dobândă şi blocând fluxurile de bani care ieşeau din ţară, după ce comunitatea internaţională au blocat accesul ţării la 600 de milarde de dolari din băncile străine.

    După această reuşită, Putin a susţinut încrezător că Rusia poate face faţă Occidentului şi a promis o reveneire la normal a rublei într-un timp foarte scurt. Economiştii şi oficialii de la cârma economiei nu sunt la fel de optimişti.

    Conform unui sondaj al Bank Otkritie, 58% dintre ruşi susţin că s-au confruntat cu rafturi goale în magazine de la începutul războiului, iar o treime au planuri de aprovizionare agresivă, în caz ca problema se va agrava. Potrivit unui alt indepedent realizat de Levada Center, 85% dintre cei chestionaţi nu vor să rişte realizarea unor achiziţii importante sau contractarea unui imprumut din partea instituţiilor de creditare.

    Cu o economie despre care nu se ştie câte lovituri mai poate încasa, la care se adaugă problema embargoului petrolier şi a unui război în care singurele victorii ale Rusiei sunt produsul propagandei, rămâne  singură întrebare de pus: Cât va mai suporta Rusia ambiţiile unui lider scăpat de sub control?

     

  • Detalii despre boala lui Putin: tratat cu sânge de căprioară, însoţit de neurochirurgi

    Moscova neagă zvonurile lansate de presa occidentală în legătură cu posibila operaţie la care ar fi fost supus Vladimir Putin, însă canalele de jurnalism de investigaţie oferă o serie de detalii care contrazic această versiune.

    Zvonurile despre sănătatea lui Vladimir Putin sunt descrise în Rusia drept „speranţele” inamicilor săi. Versiunea oficială este că toate zvonurile sunt absolut false.

    Astfel, după ce a fost lansată versiunea unei operaţii iminente de vindecare a cancerului, pentru care medici, asistente şi o sală de operaţie într-o locaţie secretă ar fi pregătite zile întregi, pentru a fi folosite în foarte scurt timp.
    Canalele Telegram raportează şi diverse detalii, precizând că intervenţia extrem de delicată ar putea fi efectuată peste noapte şi în miezul nopţii, pentru a trezi cât mai puţine suspiciuni.

    În sprijinul tezei despre cancer sau despre leucemie există interpretări făcute de jurnaliştii de investigaţie, care au comparat mişcările liderului rus cu cele ale cunoscuţilor profesionişti din domeniul sănătăţii ruşi.
    În zeci de cazuri, s-ar fi demonstrat prezenţa hematologilor şi a neurochirurgilor în aceleaşi locuri în care se afla Putin. El ar fi tratat c sânge de căprioară, iar mărirea capului s-ar datoria steroizilor.

    În cele din urmă, recent, o publicaţie americană a declarat că a primit o înregistrare a unei conversaţii dintre un oligarh rus şi unii omologi occidentali în timpul căreia oligarhul ar fi susţinut că preşedintele este grav bolnav.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful ONU, criticat după ce s-a întâlnit cu Putin, se apără

    Secretarul general al ONU, António Guterres,  criticat după ce s-a întâlnit cu Putin, spune că vizita sa a fost corectă, pentru că trebuie „să ne ocupăm de cei care cauzează problema sau care pot rezolva problema” pentru a găsi soluţii.

    „Este pe deplin logic să vorbim cu liderul Federaţiei Ruse, este pe deplin logic să vorbim cu orice alţi actori relevanţi în actuala criză”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă la Viena.

    Guterres s-a întâlnit cu Putin la Moscova la sfârşitul lunii aprilie, înainte de a se merge spre Ucraina pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski. Itinerariul său a fost foarte criticat.

    Şeful ONU a declarat că întâlnirea cu Putin a produs „ezultate concrete” şi a dus la evacuarea civililor blocaţi în oraşul ucrainean Mariupol, anunţă CNN.

