BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Povestea unei actriţe care, din lipsă de bani, a decis să îşi mai sute un loc de muncă. Acum, ea are un loc de muncă unde munceşte două luni pe an şi câştigă suficient pentru tot anul, călătoreşte în lume cu avioane private şi iahturi şi conduce maşini Porsche şi Tesla în timpul serviciului

    Când Gloria Richards nu joacă în teatrele din afara Broadway-ului, călătoreşte în lume alături de copiii miliardarilor, deseori pe care nu i-a întâlnit niciodată. Richards îşi petrece jumătate din fiecare an ca bonă pentru ultra-bogaţi, pentru a-şi suplimenta veniturile între spectacolele off-Broadway şi spectacolele pe care le susţine în Virginia. Ea spune că această muncă îi aduce până la 167 de dolari pe oră, plus zborurile şi cazarea acoperite, ceea ce înseamnă că îngrijirea copiilor miliardarilor constituie 80% – 90% din veniturile sale anuale. „Pot să lucrez ca bonă timp de două luni la începutul anului şi să fiu bine pe tot parcursul anului”, spune Richards, în vârstă de 34 de ani, pentru CNBC Make It. „Ceea ce mă motivează este să pot lucra atât de aproape cu aceşti copii.”

    Jobul lui Richards este atipic în majoritatea definiţiilor, atât în ceea ce priveşte salariul, cât şi responsabilităţile. Munca ca bonă pentru ultra-bogaţi nu este întotdeauna despre îngrijirea copiilor: ea îşi petrece cea mai mare parte a timpului coordonând programele educaţionale şi sociale ale copiilor.Ea spune că primeşte până la 2.000 de dolari pe zi pentru 12-15 ore de lucru. Călătoreşte în lume cu avioane private şi iahturi, conduce maşini Porsche şi Tesla în timpul serviciului şi participă la aniversările copiilor mici unde tabletele sunt cadouri de petrecere.

    Glamour-ul vine la pachet cu o povară emoţională: Richards adesea acţionează ca un însoţitor pentru copiii neurodivergenţi cu părinţi absenţi şi complicati, spune ea. Şi ca o femeie de culoare care ajută la creşterea copiilor bogaţi albi, trebuie să navigheze cu tact în situaţii culturale – sau riscă să-şi piardă salariul.

    Sursa: CNBC; articol tradus folosind ChatGPT

     

  • Breaking. Veniturile statului băltesc la o creştere de 9% în aprilie, mult sub programarea de 14%, iar cheltuielile accelerează. Guvernul a încasat 160 mld. lei în primele patru luni din an şi a cheltuit 186 mld. lei

    Veniturile statului au fost de 160 mld. lei în ianuarie-aprilie 2023, cu 9% peste perioada similară din anul trecut, situaţie asemănătoare cu ianuarie-martie. În aceeaşi vreme însă, avansul cheltuielilor nu a rămas la fel şi cheltuielile bugetare au accelerat la 16%, de la 14% în primele trei luni din an, arată execuţia bugetară publicată de Ministerul de Finanţe.

    În consecinţă, deficitul bugetar a crescut la aproape 27 mld. lei (cifrele sunt rotunjite), adică 1,4% din PIB-ul prognozat anul acesta. Spre comparaţie, deficitul bugetar în primele patru luni din 2022 era de 16 mld. lei, adică 1,1% din PIB-ul de anul trecut.

    Guvernul trebuie să scadă deficitul bugetar anul acesta de la 5,7% din PIB în 2022 la 4,4% din PIB. Evoluţia din primele patru luni din an, deci la o treime din perioadă, arată că avansul veniturilor de 9% este mult sub programare (14%), iar avansul cheltuielilor este peste programare: cheltuielile cresc cu 16%, când ar fi trebuit ca avansul să fie de 9%.

    Ce venituri/cheltuieli au scăzut şi care au crescut:

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 13,10 mld lei, înregistrând o creştere de 28,1% faţă de nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut, influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (128,9%), se arată în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    Contribuţiile de asigurări au înregistrat 50,57 mld lei, în creştere cu 12,3% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie (14,5%), ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii.

    Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,38 mld lei, consemnând o creştere de 3,1% (an/an), susţinută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (10,1%).

    Veniturile din accize au însumat 13,07 mld lei, consemnând o creştere de 19,9% (an/an), explicată de avansul semnificativ al accizelor pentru produsele din tutun (49,4%).

    Veniturile nefiscale au însumat 12,75 mld lei, consemnând o scădere de 6,2% (an/an), influenţată de reducerea încasărilor din redevenţe, pe fondul descreşterii preturilor energiei, care de altfel au impactat negativ si veniturile suplimentare din energie (cuprinse la categoria alte impozite pe bunuri şi servicii).

