BusinessMagazin

Tag: valoare

  • Business „hrănit” de pandemie. Glovo şi-a triplat prezenţa în piaţa locală şi estimează venituri tranzacţionate în valoare de 150 mil. euro pentru 2020

    Deşi e puţin probabil „că cineva va ieşi câştigător din situaţia asta”, după cum a spus, în cadrul unei conferinţe de presă Victor Răcariu, general manager Glovo CEE, referindu-se la contextul în care se află piaţa de business ca urmare a apariţiei pandemia de COVID-19, totuşi, pentru platformele de delivery 2020 a venit cu creşteri importante.

    Anul acesta, pe fondul cererii crescute pentru servicii de livrare, Glovo şi-a extins activitatea în 23 de oraşe noi, compania fiind prezentă în momentul de faţă în 33 de localităţi din România. Mai mult, tot impulsionată de pandemie, valoarea tranzacţionată s-a dublat în T4 faţă de T1, potrivit estimărilor companiei, aşteptările pentru final de an vizând atingerea unei cifre de 150 de milioane de euro a valorii tranzacţionate.

    Valoarea unei comenzi medii în aplicaţia Glovo a fost anul acesta de 65 de lei la nivelul Capitalei, şi de 56 de lei în celelalte oraşe, reprezentanţii businessului estimând un număr de 10 milioane de comenzi pentru întregul an, oraşele cu cele mai multe comenzi fiind Bucureşti şi Timişoara, urmate de Cluj şi Braşov. Cea mai mare comandă înregistrată pe Glovo în 2020 a fost în valoare de 3.800 lei, iar cele mai populare intervale orare au fost 11:00-13:00 şi 18:00-20:00. Printre cele mai populare produse comandate pe zona de retail se numără apa, bananele şi sucurile, iar pe segmentul restaurante, McPuişor şi shaorma.

    În momentul de faţă peste 40.000 de curieri parteneri sunt înregistraţi pe platforma Glovo pe tot teritoriul ţării, iar dintre aceştia 5.000 sunt, în medie, activi săptămânal.

    Pentru anul următor compania estimează o creştere cu aproximativ 50% a valorii tranzacţionate prin intermediul aplicaţiei, până la 230 de milioane de euro. De asemenea, reprezentanţii Glovo au în plan extinderea în alte 32 de judeţe şi atingerea unui număr de 3 milioane de descărcări ale aplicaţiei, de la 2 milioane, cel din prezent.

  • Cresc ajutoarele sociale de la anul: Indicatorul social de referinţă va creşte până la 1.200 de lei în următorii ani

    La începutul acestei luni deputaţii au adoptat propunerea legislativă care prevede creşterea indicatorului social de referinţă (ISR) până la valoarea de 1.200 lei în trei etape începând cu anul 2021.

    Valoarea indicatorului social de referinţă este stabilită în prezent la 500 lei, astfel acesta va creşte cu 700 de lei sau 140% procentual.

    Această creştere se va desfăşura în trei etape, prima creştere fiind  la începutul anului 2021 până la 780 de lei, a doua creştere fiind la începutul anului 2022 până la 980 de lei şi ultima creştere va fi începând cu 1 ianuarie 2023 când  indicatorului social de referinţă va  ajunge la valoarea de 1.200 de lei.

    Valoarea ISR nu a mai fost ajustată din anul 2018.

    Pe lângă asta, propunerea legislativă prevede, începând cu anul 2024, ca valoarea indicatorului social de referinţă să fie modificată anual, prin hotărâre a Guvemului, pănă la data de 31 ianuarie a anului curent, în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat pe an/an anterior.

    Indicatorul social de referinţă este definit în legislaţie drept unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează prestaţiile băneşti – cu excepţia indemnizaţiei de şomaj – suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj în vederea încadrării în muncă a anumitor categorii de persoane.

    Pentru ca această propunre legislativă să intre în vigoare, trebuie promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Brandul Lăptăria cu Caimac listează în luna noiembrie o emisiune de obligaţiuni în valoare de 3 milioane de euro

    Agroserv Măriuţa SA, compania care deţine brandul Lăptăria cu Caimac, va lista în luna noiembrie a acestui an o emisiune de obligaţiuni în valoare de 3 milioane de euro. Listarea se va face la Bursa de Valori Bucureşti, iar consultantul listării şi broker-ul asociat proiectului este BT Capital Partners.