    „Cred că vieţile civililor care au fost salvate merită ca eu să mă întâlnesc cu oricine în orice parte a lumii, fără să am nicio îndoială că acesta este lucrul corect”, a declarat Guterres când a fost întrebat de reporteri dacă vizita sa la Moscova a fost un lucru bun.

    Guterres a participat miercuri la conferinţa de presă alături de cancelarul austriac Karl Nehammer şi de ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg,

    Nehammer, care în aprilie a fost primul lider al Uniunii Europene care s-a întâlnit cu Putin de la invazia din Ucraina, şi-a apărat, de asemenea, decizia de a călători la Moscova, spunând că nu pot exista discuţii prea multe, ci doar prea puţine.

  • Şeful ONU, criticat după ce s-a întâlnit cu Putin, se apără

    Secretarul general al ONU, António Guterres,  criticat după ce s-a întâlnit cu Putin, spune că vizita sa a fost corectă, pentru că trebuie „să ne ocupăm de cei care cauzează problema sau care pot rezolva problema” pentru a găsi soluţii.

    „Este pe deplin logic să vorbim cu liderul Federaţiei Ruse, este pe deplin logic să vorbim cu orice alţi actori relevanţi în actuala criză”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă la Viena.

    Guterres s-a întâlnit cu Putin la Moscova la sfârşitul lunii aprilie, înainte de a se merge spre Ucraina pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski. Itinerariul său a fost foarte criticat.

    Şeful ONU a declarat că întâlnirea cu Putin a produs „ezultate concrete” şi a dus la evacuarea civililor blocaţi în oraşul ucrainean Mariupol, anunţă CNN.

    „Cred că vieţile civililor care au fost salvate merită ca eu să mă întâlnesc cu oricine în orice parte a lumii, fără să am nicio îndoială că acesta este lucrul corect”, a declarat Guterres când a fost întrebat de reporteri dacă vizita sa la Moscova a fost un lucru bun.

    Guterres a participat miercuri la conferinţa de presă alături de cancelarul austriac Karl Nehammer şi de ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg,

    Nehammer, care în aprilie a fost primul lider al Uniunii Europene care s-a întâlnit cu Putin de la invazia din Ucraina, şi-a apărat, de asemenea, decizia de a călători la Moscova, spunând că nu pot exista discuţii prea multe, ci doar prea puţine.

  • Ucraina se aşteaptă la ce e mai rău: Oficialii se tem că Putin ar putea reporni şi mai violent ofensiva după încheierea paradei de pe 9 mai

    Ucrainenii au fost îndemnaţi luni de către autorităţi să ţină seama de sirenele raidurilor aeriene şi să rămână în adăposturile anti-bombe în urma unor posibile reluări ale atacurilor ruseşti, deoarece Moscova a marcat aniversarea victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial, scrie Reuters.

    Preşedintele Vladimir Putin a prezidat la Moscova o demonstraţie a puterii de foc a Rusiei, la mai bine de 10 săptămâni de la declanşarea „operaţiunii militare speciale” în Ucraina. Preşedintele le-a spus trupelor că acum acestea luptă pentru securitatea patriei lor.

    Intervenţia Rusiei în Ucraina a fost necesară pentru că Occidentul „se pregătea pentru invadarea pământului nostru, inclusiv a Crimeei”, a declarat liderul de la Kremlin.

    Guvernatorul regiunii Lugansk din estul Ucrainei, Serhiy Gaidai, a declarat: „Astăzi nu ştim la ce să ne aşteptăm de la inamic, ce lucru groaznic ar putea face, aşa că vă rog să ieşiţi în stradă cât mai puţin posibil, să rămâneţi în adăposturi”.

    Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat mai devreme moartea a zeci de persoane în bombardamentul rusesc declanşat sâmbătă asupra unei şcoli din Bilohorivka, estul Ucrainei.

    „Ca urmare a unei lovituri ruseşti asupra Bilohorivka din regiunea Lugansk, aproximativ 60 de civili care s-au ascuns de bombardamente în clădirea şcoalii au murit”, a declarat preţedintele Zelenskii într-un discurs video.