    Cheltuielile de personal au însumat 41,72 mld lei, în creştere cu 8,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,6% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    „Cheltuielile cu bunuri şi servicii  au fost 23,74 mld lei, în creştere cu 17,5% comparativ  cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 16,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 20,0% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate”, se mai arată în documentul amintit.

    Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,67 mld lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,23 mld lei ca urmare a prefinanţării în primele 4 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 4 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 50,0% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.

    Cheltuielile cu asistenţa socială (pensiile – n. red.) au fost de 66,29 mld lei în creştere cu 9,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 19,24 mld lei, în creştere cu 58,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 12,18 mld lei.

     

     

     

     

     

     

  • O tânără actriţă fără prea multe resurse financiare a găsit un al doilea job pe care îl poate face oricine şi care îi asigură mai mult decât veniturile necesare. Lucrează doar două luni pe an şi câştigă suficient pentru tot anul, călătoreşte în lume cu avioane private şi iahturi şi conduce maşini Porsche şi Tesla în timpul serviciului

    Când Gloria Richards nu joacă în teatrele din afara Broadway-ului, călătoreşte în lume alături de copiii miliardarilor, deseori pe care nu i-a întâlnit niciodată. Richards îşi petrece jumătate din fiecare an ca bonă pentru ultra-bogaţi, pentru a-şi suplimenta veniturile între spectacolele off-Broadway şi spectacolele pe care le susţine în Virginia. Ea spune că această muncă îi aduce până la 167 de dolari pe oră, plus zborurile şi cazarea acoperite, ceea ce înseamnă că îngrijirea copiilor miliardarilor constituie 80% – 90% din veniturile sale anuale. „Pot să lucrez ca bonă timp de două luni la începutul anului şi să fiu bine pe tot parcursul anului”, spune Richards, în vârstă de 34 de ani, pentru CNBC Make It. „Ceea ce mă motivează este să pot lucra atât de aproape cu aceşti copii.”

    Jobul lui Richards este atipic în majoritatea definiţiilor, atât în ceea ce priveşte salariul, cât şi responsabilităţile. Munca ca bonă pentru ultra-bogaţi nu este întotdeauna despre îngrijirea copiilor: ea îşi petrece cea mai mare parte a timpului coordonând programele educaţionale şi sociale ale copiilor.Ea spune că primeşte până la 2.000 de dolari pe zi pentru 12-15 ore de lucru. Călătoreşte în lume cu avioane private şi iahturi, conduce maşini Porsche şi Tesla în timpul serviciului şi participă la aniversările copiilor mici unde tabletele sunt cadouri de petrecere.

    Glamour-ul vine la pachet cu o povară emoţională: Richards adesea acţionează ca un însoţitor pentru copiii neurodivergenţi cu părinţi absenţi şi complicati, spune ea. Şi ca o femeie de culoare care ajută la creşterea copiilor bogaţi albi, trebuie să navigheze cu tact în situaţii culturale – sau riscă să-şi piardă salariul.

    Sursa: CNBC; articol tradus folosind ChatGPT

     

  • Sondaj: 44,5% dintre angajaţi îşi suplimentează veniturile lunare printr-un al doilea job.

    44,5% dintre participanţii la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România spun că au nevoie să îşi suplimenteze veniturile lunare, motiv pentrucare au un al doilea job.

    Dintre aceştia, 29,5% lucrează, concomitent, în două părţi, de luni până vineri, 11,2% au un job full time de luni până vineri şi unul part time în weekend, 11,6% adaugă, ocazional, proiecte extra, atunci când au nevoie de bani în plus, iar 3,8% lucrează doar part time, însă în mai multe locuri.

    „Nu este o surpriză faptul că banii reprezintă principalul motiv pentru care românii îşi iau un al doilea job. Astfel, rezultatele sondajului arată că aproape 6 din 10 respondenţi nu câştigă, de la jobul principal, suficient încât să-şi acopere cheltuielile lunare. Alte motive invocate sunt fie faptul că au nevoie să strângă bani pentru o achiziţie importantă în perioada următoare, fie că ar vrea să schimbe domeniul şi încearcă să lucreze în altă industrie pentru a vedea ce li se potriveşte mai bine ori că sunt la început de carieră, au mult timp liber şi vor să-l folosească pentru a câştiga mai mult. Cumva, dacă ar fi să le includem într-o umbrelă mai mare, aproape toate răspunsurile indică aceeaşi direcţie – câştiguri financiare mai mari”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.

    Întrebaţi cât de mult câştigă în plus cu ajutorul celui de-al doilea job, 38,7% au menţionat un interval cuprins între 20% şi 30% faţă de salariul de la locul de muncă principal, 18,8% îşi suplimentează veniturile cu 30% – 40%, 14,9% cu 40% – 50%, iar 9,9% cu peste 50%. Pentru 13,4%, al doilea job aduce o dublare a salariului, în timp ce 4,3% spun chiar că jobul part time sau de weekend este mai bine plătit decât cel principal.

