Viaductul traversează lacul de acumulare Suplacu, pe o distanţă de 1,8 km, sprijinit, tradiţional, pe piloţi din beton; 45 de deschideri a câte 40 de metri fiecare, 46 de rânduri a câte 4 piloţi – o pereche pe sens -, în total 184. Deasupra lor 360 de grinzi preturnate, tip U – premiera în domeniu, adusă de americani, după cum susţine constructorul – de 160 tone fiecare. S-au mai folosit 88.000 mc beton, 6,5 tone armatură, 1,3 tone cablu tensionat.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Un candelabru de circa 37 metri , format din 18.000 de lumini LED, mai mare chiar decât cel mai mare candelabru din cartea Guiness Wolrd Records va lumina cea mai luminoasă seară a actorilor de la Hollywood, potrivit The Hollywood Reporter. Grandoarea este caracteristica principală a serii, o statuetă Oscar de şase metri va fi de asemenea inclusă în scenografia petrecerii.
Mai mult de 50 de feluri de mâncare sunt pregătite cu atenţie sub supravegherea maestrului chef Wolfgang Puck . El se află pentru cea de-a 19-a oară în această poziţie, iar Sherry Yard este maestrul cofetar responsabil cu deserturile servite. O particularitate a meniului din anul acesta este adusă de câteva sortimente de mâncare cu specific austriac, în onoarea nominalizării regizorului Michael Haneke la categoria cel mai bun lungmetraj pentru filmul “Amour”.
Festinul abundă în ingrediente de lux, cum ar fi cinci kilograme de caviar, cinci kilograme de trufe negre din Burgundia, Franţa şi circa 13 kilograme de praf de aur comestibil. O altă particularitate a meniului din acest an este folosirea alimentelor locale, organice şi sustenabile. Mai mult de 80- de fermieri au fost contactaţi pentru fructe şi legume. În plus, toată mâncarea nefolosită va fi donată unei organizaţii care doreşte să educe în legătură cu foametea mondială şi caută să găsească modalităţi de oprire a acesteia.
Mare parte dintre actori, cântăreţi sau alte celebrităţi doresc să-şi asocieze numele cu un parfum, pentru ajutorul pe care li-l poate da acesta la construirea brandului personal, scrie The New York Times. Pe piaţă se găsesc parfumuri de care se leagă numele unor staruri ca Jennifer Lopez, Sarah Jessica Parker sau Gwen Stefani, Lady Gaga ori Rihanna, dar şi al artistei specializate în tatuaje Kat von D or al lui Nicole Polizzi (Snooki din reality show-ul “Jersey Shore”).
Parfumurile vedetelor se promovează prin participarea la anumite evenimente, prin intermediul social media, prin ştiri sau publicitate, iar acolo unde este posibil, lansarea unui astfel de produs este aranjată să coincidă cu lansarea unui proiect în care a fost implicată vedeta, cum ar fi apariţia unui nou album.
Vânzările de astfel de parfumuri sunt foarte bune, rivalizând uneori cu cele ale unor mărci de la case cu tradiţie în domeniu ca Hermès sau Prada, chiar dacă vedeta care l-a lansat nu este una de top, ca în cazul actriţei Kate Walsh din seriale ca “Private Practice” sau “Grey’s Anatomy” cu al său “Boyfriend”.
Inflaţia de parfumuri asociate celebrităţilor le face însă succesul efemer: fiindcă nu pot concura cu ceva de talia unui Chanel no.5, mereu e nevoie să fie lansate altele. Aşa se face că deja există 14 parfumuri Paris Hilton în cei opt ani care au trecut de la punerea în vânzare a primului astfel de produs, 11 de la Britney Spears ori 18 de la Jennifer Lopez.
Materialul a fost publicat în BUSINESS Magazin din oct. 2007.