    Emisiunea de obligaţiuni va fi cuprinsă între o sumă minimă de 1.5 milioane euro şi o sumă maximă de 3 milioane euro, denominare euro, cu o dată scadentă la 4 ani şi cupon plătibil trimestrial. Dobânda va fi calculată în funcţie de nivelul pieţei din momentul listării. În acelaşi timp, emisiunea de obligaţiuni va acorda doar beneficii financiare, nu şi beneficii de tip non-financiare. Obligaţiunile emise nu vor putea fi convertibile în acţiuni ale societăţii sau obligaţiuni cu drept de preempţiune la subscrierea de acţiuni, cu prioritate faţă de alţi acţionari.

    „Această listare este în planurile de business ale companiei de ceva vreme. În tot acest timp, am investigat cele mai bune opţiuni pentru a putea duce mai departe planurile de extindere din fabrică şi din fermă. Vrem să listăm obligaţiuni de 3 milioane euro, cu o dobândă în jurul valorii de 5%, dar acest lucru depinde foarte mult de cum va fi piaţa în momentul listării şi vom prefera să plătim cuponul trimestrial”, spune Adrian Cocan, manager de proiect al Lăptăriei cu Caimac.

    Fondurile obţinute din listarea obligaţiunilor vor fi folosite, într-o primă etapă, pentru a pune bazele unui nou proiect: un sistem de recuperare şi refolosire a ambalajelor (sticle şi borcane).

    Investiţia, în valoare totala de 9 milioane euro, se va realiza în 3 etape şi va consta în construirea unei staţii de spălare, dotată cu roboţi şi sisteme de identificare a conţinutului chimic al ambalajelor, care va avea o capacitate totală de 54 de milioane de obiecte pe an. Lăptăria cu Caimac estimează că va spăla între 26 şi 28 de milioane de recipiente anual, începând cu 2025 – 2026, pornind gradual de la 2 milioane/an în 2023. Restul capacităţii va fi oferit ca serviciu către alte companii care au ambalaje de sticlă: producători de apă minerală, ulei, gem, zacuscă, sucuri naturale şi chiar vinuri.

    A doua etapă a proiectului o reprezintă finalizarea şi punerea în funcţiune a staţiei de spălare dar şi construirea unui sistem logistic şi a unui sistem de recuperare. Acest lucru presupune  amplasarea de automate de tip “reverse vending machine” în care consumatorii vor putea introduce sticlele şi borcanele Lăptăriei, primind în schimb bonuri valorice pe care le vor putea folosi în magazine.

    A treia etapă a proiectului va fi reprezentată de extinderea la nivel naţional a acestor automate şi extinderea suportului logistic necesar.

    În paralel, Lăptăria cu Caimac va mai desfăşura două investiţii: construirea unei staţii de biogaz care va folosi dejecţiile animalelor şi resturile de hrană pentru a genera energia necesară fabricii şi a fermei. Staţia va folosi exclusiv deşeuri, nu va folosi plante care constituie alimente pentru oameni sau animale. De asemenea, o altă investiţie reprezintă dezvoltarea unei noi hale de producţie şi logistică.

    Investiţiile estimate pentru următorii ani se ridică la 16 milioane de euro şi compania îşi propune ca, pe lângă emisiunea de obligaţiuni şi credit bancar, să listeze acţiuni la Bursă, cu un float semnificativ, între 30% şi 40% din totalul acţiunilor companiei.

    Agroserv Măriuţa a fost înfiinţată în anul 1994 şi până în 2018 a desfăşurat exclusiv activităţi Agricole, cultura mare şi ferma de vaci de lapte. Începând cu anul 2018 a pus în funcţiune o fabrică modernă de lactate şi a lansat brandul Lăptăria cu Caimac, un brand care a înregistrat o creştere rapidă la nivel naţional şi care, începând cu anul 2020, a început sa exporte.
     

  • Bursele Start

    Provident Financial România

    Motivaţie:
    Proiectul Bursele stART susţine tinerii artişti talentaţi prin punerea în valoare a pasiunii lor şi transformarea talentului într-o carieră. Programul se desfăşoară împreună cu Şcoala de Valori şi cu sprijinul Ministerului Educaţiei. Bursele susţin tinerii cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, talentaţi în domeniul artei „clasice” (muzică, pictură, şi desen) sau cele ale viitorului (scriere creativă, fotografie şi vlogging). Bursele sunt gândite să le dea adolescenţilor, inclusiv celor din familii cu posibilităţi limitate, acele „aripi” necesare în acest proces de autodescoperire – încredere, susţinere şi construirea fundaţiei pentru o carieră în domeniul artistic, deoarece adolescenţa este un pas extrem de important în dezvoltarea personalităţii. „Tinerii care îşi aleg vocaţia devreme în viaţă sunt cei care au şi cele mai mari şanse de reuşită, dacă primesc încrederea şi echilibrul de care au nevoie”, spun reprezentanţii Provident.