    „Interesant este şi faptul că mai mult de jumătate dintre respondenţi (56,8%) spun că al doilea job este într-un domeniu complet diferit de cel al primului, dar şi că un procent impresionat de 73% au declarat că se simt capabili să lucreze în două locuri pe termen lung. 9,6% ar putea face acest lucru cel mult 6 luni, iar 17,4% o văd ca pe o concesie pe care ar fi dispuşi să o facă maximum un an. Principalele dezavantaje pe care le văd cei care au participat la studiu sunt că nu pot performa la ambele joburi aşa cum ar trebui şi, pe de altă parte, nu mai au timp pentru viaţa personală, dar şi că se simt epuizaţi şi se tem că sănătatea le va fi afectată”, explică Ana Călugăru.

    46,8% dintre cei care au două joburi ar renunţa la unul dintre ele dacă ar ajunge, într-una din părţi, la un salariu care să acopere cheltuielile lunare pe care le au. 12,1% ar face acest lucru dacă nu ar reuşi să mai menţină un echilibru între viaţa personală şi cea profesională şi tot atâţia ar rămâne cu un singur job dacă s-ar simţi epuizaţi din punct de vedere fizic şi emoţional. 7,4% au deja planul făcut şi vor renunţa imediat ce vor strânge banii necesari pentru o achiziţie importantă pe care o au programată. La fel de mulţi sunt conştienţi că, dacă nu ar putea lucra de acasă, le-ar fi imposibil să aibă două joburi, în timp ce 21,1% spun că nu există niciun motiv care i-ar putea face să rămână doar cu un singur job.

    „Pe lângă cei care deja au două sau mai multe joburi, la sondaj au participat şi angajaţi cu un loc de muncă, dar care recunosc că se gândesc să îl ia şi pe al doilea. 40,8% spun că vor aplica, în perioada următoare, şi pentru al doilea job, în timp ce 34% recunosc că ar avea nevoie de o suplimentare a veniturilor, însă nu ştiu dacă ar putea face volumului crescut de muncă. 25,2% au răspuns că nu intenţionează să facă vreo schimbare din acest punct de vedere”, mai spune Ana Călugăru.

    Sondajul a fost realizat în perioada aprilie – mai 2023, pe un eşantion de 1.350 de respondenţi.

  • Bittnet Group a realizat în primele trei luni din 2023 venituri consolidate de 54 mil. lei, în creştere cu 63% faţă de T1/2022

    Bittnet Group (BNET), primul grup românesc de companii IT listat pe piaţa principală a BVB, a încheiat primul trimestru al anului 2023 cu venituri consolidate în valoare de 53,5 milioane lei, în creştere cu 63% faţă de perioada similară a anului anterior, ca urmare a creşterii accelerate a activităţii de intergrare IT&C cu 80% faţă de T1/2022.

    La nivel de marjă brută, compania a înregistrat o creştere de 32%, de la 6,5 milioane lei în T1/2022 la 8,6 milioane lei în T1/2023. Creşterea cheltuielilor indirecte, administrative înregistrată pe parcursul anului trecut a condus la înregistrarea unei pierderi operaţionale la nivelul grupului în perioada analizată, de 2,3 mil. lei, faţă de aproximativ zero în T1/2022.

    „Rezultatele Bittnet anunţate astăzi se înscriu în seria de repere pozitive pe care grupul le depăşeşte de la începutul anului, în drum spre obiectivul de profitabilitate: încheierea cu succes a celei mai mari runde de majorare de capital din istoria noastră, schimbarea structurii de acţionariat şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli cu vot aproape unanim de acţionarii noştri, confirmând astfel viziunea noastră de viitor.  Sunt convins că poziţia puternică de numerar: 43 de milioane lei la finalul lunii martie, capacitatea de a produce un flux de numerar pozitiv an de an şi posibilitatea crescută de a accesa finanţare ne va permite să ne continuăm cu succes strategia de M&A. Mai mult, noua structură operaţională a grupului, dezvoltată anul trecut, e perfect capabilă să susţină aceste planuri de dezvoltare”, spune Mihai Logofătu, CEO şi cofondator Bittnet Group.

    La nivelul rezultatului financiar, a fost înregistrată o diminuare a pierderii, de la 3,1 milioane lei în T1/2022 la 574.000 de lei în primele trei luni din 2023. Astfel, rezultatul brut rămâne în teritoriul negativ, în linie cu cel de anul trecut, adică o pierdere brută de 3,3 milioane lei, versus 3,5 milioane lei în T1/2022. În acest timp, profitul operaţional a avut o evoluţie pozitivă, atingând valoarea de 6 milioane lei, în creştere cu 35%.