Sfarsit de septembrie, undeva intr-un cartier marginas al Bucurestiului. Cristi Minculescu sta in fata cladirii in care se afla mica incapere in care repeta formatia Iris. Un tanar imbracat corect, in stilul vanzatorilor de pensii private, se apropie de solist si ii cere solemn un autograf. Cateva minute mai tarziu trece un grup de elevi de liceu, care il saluta, de peste gard, vesel si zgomotos. Suita o incheie un copilas de trei-patru ani, care incepe sa tipe: “Iris, Iris!”. Se apropie, atarnat de mana mamei, si il priveste curios pe cantaret, in timp ce mama se justifica “Avem discuri cu dumneavoastra si ii plac, asculta mereu”.
In dimineata zilei in care acest articol a inceput sa se nasca, Minculescu il scruta patrunzator pe impresarul Cosmin Nicoara; subiectul era un stativ de microfon, ce urma sa fie folosit la filmarea ultimului videoclip al grupului. “E bun, din acela cum iti place tie, e usor si n-are suport din acela mare”, ii explica Nicoara unui Minculescu care parea putin sceptic. De fapt, vocalistul trupei era doar putin obosit, intre un concert in provincie si o dupa-amiaza de filmari la Sinaia. Adica o perioada obisnuita pentru o formatie care a trait exclusiv din muzica, un grup de oameni care au devenit un brand in sine – poate nu la anvergura pe care au dobandit-o o masina de facut bani cum este Rolling Stones, dar onorabil si decent pentru Romania. Discurile Iris plac de 30 de ani, o bucata de timp mare nu numai pentru o formatie rock, ci pentru orice activitate omeneasca. Trei decenii de activitate au astazi ceea ce Cristi Minculescu numeste “prima linie” a rockului, adica o serie de trupe, putine, care se numesc Deep Purple, Uriah Heep sau Nazareth si care mai activeaza inca. Spre deosebire de acestea insa, care par acum sa ajunga pe panta descendenta a graficului lor de popularitate, cei de la Iris au gasit puterea de a se mentine in preferintele publicului, iar saptamana trecuta au avut concertul de aniversare a 30 de ani de activitate.
Cum percep muzicienii businessul? Tobosarul Nelu Dumitrescu, fondator al formatiei, admite ca faimoasa boema a formatiei a fost asumata, generata in parte si de temerile legate de o potentiala investitie. “E obositor sa mai faci si altceva in afara de cantatul propriu-zis, te intrebi daca afacerea merge, trebuie sa te interesezi, castigurile nu sunt asa de mari ca afara”, spune Nelu. “Sau poti sa dai un tun si dupa doi-trei ani sa renunti si sa te apuci de altceva”, adauga Cristi Minculescu.
“Boema a fost atunci cand nu aveam responsabilitati, inainte de Revolutie, cand lucram cu atestat. Rockul era privit altfel, oricare concert putea fi ultimul, era cenzura, fuseseram avertizati si noi si cei de la Phoenix. Ei au ales sa plece, in ’77, noi n-am plecat. Acum, cu fundatia Iris, privim cu alti ochi aceeasi activitate”, adauga Minculescu. Fundatia Culturala Iris este vehiculul de afaceri al formatiei, prin care se deruleaza toate contractele ei. Iar contractele muzicale asigura membrilor grupului un trai “mai mult decat comod in comparatie cu altii, chiar daca nu ne comparam cu un artist dance, care lanseaza un cantec si face piata sa explodeze”, spune Cosmin Nicoara, 34 de ani, impresarul formatiei. El crede ca grupul a castigat, in conditiile in care nu au existat afaceri paralele si nu au filmat nici macar o relama, prin constanta. “Au fost numai discuri, drepturi de autor si concerte”, spune Nicoara.
In perioada “socialista” a istoriei lor, Iris au vandut un milion de exemplare din cele cinci albume realizate. “Am luat bani, in schimb, conform legislatiei de atunci, adica 2.500 de lei la fiecare album”, isi aminteste Minculescu. Mai multi bani veneau din concerte; intr-o prima perioada, spectacolele au fost gestionate chiar de formatie, care emitea bilete, punea afise si concerta. Ulterior, dreptul de a organiza un turneu a revenit numai teatrelor, cu aprovarea Consiliului Culturii, care facea si traseele. “Atunci miscau trei trupe, Iris, Holograf si Compact, si incercam sa evitam sa ne aflam in acelasi oras in acelasi moment. Pana intr-o zi, cand ne-am intalnit, toate trei formatiile, in Pitesti, la hotelul Muntenia”, isi aminteste Minculescu.