    Aproximativ 90 de oameni se refugiaseră la şcoală, potrivit declaraţiilor lui Gaidai. Autorităţile ucrainene nu au primit niciun răspuns din partea Moscovei în urma incidentului.

    În portul sudic Mariupol, care a suferit cele mai multe distrugeri din războiul de 10 săptămâni, comandantul adjunct al regimentului Azov ascuns în oţelăria Azovstal a rugat comunitatea internaţională să ajute la evacuarea soldaţilor răniţi.

    „Vom continua să luptăm atâta timp cât vom fi în viaţă pentru a respinge ocupanţii ruşi”, a declarat căpitanul Sviatoslav Palamar într-o conferinţă de presă online.

    Zelenski a declarat că ţara sa va câştiga împotriva Rusiei şi nu va ceda nicio bucată din teritoriu.

    “Nu există niciun invadator care să poată stăpâni asupra poporului nostru liber. Mai devreme sau mai târziu vom învinge”, a declarat preşedintele Ucrainei.

    Liderii naţiunilor industriale din Grupul celor Şapte (G7) au promis duminică că vor adânci izolarea economică a Rusiei şi „înălţă” campania împotriva oligarhilor Kremlinului.

    G7 a declarat că s-a angajat să elimine treptat petrolul rusesc, condamnând cu vehemenţă acţiunile lui Vladimir Putin.

    „Acţiunile sale aduc ruşine Rusiei şi sacrificiilor istorice ale poporului său”, a spus grupul, referindu-se la rolul Rusiei sovietice în înfrângerea Germaniei naziste în urmă cu 77 de ani.

    Putin a comparat în repetate rânduri războiul din Ucraina – pe care îl prezintă drept o luptă împotriva naţionaliştilor extremişti, a „neonaziştilor” regionali – cu provocarea cu care s-a confruntat Uniunea Sovietică atunci când Adolf Hitler a invadat Rusia în 1941.

    Ucraina şi aliaţii săi resping acuzaţia de nazism şi afirmaţia că Rusia luptă pentru supravieţuire împotriva unui Occident agresiv, declarând că Putin a declanşat un război neprovocat în încercarea de a reconstrui Uniunea Sovietică.

    Înaintea paradei militare, viceprim-ministrul rus, Iuri Borisov, a declarat că ţara dezvoltă rachete hipersonice de nouă generaţie şi are suficiente rachete de înaltă precizie şi muniţie pentru a îndeplini toate sarcinile atribuite forţelor sale armate.

    Moscova a fost supusă sancţiunilor din ce în ce mai aspre de la declanşarea războiului din 24 februarie, comerţul fiind puternic afectat şi bunurile confiscate.

    Şeful politicii externe al Uniunii Europene a declarat că blocul ar trebui să ia în considerare utilizarea rezervelor valutare ruseşti îngheţate pentru a ajuta la plata costurilor reconstrucţiei Ucrainei după război.

    În regiunile Lugansk şi Doneţk, atacurile masive ale forţelor ruseşti au fost respinse de rezistenţa ucraineană, a declarat luni guvernatorul Gaidai.

    Viktor Andrusiv, un consilier al ministrului de interne, a declarat că Ucraina aşteaptă livrarea de arme mai sofisticate, necesare apărării împotriva unui nou val de atacuri care ar putea porni luni.

    „Ne pregătim ca astăzi să înfruntăm o serie de atacuri cu rachete – vă rog, trataţi alertele aeriene în mod foarte responsabil”.

    O serie de oficiali occidentali, printre care prima doamnă a SUA, Jill Biden, prim-ministrul canadian Justin Trudeau, un şef al parlamentului german şi ministrul de externe norvegian au sosit duminică în Ucraina într-o demonstraţie de sprijin.

    Solistul trupei irlandeze U2, Bono, şi colegul său de trupă, The Edge, au susţinut duminică un concert de 40 de minute într-o staţie de metrou din Kiev şi i-au lăudat pe ucrainenii care luptă pentru libertate.

    „Invadatorii vă pot lua vieţile, dar nu vă pot lua niciodată mândria”, a spus Bono.