    „Din perspectivă anualizată (ultimele 12 luni), evoluţia rezultatelor reconfirmă capacitatea grupului nostru de creştere a veniturilor şi a profitabilităţii operaţionale: veniturile consolidate se ridică la 212,8 milioane lei, în creştere cu aproape 74% faţă de perioada anterioară, iar marja brută la 44,8 milioane lei, în creştere cu 67%”, scrie grupul într-un comunicat.

    De la listarea în 2015 pe Bursa de Valori Bucureşti, grupul Bittnet înregistrează o rată medie anualizată de creştere (CAGR) de 48% la nivelul veniturilor, 59% la nivelul activelor, 69% la nivelul capitalurilor proprii şi 40% la nivelul profitului operaţional. De asemenea, în acest interval de timp, randamentul mediu anual al capitalurilor proprii (ROE) a fost de 55%.

    În prezent, Bittnet Group este organizat în patru divizii: Educaţie (Bittnet Training, Equatorial), Cloud & Infrastructure (Dendrio, Optimizor, TopTech, 2Net), Cybersecurity (Fort) şi Business Platforms & Software (Elian Solutions şi Nenos).

  • Anul 2022 pentru producătorul românesc de medicamente Antibiotice Iaşi: aproape de pragul de 100 mil. euro venituri şi o nouă fabrică. Ce urmează în 2023?

    ♦ Antibiotice Iaşi este cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc, fiind controlat majoritar de Ministerul Sănătăţii ♦ Veniturile din vânzări în 2022 au ajuns la aproape 100 mil. euro, după o creştere de 32% faţă de anul anterior ♦ Anul trecut, compania a adăugat şi o nouă fabrică în portofoliu, în care produce creme, geluri, unguente.

    O nouă fabrică după o investiţie de 100 mil. lei şi producţie în timp record de pastile de iodură de potasiu, într-un context geopolitic incert, sunt primele două obiective care caracterizează anul 2022 pentru producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi, în viziunea directorului general al companiei, Ioan Nani.

    După ce în 2022 platforma de la Iaşi a generat venituri de aproape 100 mil. euro, ambiţiile managerului pentru companie urmăresc tot o creştere de două cifre în 2023, dar şi o viziune spre industria europeană pentru producătorul de la Iaşi.

    „Ne-am apropiat de 100 mil. euro şi îmi doresc mult ca Antibiotice să intre în clasa companiilor care realizează peste 100 mil. euro pe an. În 2023 ne pregătim pentru depăşirea acestui prag şi ne propunem să ajungem undeva la 110-120 mil. euro ca cifră de afaceri, din care aproximativ 35% vom obţine pe piaţa internaţională, iar diferenţa pe piaţa internă. Însă, Antibiotice Iaşi trebuie să se înscrie în peisajul farmaceutic european, nu numai naţional. Trebuie să fim antrenaţi într-o «energie» europeană, într-un efort comun de creştere a independenţei Europei faţă de producţia de medicamente din alte teritorii“, a spus recent pentru ZF Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi.

     

    Revenirea pieţei

    Contextul pandemic a influenţat accesul pacienţilor în spitale în perioada 2020-2021, segmentul pe care Antibiotice are o cotă de piaţă de peste 13% pe segmentul medicamentelor generice cu prescripţie şi OTC (medicamente fără reţetă). Odată cu revenirea pacienţilor în spitale, şi piaţa de profil a crescut, astfel că, din totalul vânzărilor valorice ale Antibiotice în 2022, 135,8 mil. lei, adică 28% din calculele ZF, au venit din segmentul de spital.

    „Anul trecut a fost pentru noi o adevărată provocare şi suntem bucuroşi că am reuşit să traversăm un an extrem de greu fără să fim influenţaţi din punctul de vedere al profitabilităţii şi totodată să avem o creştere substanţială a cifrei de afaceri“, a mai spus Ioan Nani.

     

    Exporturile aduc mai bine de o treime din business

    Pieţele internaţionale au adus venituri din vânzări în valoare de 184 mil. lei pentru Antibiotice Iaşi, în creştere cu 30% comp­a­rativ cu cele din anul 2021.

    Cele mai vândute produse finite la export sunt antiinfecţioasele injectabile, iar printre ţările unde ajung medicamentele fabricate la Iaşi sunt Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Vietnam, Canada, Danemarca, Irak, Azerbaidjan, Moldova, Canada.

     

    Planuri pentru 2023

    Antibiotice Iaşi are un buget de investiţii de peste 75 mil. lei în 2022, după ce anul trecut a realizat investiţii de aproape 50 mil. lei.

    Dezvoltarea portofoliului de produse, capacităţi de producere a energiei verde, dar şi extinderea şi modernizarea spaţiilor deja existente pe platforma din Iaşi sunt proiectele pe care Antibiotice le are în plan în 2023.