    Descrierea proiectului:
    Ideea campaniei de PR a ţinut cont de barierele pe care le pot întâmpina artiştii la început de drum, dar şi de domeniul de activitate al Provident: acordarea de credite. Astfel s-a născut tema centrală a campaniei: Credităm Arta, prin care compania şi-a propus să arate că încrederea, alături de curaj şi puţin ajutor, pot transforma talentul în carieră. Campania a durat 4 luni şi a implicat un mix de canale: social media, media tradiţională şi offline, fiind dezvoltată şi implementată de agenţia de PR Smartpoint Consulting. Trei acţiuni importante au stat la baza campaniei în 2019: în primul rând, un sondaj naţional care i-a ajutat pe organizatori să definească preconcepţiile românilor legate de o carieră în domeniul artistic, cât şi să dezvolte comunicarea cu presa. Sondajul a fost urmat de un eveniment pop-up de karaoke şi un schimb de roluri neconvenţional între bursieri şi artişti consacraţi.

    Efecte:
    În cadrul programului, aflat deja la a cincea ediţie, au fost acordate 230 de burse tinerilor talentaţi din întreaga ţară, în valoare totală de 166.000 de lei. Pe parcursul celor cinci ani, bursierii stART au câştigat peste 900 de premii la diverse concursuri naţionale şi internaţionale, iar 89% dintre tinerii care au beneficiat de burse stART au fost admişi la o facultate, 67% dintre ei alegând domenii artistice pentru studiile superioare. Astfel, ei au fost susţinuţi să îşi cultive talentul şi să îşi urmeze pasiunea. Din 2020, pe lângă sprijinul financiar, bursierii stART beneficiază şi de ateliere online de coaching, webinarii şi worshopuri în domenii precum educaţie financiară, gestionarea emoţiilor, încredere în sine sau antreprenoriat.

  • START ONG

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Potrivit reprezentanţilor Kaufland România, START ONG este primul şi singurul program de finanţare dedicat ONG-urilor mici sau a celor aflate la început de drum, iar necesitatea unui astfel de program constă în faptul că în domeniul CSR, majoritatea proiectelor care primeau finanţări erau ONG-urile mari, astfel că piaţa era dezechilibrată, iar ONG-urile mici nu apucau să implementeze proiecte locale semnificative. Mobilizând mai multe entităţi, chiar şi cele mici, care sunt foarte bine conectate la realităţile locale, puterea creşte, iar binele este răspândit uniform. Scopul principal al programului este acela de a încuraja organizaţiile non-guvernamentale şi instituţiile să dezvolte şi să implementeze proiecte de responsabilitate socială care să ducă la dezvoltarea comunităţilor din care acestea fac parte.

    Descrierea proiectului:
    Prima ediţie a proiectului a avut loc în intervalul 1 martie – 31 decembrie 2019, dar continuă şi anul acesta, fiind adaptat pentru a susţine proiecte dedicate diminuării efectelor generate de pandemia de COVID-19. Iniţiativa a fost lansată în colaborare cu Asociaţia Act For Tomorrow. De la 1 martie 2019, programul de finanţare START ONG a fost deschis pentru organizaţiile non-guvernamentale mici sau înfiinţate în 2019, dar şi instituţiilor publice din sfere precum educaţia (de exemplu grădiniţe, şcoli) şi celor cu rol social (cantine publice, centrele pentru persoane vârstnice şi copii). Acestea au putut înscrie proiecte din domeniile educaţie, mediu, sănătate, social şi cultură şi au putut obţine finanţări de până la 10.000 de euro fiecare. Eligibile pentru finanţare sunt acele ONG-uri, fundaţii sau instituţii publice înfiinţate în România, cu venituri totale de maximum 50.000 euro în 2018 şi proiecte care se încadrează în domeniile de acţiune ale programului şi care se desfaşoară în România. Evaluarea proiectelor înscrise a fost realizată de către un juriu format de Asociaţia Act For Tomorrow, în ordinea solicitărilor primite până la epuizarea bugetului lunar, iar restul proiectelor neevaluate vor putea fi înscrise în competiţie în următoarele apeluri lunare. Ediţia de anul trecut a programului s-a desfăşurat prin intermediul a nouă runde succesive de apeluri de proiecte, care au fost lansate pe tot parcursul anului, începând cu data de 1 a fiecărei luni calendaristice, iar primul apel a fost accesibil din 1 martie 2019. Programul creat de Kaufland România are trei praguri de finanţare: pragul I, cu o valoare de până la 1.000 de euro, pragul II, cu o valoare cuprinsă între 1.000 şi 5.000 de euro şi pragul III, cu o valoare cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de euro. Finanţarea totală acordată pentru dezvoltarea micilor ONG-uri este de 500.000 de euro, prin susţinerea a peste 100 de proiecte în 2019. 