Dupa Revolutie, formatia a incercat sa faca aceleasi lucruri, adica turnee si lansari de noi albume, dar in primii ani n-a mai fost la fel. Minculescu spune ca abia dupa 1993 piata a inceput sa se miste, dar ca solicitarile n-au ajuns la acelasi nivel din anii ’80: “Toti spuneau ca trebuie sa facem ceva nou, o schimbare la fata, in piese, iar noi nu intelegeam”, adauga vocalistul. Au inteles la jumatatea deceniului trecut, cand au inceput colaborarea cu producatorul muzical Mihai Godoroja. “Este un om care a ascultat muzica, el ne-a spus ce sa facem – «Cristi sa nu mai cante sus, tu cu tobele asa», am inceput sa mergem la televiziuni, la aparem la radio, ne-a impus o disciplina”, spune Nelu Dumitrescu. In 1996 au semnat un contract cu casa de discuri Zone Records, una din clauzele initiale, “anul si albumul”, devenind “un album cand vrem noi”, isi aminteste Minculescu. Schimbarea incepe sa se simta din 1997, cand albumele au venit fiecare cu ceva nou – participari ale unor mari nume de muzicieni sau artisti romani sau straini, colaborari cu orchestre, materiale pe suport DVD, cu conferinte de presa, turnee, spectacole mari. “Toate astea confera o dimensiune, dau o greutate numelui”, spune Dumitrescu.
Un album la doi-trei ani, asa cum a avut Iris, confirma ca esti in activitate, spune Minculescu. “Nu esti Led Zeppelin, care nu au aparut la televiziune deloc, nu tineau conferinte de presa si singura data cand i-a lasat impresarul sa participe la un show TV, la BBC, a facut Plant laringita si nu au cantat. Trebuie sa te prezinti mereu cu cate o noutate”, adauga Cristi.
Cei de la Iris spun ca au facut performanta cat se poate in Romania, la nivelul tehnic de aici. Un studiou de inregistrari bun, in Suedia de exemplu, costa intre 50.000 si 60.000 de euro pentru inregistrarea cantecelor, la care se aduga alte 10.000 de euro pentru masterizare, precum si costurile legate de multiplicare si imprimare. Iar vanzarile au scazut de la sute de mii de exemplare inainte de 1989 la cateva zeci de mii, in cele mai bune cazuri. “Acum, la 20.000 de exemplare vandute ai disc de aur si la 30.000 disc de platina. «Atheneum» s-a vandut in 30.000 de exemplare, dar am avut si vanzari mai mici, de zece mii, de sase mii”, spune Dumitrescu. “Albumele se vand insa in general constant, cu varfuri de sarbatori. Dupa Craciun, 8 martie sau Paste dispar din magazine”, spune Minculescu.
Membrii formatiei nu au facut o separare a veniturilor, dar spun ca ar putea trai numai doua luni din cele 12 ale unui an din sumele care reprezinta vanzarile de albume si din drepturile de difuzare a cantecelor la radiouri. Restul banilor vin din concerte, si Iris a fost, in cei 30 de ani de cariera, o formatie de live, de concert. “Avem spre 6.000 de concerte”, spune Cristi Minculescu, care chiar a spus la un moment dat ca, daca ar avea un sponsor puternic, formatia ar lua tara “la metru patrat”. “Nu putem ajunge in localitati mici, cu toate ca, atunci cand ajungi acolo, le castigi”, spune Minculescu. Iar un sponsor “este greu de gasit, daca te duci prea tarziu spun ca au facut bugetul, daca te duci mai devreme zic ca e prea devreme, si de cele mai multe ori prefera sa cheme artisti straini”, adauga Nelu Dumitrescu.