    „În 2023 ne concentrăm pentru a creşte cifra de afaceri cu cel puţin 20% şi de a consolida prezenţa noastră în Europa. Avem obiective şi proiecţii clare până în orizontul anului 2025, când afacerea va creşte cu 65-70% până atunci, se va consolida“, a mai completat Ioan Nani.

    Şi portofoliul de produse al producă­torului românesc va creşte în următorii ani, platforma de la Iaşi având o componentă puternică de cercetare.

    „În prezent, avem în dezvoltare un portofoliu de peste 25 de produse, cele mai solicitate de părinţi, care lipseau din farmacii în toamna anului trecut. Vom avea medicamente pentru răceală şi gripă începând de anul viitor, ele fiind acum în analiza Agenţiei Naţionale a Medica­mentului. Până în anul 2030, vom dubla cifra de afaceri, vom fi undeva la 230-235 mil. euro şi vom avea, de asemenea, o creştere corespunzătoare a profitului“, a mai spus directorul general al companiei, Ioan Nani.

     

  • Retailerul de mobilă Vivre încheie 2022 cu pierderi de 34 mil. lei şi venituri de 114 mil. lei, în scădere cu 50%. Compania, la 104 angajaţi faţă de 318 în anul precedent

    Retailerul de mobilă şi decoraţiuni interioare Vivre, cu două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti şi care se tranzacţionează sub valoare nominală, a anunţat pentru 2022 pierderi de 34 mil. lei, comparativ cu cele de 85 mil. lei din anul precedent, şi venituri mai mici cu 50% la 114 mil. lei. 

    “Scăderea abruptă a activităţii în 2022 a fost cauzată în principal de următorii factori: scăderea cererii agregate pentru bunurile comercializate de către Societate în mediul online ca urmare reorientării obiceiurilor de consum online în perioada post-pandemică, creşterii inflaţiei şi incertitudinii cauzate de războiul din Ucraina”, se arată în raportul anual publicat la BVB.

    Printre alţi factori ai scăderii veniturilor se numără imposibilitatea finanţării bugetelor de marketing necesare pentru atragerea traficului online prin intermediul platformelor dominante în spaţiul online cuplat cu o creştere a costului de atragere a cumpăratorilor pe site-urile operate de Vivre, pierderea încrederii partenerilor comerciali (în special furnizori de marfă si furnizori de logistică) ca urmare a deteriorării situaţei financiare. 

    “Acest fapt a diminuat oferta de produse disponibile pe site accentuând declinul veniturilor şi eliminat capacitatea Societăţii de contracta bunuri şi servicii cu plata la termen”.

    Compania menţionează că pierderea înregistrată a adâncit capitalurile negative în pofida contribuţiilor Noegen, acţionarul majoritar, de 7,2 mil. lei prin majorarea capitalului şi în aproximativ 6 mil. lei puşi la dispoziţia ca o linie de credit. 

    “Conducerea Societăţii a depus de asemenea eforturi susţinute pentru atragerea de capital adiţional pentru Vivre însă contextul de finanţare nu a fost favorabil din cauza evoluţiei ascendentă a dobânzilor şi primelor de risc care au făcut întreg sectorul (şi în special Societate) nefinanţabil pe termen scurt. Prin urmare finanţare de peste 13 milioane de RON făcută de acţionarul majoritar a reprezentat singura sursă de finanţare atrasă de Societate în 2022”.

    Vivre mai arată că numărul de angajaţi s-a redus de la 318 la 104 persoane “ca urmare a actiunilor de eficientizare costuri şi scăderea activiăţii Societăţii”.

    ZF a scris ieri că Dan Ostahie, CEO şi fondator al Altex România, liderul retailului electro-IT local, a îşi doreşte ca Vivre să continue să funcţioneze şi să se dezvolte ca un marketplace. Astfel, compania care a preluat o creanţă garantată de 4,6 mil. euro de la Banca Transilvania mizează pe reorganizarea companiei intrate în insolvenţă la propria cerere în martie.

    „Există potenţial pe acest format de marketplace unde există un singur jucător şi astfel, cu siguranţă, există loc şi de un al doilea. Viziunea noastră este ca Vivre să continue să activeze pe domeniul pe care l-a consacrat – mobilă şi decoraţiuni, dar cu posibilitatea de a extinde totodată sortimentul de articole şi în alte categorii. Ce putem noi să facem este să venim cu capital, cu produse noi care să fie listate şi cu know-how-ul câştigat în trei decenii de activitate în retailul românesc“, a spus Ostahie. 

    Retailerul online de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco a intrat în insolvenţă la propria cerere pe 6 martie 2023. La jumătatea anului trecut (cele mai recente date publice) compania avea datorii totale (pe termen scurt şi lung) de 117 mil. lei (24 mil. euro), conform calculelor ZF făcute pe baza datelor publicate într-un raport la BVB.