    Efecte:
    Până acum, în cadrul programului au fost depuse 763 de proiecte, au fost evaluate 308 şi 164 au fost eligibile pentru finanţare. Pentru prima ediţie, valoarea totală a finanţărilor pentru proiectele eligibile a fost de 491.018 euro.

  • Premiul Mentor pentru Excelenţă în Educaţie

    MOL Romania Petroleum Products

    Motivaţie:
    Ideea acordării acestui premiu s-a născut din respectul faţă de dascălii şi/sau antrenorii deosebiţi, din dorinţa de a evidenţia valorile muncii educaţionale şi de a povesti despre rolul mentorilor în viaţa discipolilor, spun reprezentanţii companiei. Grupul ţintă al acestui program sunt acei profesori, antrenori şi mentori care au descoperit şi au lansat tinere talente, care au sprijinit din umbră primii paşi pentru generaţii de tineri, oameni care, prin entuziasmul şi devotamentul lor, au contribuit esenţial la dezvoltarea şi punerea în valoare a unor tinere talente.

    Descrierea proiectului:
    Premiul Mentor este acordat anual de MOL România în parteneriat cu Fundaţia pentru Comunitate. Premiul se acordă anual, începând din anul 2010, unui număr de zece profesori şi antrenori cu rezultate excepţionale. Premiile se acordă pe baza unor nominalizări prealabile care pot fi făcute de orice persoană, atât în nume propriu cât şi în numele unui grup.
    Programul se anunţă anual, tradiţional odată cu decernarea premiilor pentru ediţia în curs. Astfel, timp de 7-8 luni anual se pot depune nominalizări. Orice persoană poate să facă o nominalizare atât în nume propriu, cât şi în numele unui grup. Nominalizarea trebuie să conţină o justificare cu cele mai importante rezultate obţinute de copiii şi tinerii pregătiţi de persoana nominalizată, precum şi momentele de vârf ale carierei. Nominalizarea trebuie să contureze atât calităţile profesionale, cât şi pe cele umane ale persoanei propuse. Persoana nominalizată în anii anteriori care nu a fost premiată, poate fi nominalizată din nou, chiar este recomandată o nouă nominalizare, având în vedere numărul mare de nominalizări în fiecare an. Costurile programului se compun, pe lângă premiile băneşti, din cheltuielile generate de realizarea videoclipurilor cu fiecare premiant, preţul trofeelor, organizarea Galei Premiilor Mentor.

    Efecte:
    „Bucuria trăită de acei profesori şi antrenori care sunt nominalizaţi de foştii şi/sau actualii elevi (în mai multe cazuri de zeci sau sute de persoane şi, de multe ori, fără ştirea celui nominalizat) reprezintă una dintre principalele satisfacţii ale acordării acestui premiu”, spun reprezentanţii MOL România. Dincolo de valoarea simbolică, premiul are şi o componentă materială. Astfel, sunt selectaţi anual 10 mentori iar fiecare dintre aceştia primeşte un trofeu realizat de apreciatul artist Ioan Nemţoi şi suma de 8.000 de lei. Până în prezent au fost premiaţi peste 100 de profesori şi antrenori.
    Programul este unic deoarece îşi propune să aducă în atenţia publicului valoarea autentică a mentorilor, oameni care de multe ori sunt necunoscuţi dar care, prin munca şi devotamentul lor,  au stat la baza performanţelor a sute sau mii de copii cărora le-au schimbat vieţile în bine. De cele mai multe ori, astfel de personalităţi nu sunt recunoscute pe măsura muncii şi a rezultatelor pe care
    le-au obţinut.