Asa incat formatia prefera sa isi pastreze relatiile cu primariile din Romania, pentru participari la periodicele “zile ale oraselor” si sa regrete disparitia unor festivaluri rock importante, cum au fost cele de la Timisoara sau Satu Mare. Despre invitatiile la concertele partidelor, Minculescu afirma ca “ai doua variante daca te invita sa canti: sau nu canti deloc, sau la toti – nu vrem sa ne sara cineva in cap”. Una peste alta, Iris socoteste ca a cantat pana acum in fata a peste 9 milioane de oameni. Showbizul, cred cei de la Iris, este marcat de jocurile de interese ale producatorilor, de o lupta intre gustul public si interesele caselor de discuri. “O formatie ca Deep Purple, care a facut istorie, nu mai vinde acasa, dar in alte tari rupe stadioane. Unii nici nu conteaza in America, dar merg bine in Europa, ca Robbie Williams”, spune Cristi Minculescu. Muzicienii nu ofera prea multe detalii privind recenta trecere, anul trecut, de la Zone Records la Roton. “Ce te tine la o casa de discuri?”, intreaba retoric Nelu Dumitrescu. “Respectul, investitiile in promovare, in videoclipuri, legatura cu radiourile, evidenta periodica a vanzarilor, corectitudinea”.
In primii ani dupa Revolutie, industria muzicala romaneasca a avut o perioada mai putin fasta, odata cu promovarea intensa a muzicii straine si migrarea gustului popular din zona rock spre pop si dance. In perioada respectiva, Holograf, de exemplu, a plecat din tara si a cantat in Olanda. Undeva la jumatatea deceniului trecut, spun oficiali ai casei de discuri Roton, tripleta de aur a rock-ului romanesc – Iris, Holograf si Compact – a reintrat in circuitul muzical si in preferintele publicului. Pe langa noile curente muzicale, formatiile au avut insa de depasit si complexul de “trupa batrana”.
Holograf a trecut, pentru a se impune la public, din zona hard-rock spre un sunet mai pop. Drept urmare, formatia a inregistrat succese importante, cum sunt vanzarea a 100.000 de exemplare din albumul “Holografica” (noiembrie 2000) in numai doua saptamani, sau peste 250.000 de exemplare din “Pur si simplu”, lansat in 2003. Solistul trupei, Dan Bittman, s-a integrat in showbiz si prin alte mijloace decat muzica, devenind gazda unui show de televiziune, iar trupa a exploatat din plin si potentialul oferit de internet, luand decizia sa-si publice integral pe propriul site cateva albume in format mp3, disponibile pentru descarcare gratuita. O soarta cu totul diferita a avut Compact, care spre deosebire de Iris si Holograf, a fost urmarita de ghinioane, inclusiv prin disparitia succesiva a unor membri ai trupei, si acum incearca sa reziste in baza vechilor slagare, avand in plan sa-si lanseze in perioada urmatoare un album live.
Anca Lupes, managing partner la agentia de impresariat si management muzical Star Management, care s-a ocupat in timp de organizarea de concerte pentru Iris si Compact, crede ca fiecare din cele trei formatii “batrane” au dispus de un capital de audienta pe care si l-au mentinut pentru ca au fost, intr-un fel su altul, consecvente. “Iris este una dintre trupele cu cea mai indelungata cariera din Romania si totodata unul din cele mai puternice branduri de pe piata muzicala romaneasca. Cred ca acest tip de succes se bazeaza in primul rand pe coerenta imaginii si a mesajului pe care l-au transmis catre generatii de fani”, afirma Lupes. Totusi, in materie de concerte, artistii romani in general pacatuiesc prin faptul ca nu aduc mereu cate ceva nou, crede Mihai Cernea, directorul Sfinx Experience si fost membru al trupei rock Sfinx. De aceea, spune el, organizatorii de concerte si sponsorii prefera si vor prefera artistii straini. “Publicul se plictiseste daca nu primeste nimic nou timp indelungat sau isi pierde interesul daca artistul intra in pana prelungita de inspiratie. Si pur si simplu isi indreapta atentia in alta parte”, spune Anca Lupes.