    Preluând o creanţă în valoare totală (cu garanţiile aferente) de 4,6 mil. euro, Altex ar putea să se numere printre principalii creditori ai Vivre şi să aibă un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte viitorul businessului. Potrivit lui Dan Ostahie, Altex este singurul creditor garantat.

    Bondurile Vivre scadente în 2026 se tranzacţionează la 2,55% din valoarea iniţială de 100% iar cele din 2026 la 5,92%.

     

     

     

  • Microsoft deschide şampania: Gigantul american a raportat rezultate care au depăsit toate estimarile analiştilor. Veniturile au urcat la 52,9 mld dolari în Q3, în ciuda încetinirii creşterii diviziei de Cloud. Investitorii sunt în extaz, iar acţiunile se apreciază cu peste 4,5%

    Microsoft (MSFT) a raportat marţi rezultatele din al treilea trimestru fiscal, depăşind aşteptările Wall Street, în pofida unei încetiniri continue a veniturilor companiei din cloud, scre Bloomberg.

    Gigantul tehnologic a raportat o creştere a veniturilor din Azure şi din alte servicii cloud de 27% de la an la an pentru acest trimestru. Această cifră a scăzut în fiecare trimestru cel puţin din trimestrul al treilea din 2022, deoarece companiile îşi reduc cheltuielile de capital pe fondul creşterii ratelor dobânzilor.

    Iată care sunt cele mai importante cifre din raport, comparativ cu ceea ce se aşteptau analiştii, aşa cum au fost compilate de Bloomberg.

    Venituri: 52,9 miliarde de dolari faţă de 51,1 miliarde de dolari aşteptaţi
    EPS ajustat: 2,45 dolari faţă de 2,23 dolari aşteptaţi

    Productivitate şi procese de afaceri: 17,5 miliarde de dolari faţă de 17,1 miliarde de dolari aşteptaţi

    Cloud inteligent: 22,1 miliarde de dolari faţă de 21,9 miliarde de dolari aşteptaţi

    Personal Computing: 13,3 miliarde de dolari faţă de 12,3 miliarde de dolari aşteptaţi

  • „Rotativa“ guvernamentală complică ecuaţia reducerii de cheltuieli publice necesare pentru că nimeni nu vrea să plătească preţul

    ♦ Schimbarea premierului liberal Nicolae Ciucă (PNL) cu Marcel Ciolacu (PSD) complică proiectul reducerii cheltuielilor bugetare pentru încadrarea în ţinta de deficit în 2023. Pentru că măsura trebuie asumată şi mereu când sunt tăieri de cheltuieli există un cost politic pe care cineva trebuie să şi-l asume, dar pe care nimeni nu vrea să-l plătească.

    Guvernul are pe masă un proiect de ordonanţă de urgenţă de tăiere a chel­tuielilor bugetare, proiect care, în cele mai sensibile puncte ale lui, priveşte îngheţarea salariilor din sistemul public la nivelul lui 2022, sunt oprite angajările în structurile de stat, sunt oprite achiziţiile de maşini sau interzis cumulul pensie-salariu.

    Totul pentru că execuţia bugetului la primul trimestru nu arată deloc bine, iar viitorul nu este roz, având în vedere că avansul economiei va fi mai mic decât anul trecut – de fapt va fi cam la jumătate, spun majoritatea prognozelor, undeva la 2,5%.

    „Decizia de oprire a ritmului de creştere a salariilor şi din zona de bunuri şi servicii este rezonabilă. Este singura posibilă, de altfel. Nu vorbim de o reducere a salariilor, ci de o temperare a creşterii lor. Impozitele nu pot fi mărite, ar fi o povară pentru eco­nomie. Nu mai trebuie aplicată soluţia FMI din criza financiară de acum un deceniu, cu tăieri de salarii. Aşa că sigura soluţie este de reducere a cheltuielilor. E bine că discutăm acum despre asta pentru că măsurile luate din vreme evită luarea unor decizii mai dure, spre final de an, când se va vedea că înca­drarea în ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB este compromisă“, spune econo­mistul Laurian Lungu.

    România are doar două posibilităţi pen­tru reducerea deficitului bugetar: să crească veniturile sau să scadă cheltuielile şi, având în vedere că traversăm o perioadă cu inflaţie mare, cu dobânzi ridicate, ar fi dificil să crească taxele. Singura soluţie viabilă pentru reducerea deficitului bugetar ar fi re­du­cerea cheltuielilor, spune Radu Georgescu, mana­ging partner al CFO Network.