     

  • Un nou unicorn european iese în lumina reflectoarelor

    Ca urmare a acesteia, firma suedeză de plăţi online a obţinut 650 de milioane de dolari. Runda a fost condusă de Silver Lake Partners şi GIC – fondul suveran al statului Singapore.
    Cunoscută pentru modelul „cumpără acum, plăteşte mai târziu”, Klarna oferă finanţări fără dobândă pentru achiziţiile cu amănuntul într-o anumită perioadă de timp. De asemenea, aplicaţia plăteşte comercianţii din momentul în care un client a cumpărat un produs prin intermediul platformei, în timp ce utilizatorii sunt facturaţi printr-un număr stabilit de rate.
    Până acum, firma înregistrează la nivel global 12 milioane de utilizatori lunar şi 55.000 de descărcări zilnice – de trei ori mai mult faţă de cel mai apropiat competitor din ultimul an, spune compania.
    În ceea ce priveşte rivalii la nivel european, Klarna se confruntă cu aplicaţia bancară Revolut şi procesatorul de plăţi Checkout.com. Compania are mai mult de 3.000 de angajaţi, iar majoritatea lor lucrează în sediul central din Stockholm.
    Aproximativ 40% din vânzările de comerţ online sunt intermediate prin intermediul platformei Klarna.
    Fondatorii companiei sunt Sebastian Siemiatkowski, Niklas Adalberth şi Victor Jacobsoon, care au participat în 2005 la competiţia anuală de antreprenoriat lansată de Şcoala de Economie din Stockholm cu proiectul prin care să ofere consumatorilor şi comercianţilor modalităţi mai sigure şi mai simple de a face cumpărături. Chiar dacă ideea lor nu a fost primită cu entuziasm, au pus bazele Klarna la mijlocul anului 2005 şi au început să opereze în Suedia, de unde s-au extins apoi şi pe pieţe europene, precum şi în Statele Unite. 