La ora actuala, trupele din Romania care canta rock au de profitat de pe urma faptului ca acest gen muzical se afla de o bucata de vreme in revenire. “Legende ale rockului mondial au simtit momentul si revin sau se reunesc dupa ani de despartire sau inactivitate, vezi Led Zeppelin, Police sau Guns’n’Roses”, spune Lupes. Acum, pentru concertul aniversar de 30 de ani, cei de la Iris au incercat sa aduca nume mari, din acea “prima linie”, cum ii spune Cristi Minculescu, dar nu s-a putut, pentru ca toti aveau programul stabilit pe sase luni inainte: Nazareth se afla in turneul de 40 de ani, Deep Purple avea concerte, Whitesnake “fara 30 de spectacole in Europa nu se misca”, iar Robert Plant era in America. “N-am vrut sa aducem din linia a doua, am jucat sus de tot, dar n-a fost nimeni disponibil”.
Vedeta de televiziune Kim Kardashian i-a cumpărat noului ei prieten, rapperul Kanye West, un Lamborghini Aventador LP 700-4, în valoare de 750.000 de dolari. “Surse apropiate” americancei, divorţată toamna trecută de jucătorul de baschet Kris Humphries după un mariaj de 72 de zile, au confirmat pentru US Weekly şi TMZ că acesta e cadoul ei pentru Kanye West, care a împlinit vineri 35 de ani.
Din păcate, rapperul nu va putea să intre în posesia cadorului prea repede, pentru că e plecat în Irlanda împreună cu Jay-Z, în turneul de promovare a albumului “Watch the Throne”. Kim Kardashian a anunţat însă că a făcut un filmuleţ cu maşina cea nouă şi a plecat cu el la Dublin, ca să i-l arate ea însăşi lui Kanye West.
Kim Kardashian, cunoscută pentru apariţia în mai multe reality show-uri, pentru liniile de parfumuri şi haine pe care le-a lansat şi pentru numeroasele campanii de marketing pentru diverse produse de lux, este una dintre cele mai bogate vedete de la Hollywood, cu o avere estimată la 6 milioane de dolari în 2010. Kanye West, muzician şi producător, are o avere estimată de Forbes la 35 de milioane de dolari.
Kim Kardashian este ea însăşi pasionată de bolizii de lux, afişându-se după divorţul de Kris Humphries cu Ferrari 458 Italia, pentru care a plătit 274.000 de dolari.
Yahoo News a întocmit un top 10 al celebrităţilor care au atras cele mai multe “like”-uri din partea publicului, conform statisticii starcount.com.
Un astfel de efect este acum în Marea Britanie scăderea numărului de exemplare din rasa de câini setter englez, până în pragul dispariţiei, ca urmare a schimbării preferinţelor celor care-şi doresc un căţel spre rase exotice, de talie mică.
Vedete ca Paris Hilton care se afişează cu căţeluşi “de jucărie”, de talie mică, au influenţat piaţa, determinând o creştere a cererii de exemplare din rase precum chihuahua, schnauzerul pitic ori mopsul.
Fie că este vorba despre buze, sâni sau picioare, vedetele plătesc anual prime impresionante pentru a-şi asigura părţile corpului care le-au făcut celebre.
În cazul în care acestea sunt afectate, şi banii pe care îi vor primi de la asigurători ajung să reprezinte, practic, o avere. Iată vedetele care şi-au asigurat părţi ale corpului.
SURSA: www.cnbc.com
Fantezia însă depăşeşte sfera dulciurilor, după cum arată publicaţia australiană Ninemsn.com: mania de a reprezenta vedete a cuprins lanţurile de pizzerii, care încearcă să atragă clientelă cu “ediţii speciale” consacrate câte unui eveniment monden. Au intrat în joc şi bucătari cu aplecare artistică sau chiar artişti plastici dornici de afirmare, cu creaţii precum un Barack Obama din brânză topită sau un Justin Bieber din carne crudă.