    Problema este că cineva trebuie să-şi asume această reducere de cheltuieli – nu poate fi numită chiar austeritate pentru că o reducere de cheltuieli cu 20 de miliarde de lei nu înseamnă decât 3,8% din totalul cheltuielilor de 541 de miliarde de lei, la nivelul anului 2022. Dar sindicatele din învăţământ ameninţă cu greva generală pentru că, la o inflaţie de 15%, vor compensaţii măcar pentru golul din buzunare provocat de creşterea de preţuri. Şi, cum alegerile se apropie pentru că 2024 este la o aruncătură de băţ, este nevoie de mult curaj şi de asumare a costului politic. Rocada PNL-PSD în fruntea guvernului ar urmă să se facă în luna mai. Cineva va plăti, din punct de vedere politic, acest preţ. Pe cine cade pacostea? Pe PNL, pe PSD?

    „Ambele partide trebuie să-şi asume acest cost pentru că ele vor continua să guverneze împreună. Indiferent de «rotativă», cum o numesc ei, singura soluţie este reducerea cheltuielilor guverna­mentale în condiţiile în care majorarea taxelor ar duce economia şi mai în jos. În fond, reducerea veniturilor bugetului este cauzată, într-o măsură, şi de schimbările Codului fiscal intrat în vigoare la începutul anului. Întreprinderile mici şi mijlocii au avut de suferit din cauza noilor impozite, afacerile, veniturile le-au scăzut. Noi taxe ar pune presiune şi mai mare pe economie. Asa că soluţia nu poate fi alta decât reducerea cheltuielilor“, spune Laurian Lungu.

    Execuţia bugetară pentru primul trimestru ar urma să fie publicată de Ministerul Finanţelor astăzi sau mâine dar, din declaraţiile publice ale responsabililor politici, reiese că încasările bugetare la T1 sunt cu 4,7 miliarde de lei mai mici decât prognoza de venituri. Dacă situaţia s-ar menţine de-a lungul anului, ar rezulta un minus la venituri de 20 de miliarde de lei (4 mld. euro) care ar trebui acoperiţi din împrumuturi, aşa că deficitul bugetar ar fi mult mai mare decât procentul de 4,4% din PIB, cât prevede legea bugetului. Coincidenţă sau nu, suma 20 de miliarde de lei supraestimată în vistieria statului şi admisă acum de guvern este identică cu cea indicată de Consiliul Fiscal, în opinia asupra proiectului de buget pentru 2023.

    Bugetul de anul acesta este construit pe venituri mai mari cu 14% faţă de cele de anul trecut. Doar că economia, care a crescut spectaculos în 2022, cu 4,7%, încetineşte anul acesta. Preţul petrolului şi cel al gazului au adus, în 2022, venituri în plus la buget de 13 miliarde de lei (2,6 mld. euro), adică de 3% din veniturile totale. Anul acesta, preţurile la petrol şi gaze s-au dus în jos, inflaţia – cumplită pentru alţii, dar mană cerească pentru buget – scade şi ea. Dar Ministerul Finanţelor a bugetat la venituri, în 2023, la nivelul lui 2022 şi a mai pus şi 14% peste. Parlamentul a aprobat, aşa că promisiunile făcute sunt acum lege. Totuşi, socoteala iniţială, după datele la T1, se dovedeşte că a fost greşită. Iar guvernul trebuie să taie din cheltuieli. Dar ce te faci, pentru că promisiunea făcută e datorie curată.

    Sindicatele din învăţământ s-au supărat şi anunţă o grevă generală faţă de măsurile de blocare a cheltuielilor prevăzută de guvern. Lista de revendicări este lungă dar, ca întotdeauna, salariile se află în fruntea acestor revendicări. Salariul mediu în economie a trecut de 4.000 de lei/lună, dar salariile în învăţământ pentru profesorii aflaţi la început (pentru cei sub 35 de ani) sunt, pe medie, de 2.400 de lei, potrivit Eurostat, oficiul de statistică al UE.

    Supărarea este mare, costul politic poate fi, de asemenea, mare aşa că în guvern se vor înfrunta „raţiunea economică“ cu „raţiunea politică“. 

    De obicei, în România, câştigă cea din urmă. În Franţa preşedintele Macron şi Parlamentul francez au modificat legea pensiilor, în ciuda protestelor masive. „Raţiunea economică“ a avut câştig de cauză în faţa „raţiunii politice“.

    Bugetul de anul acesta este construit pe venituri mai mari cu 14% faţă de cele de anul trecut. Doar că economia, care a crescut spectaculos în 2022, cu 4,7%, încetineşte anul acesta. Preţul petrolului şi cel al gazului au adus, în 2022, venituri în plus la buget de 13 miliarde de lei (2,6 mld. euro), adică de 3% din veniturile totale.