  • Nu plecaţi fără să vă scrieţi istoria

    Aşa am primit „The ride of a lifetime – lessons learned from 15 years as CEO of the Walt Disney Company” de Robert Iger.
    El conduce Disney, care a ajuns cel mai mare grup media din lume, fiind unul dintre cei mai apreciaţi executivi de pe Wall Street.
    Disney are acum o valoarea bursieră de 237 miliarde de dolari (cam cât PIB-ul României), iar în cei 15 ani de când este la conducere, Robert Iger a crescut valoarea companiei de cinci ori, un rezultat remarcabil, având în vedere dimensiunea.
    Robert Iger se va retrage de la conducerea companiei aşa că, în 236 de pagini, el şi-a povestit viaţa profesională, cum a ajuns unde a ajuns, cine i-a fost mentor, cine l-a susţinut, cine nu l-a plăcut, cum a făcut totul ca să-şi convingă boardul să-l pună CEO, cum a luat cele mai importante decizii (bineînţeles, păstrând proporţiile, Business MAGAZIN încearcă să facă acelaşi lucru, cu Meet the CEO, programul prin care îi invităm pe executivi sau antreprenori să-şi povestească cariera profesională).
    Dincolo de frazele clasice de marketing (puţină ipocrizie corporatistă nu strică nimănui) legate de leadership, de oameni, de curaj, de concentrare, de optimism, de curiozitate, de responsabilitate pe care trebuie să le spună orice CEO (face parte din job), Robert Iger, acum la
    64 de ani, dezvăluie câteva din momentele dramatice cu care s-a confruntat când în joc erau multe şi foarte multe miliarde de dolari şi când decizia finală trebuia s-o ia el şi numai el, bineînţeles cu consecinţele de rigoare în cazul în care ar fi fost un eşec.
    Patru episoade mi-au atras atenţia pentru că vin cu informaţii inedite din culisele discuţiilor şi negocierilor care fac viaţa unui CEO, mai ales de calibrul lui, să fie extrem de palpitantă.
    1. Ca să fii mare, ca să ocupi o asemenea poziţie de CEO (el fiind atunci numărul doi în companie) trebuie să-ţi doreşti tu, în primul rând, acest lucru mai mult ca orice, trebuie să arăţi această ambiţie şi să nu aştepţi să te remarce cineva şi să-ţi facă cadou o asemenea funcţie.
    2. După ce a fost numit CEO, a făcut o mişcare pe care nimeni nu o considera posibilă: a cumpărat studioul de desene animate Pixar, unde Steve Jobs era principalul acţionar, discutând direct cu acesta şi trecând peste toate animozităţile dintre cele două grupuri gigant.
    Când i-a pus pe masă lui Steve Jobs 7 miliarde de dolari pentru Pixar, cu mult peste valoarea din piaţă, nici Steve Jobs nu a mai putut să spună nu.
    Dar cel mai interesant este că înainte să anunţe tranzacţia, Steve Jobs i-a spus că i-a reapărut cancerul şi că mai are posibilitatea să se râzgândească în privinţa acestui deal. Dar de ce îmi spui acest lucru, l-a întrebat Robert Iger pe Steve Jobs, având în vedere că foarte puţine persoane cunoşteau acest caz? Pentru că dacă vei cumpăra Pixar
    printr-un schimb de acţiuni, eu voi deveni principalul acţionar al Disney şi aş putea să-ţi influenţez cariera. În final, Disney a cumpărat Pixar.
    3. A avut curajul să investească
    6 miliarde de dolari în construcţia unui parc de distracţie la Shanghai, după ani de zile de diplomaţie extremă dusă în negocierile cu autorităţile chineze. Investiţia şi pariul erau prea mari pentru a fi lăsate în mâna altora.
    4. Cea mai mare tranzacţie pe care a realizat-o a fost achiziţia rivalului 21st Century Fox de la Rupert Murdoch, într-un război al miliardelor dus cu o altă companie de media, Comcast. De la 52 de miliarde de dolari cât a fost prima ofertă, s-a ajuns la nu mai puţin de 71 de miliarde de dolari, oferta câştigătoare, făcută personal de Iger.
    Când a făcut ultima ofertă, de care ştiau foarte puţine persoane, Iger a plecat la Londra să se întâlnească cu Murdoch, dar pentru a nu fi urmărit de Comcast a plecat întâi la Belfast, a schimbat avionul privat şi apoi s-a dus la Londra, unde s-a înregistrat sub un alt nume la un hotel care să nu atragă atenţia.
    Cartea este citibilă, în două zile am terminat-o, este fascinantă, simplă şi aduce în prim-plan detalii inedite din lumea mare a corporaţiilor.
    Cartea ar putea fi un exemplu şi pentru lumea businessului din România, atât pentru patroni, antreprenori, oameni de afaceri, cât şi pentru executivi, de a-şi povesti cariera profesională cu detaliile cele mai puternice, pentru a lăsa ceva moştenire businessului din România.
    Pe nimeni nu ajută ca aceste secrete extraordinare din spatele unor decizii să plece în „mormânt”.
    Lumea businessului din România, prezentă şi viitoare, ar fi mult mai bună cu aceste poveşti.
    Ştiu sigur că cei care au făcut afaceri în România, care au creat branduri, au istorii similare, bineînţeles tranzacţiile nu sunt în zeci de miliarde de dolari ci în milioane, zeci şi chiar sute de milioane de euro.
    Şi în România sunt oameni care a doua zi trebuiau să vândă sau să cumpere alte afaceri cu aceste sume.
    Deci, nu plecaţi fără să vă scrieţi istoria! 

  • Este oficial: Românii pot lua 50.000 de euro gratis de la stat pentru a-şi deschide o afacere

    Agricultorii români şi cei care dezvoltă afaceri în zonele rurale mai au puţin de o lună pentru a accesa finanţarea de la stat,  în valoare de 40.000 sau 50.000 de euro, prin programul „ Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“, conform unui comunicar recent al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

    Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale primeşte până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanţare prin programul „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.

    Dacă plăţile directe sunt bune pentru că-i ajută pe fermieri să facă faţă concurenţei externe, mult mai puternic subvenţionată, fondurile alocate pentru dezvoltare rurală sunt de departe mai importante pentru că ajută la dezvoltarea afacerilor şi la ridicarea nivelului de trai în zonele uitate de lume ale României, zone care înseamnă însă aproape jumătate de ţară.

    Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanţare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la dispoziţie 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocaţi tinerilor din diaspora.

    Până în prezent, au fost depuse 377 proiecte în valoare de peste 15,4 milioane de euro pentru programul national şi 4 proiecte în valoare de 170.000 de euro pentru programul tinerilor din diaspora.

    Situaţia proiectelor depuse la zi, în timp real, precum şi a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.

    AFIR încurajează pe toţi cei interesaţi să depună cerere de finanţare să consulte situaţia depunerilor la zi, pentru a evalua corect şansele de a obţine finanţare în contextul posibilităţii depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.

    Reamintim faptul că finanţarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcţie de criteriile de selecţie şi criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

    “În cazul proiectelor cu acelaşi punctaj, departajarea acestora se face în funcţie de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu acelaşi punctaj şi aceleaşi priorităţi, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploataţiei agricole exprimate prin standard output (SO)”, mai scrie în comunicate.

    Conform ghidului este o finanţare nerambursabilă 100% în sumă de 40.000 €, între 12.000 şi 29.999 SO* şi 50.000 €, între 30.000 şi 50.000 SO. SO este valoarea producţiei standard, calculată prin introducrea indicatorilor specifici exploataţiei în Cererea de finanţare.

    Sprijinul acordat este ca sumă forfetară, în două tranşe, pentru imple- mentarea obiectivelor din Planul de afaceri.

    “Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole (dimensiunea exploataţiei agricole se poate calcula şi prin noua aplicaţie pusă la dispoziţia publicului pe pagina de internet a AFIR – http://so.afir.info/)”, aşa cum scrie în comunicatul instituţiei.

    Care sunt etapele de urmat penreu cei ce doresc să obţină finanţarea:

    1. Înregistrarea tânărului fermier la Oficiul Registrului Comerţului ca microîntreprindere/ întreprindere mică, având pentru prima dată obiect de activitate în domeniul agricol, cu maximum 24 de luni înaintea depunerii Cererii de finanţare, iar înscrierea la APIA şi/sau la ANSVSA/DSVSA a exploataţiei deţinute sub entitatea economică prin care solicită sprijin, se face în acelaşi termen de maximum 24 de luni.

    Această etapă trebuie să fie încheiată înaintea depunerii Cererii de finanţare.

    1. Depunerea şi înregistrarea Cererii de finanţare însoţită de Planul de afaceri şi documentele obligatorii, precum şi documentele anexă.
    • sprijinul se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranşe, 75% din cuantum la semnarea Con- tractului şi 25% la implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăşi trei ani de la semnarea acestuia;
    • implementarea Planului trebuie să înceapă în termen de 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;
    • înaintea solicitării celei de-a doua tranşe de plată, beneficiarul face dovada creşterii performanţelor economice ale exploataţiei, prin comercializarea producţiei proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tranşe de plată.
    1. Instalarea tânărului fermier este considerată finalizată la momentul implementării corecte a Planului de afaceri (adică la acordarea celei de-a doua tranşe de plată).
    • solicitantul se angajează să devină fermier activ în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării.

     

  • Într-o singură zi, Apple a pierdut 180 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă, cea mai mare scădere pe care a înregistrat-o vreodată o companie

    În contextul în care investitorii continuă să vândă acţiuni din tehnologie pentru a marca din profituri, Apple a scăzut cu 8% în timpul şedinţei de tranzacţionare de joi, 3 septembrie, potrivit MarketWatch.

    Astfel, valoarea de piaţă a înregistrat un declin de 180 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă cea mai mare scădere pe care a raportat-o vreodată o companie. Totuşi, capitalizarea continuă să depăşească 2.000 de miliarde de dolari, Apple devenind în urmă cu o săptămână prima firmă din Statele Unite care a depăşit o astfel de barieră.

    Ultimul record îi aparţine producătorului de automobile Volkswagen, care a înregistrat într-o singură zi din 2008 o pierdere de 143 de miliarde de dolari.

    Ieri, indicii S&P 500 şi Nasdaq au scăzut la deschiderea şedinţei de tranzacţionare cu 3,4% şi, respectiv, 5%. Între timp, Dow Jones s-a depreciat cu 2,6%. De asemenea, acţiunile Microsoft au suferit un declin de 6%, Google a scăzut cu aproximativ 5%, iar Amazon şi Tesla au înregistrat scăderi de 4,6% şi, respectiv, 9%.

    Miercuri, capitalizarea de piaţă a Apple a reuşit să depăşească întreaga valoare a indicelui FTSE 100 a bursei de la Londra.

    „FTSE este un dinozaur, plin de stocuri vechi şi greoaie care oferă puţine perspective de creştere, însă este un indicator bun pentru economia globală, despre care ştim că este la pământ”, spune Neil Wilson – analist pentru Markets.com.