    Nicolae Ciucă, actualul premier

  • Analiză BNR: România are nevoie de reforme serioase în economie pentru a favoriza creşterea, de întărirea producţiei de tradables, de schimbări în regimul fiscal. ” Cu venituri fiscale de 26-27% din PIB, România este lanterna roşie în UE”

    România are nevoie de reforme serioase în economie pentru a favoriza creşterea, o economică robustă, întărirea premizelor pentru producţia de tradables, fiind vorba, între altele, de digitalizare, reforma regimului fiscal, cheltuieli publice mai eficiente, prioritizare de investiţii orientate către tradables şi control riguros al realizării lor, se arată într-o analiză realizată de economişti BNR şi coordonată de Daniel Dăianu.

    În plus, raportul susţine nevoia reformelor în salarizare şi crearea unui sistem de pensii echitabile, alocarea de resurse suplimentare pentru educaţie şi sănătate, ceea ce presupune însă venituri bugetare mai mari.

    ”România poate reveni la deficite de cont curent de sub 5% din PIB, cu o finanţare neproblematică în câţiva ani, dar avem nevoie de politici macroeconomice şi structurale adecvate. Un deficit de cont curent de 6% din PIB poate fi mai avantajos decât unul de 4 % din PIB dacă este finanţat în totalitate de investiţii directe, în timp ce cel de 4% este finanţat exclusiv prin îndatorare. Natura investitiiilor contează de asemenea; una este să investeşti în tradables, în high-tech, şi altceva în mall-uri şi zone rezidenţiale. Altfel spus, diavolul este în detalii”, se arată în raportul Final de pandemie şi economii care rezistă la şocul Războiului.

    Economiştii Băncii Naţionale atrag din nou atenţi asupra deficitului bugetar structural mare, care s-a accentuat prin diminuarea veniturilor fiscal.

    ”Regimul fiscal regresiv (cetăţenii cu venituri mici, sau modeste, plătesc proporţional mai mult decât cei cu venituri mari), erori în politică fiscală, puzderia de exceptări şi „portiţe”, au contribuit la accentuarea deficitului bugetar prin diminuarea veniturilor fiscale. Cu venituri fiscale de 26-27% din PIB (inclusiv contribuţii) România este lanterna roşie în UE”.

    O analiză din 2022 a Consiliului Fiscal arată că revederea regimului fiscal ar putea aduce venituri fiscale suplimentare de peste 3% din PIB în câţiva ani.

    ”Dar mulţi se complac în ipocrizie; îşi dau seama de această situaţie (privind veniturile fiscale), dar precum în Caragiale, au o atitudine de genul «să se schimbe, dar să nu se modifice decât pe ici pe colo… prin părţi neesenţiale». Revederea regimului fiscal ar permite o diminuare a impozitării muncii, care să nu prejudicieze însă consolidarea bugetară”.

    Vedeţi aici raportul BNR integral

    În acelaşi timp, venituri fiscale mai mari ar permite şi o politică care să aibă în vedere că înclinaţia spre consum a cetăţenilor cu resurse mici este considerabil mai înaltă decât a cetăţenilor cu venituri mari, ceea ce afectează dinamica importurilor.

    ”Trebuie combătute cu forţă instituţională şi cu determinare politică evaziunea fiscală şi «optimizarea fiscal» (tax avoidance). Nu trebuie cedat la presiuni interne şi externe. Să sperăm că şi instituţiile europene vor fi mai decise în aceast scop, în general”, se mai arată în analiza BNR.

    O altă problem structural semnalată este  subdezvoltarea industriei agroalimentare, în condiţiile în care   pământul agricol reprezintă 57% din suprafaţă ţării, iar deficitul extern al acestui sector este de 0,5-06% din PIB.

    Potrivit economiştilor, România are o subvalorificare a resurselor, materiilor prime interne, care se vede şi în faptul că importă produse a căror realizare include inputuri esenţiale din România.

    În plus, lipseşte turismul de calitate care ar stimula „exportul intern”, iar cetăţenii români cheltuie miliarde de euro în străinătate.

    În acelaşi timp, politicile industriale care să vizeze producţia de tradables, creşterea valorii adăugate (inclusiv în domeniul agroalimetar) sunt ”firave”. Economia noastră are şi un caracter dual, caracteristic ţărilor mai puţin dezvoltate: sectoare importante sunt dominate de firme mari străine şi există multe companii cu capital autohton slabe.  

     În ceea ce priveşte procesul de convergenţă nominală al României la euro, acesta a înregistrat noi deviaţii în ultimul trimestru al anului trecut, în pofida stabilităţii cursului de schimb şi reducerii uşoare a îndatorării guvernamentale. România a continuat să se îndepărteze de exigenţele aderării la zona euro în planul ratei dobânzii pe termen lung şi ratei inflaţiei, însă marginal. Totodată, procesul de consolidare bugetară a încetinit, însă fără a fi afectată respectarea ţintei asumate pentru anul 2022.