BusinessMagazin

Tag: usl

  • REZULTATE OFICIALE PARŢIALE la alegerile parlamentare: USL are 58,63% din voturi la Camera Deputaţilor şi 60,03% la Senat – LIVE TEXT

    REZULTATE CAMERA DEPUTAŢILOR

    USL a obţinut la parlamentare, pentru Camera Deputaţilor, 58,63 %, ARD – 16,69 %, PP-DD 13,53 % şi UDMR 5,31 %, după numărarea voturilor din 81,49 % din secţii.

    Astfel, după numărarea voturilor din 15.290 de secţii din totalul de 18.762, respectiv, 81,49%, cele mai multe voturi pentru Cameră le-a obţinut USL, 58,63%.

    ARD a votată de 16,69% dintre alegătorii care s-au prezentat la vot, fiind urmată de PP-DD, cu 13,53% şi de UDMR cu 5,31%.

    Restul partidelor au obţinut sub 5%, pragul electoral pentru intrarea în Parlament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI 2012. Rezultatele exit poll-urilor. Cu cât a câştigat USL alegerile

    Sondaj la ieşirea de la urne – CURS pentru TVR
    Camera Deputaţilor
    USL – 56,96%
    ARD – 18,12%
    PPDD – 12,95%
    UDMR – 5,19%

    Senat
    USL – 57,58 %
    ARD – 18,87%
    PPDD – 13,09%
    UDMR – 5,16%

    Sondaj la ieşirea de la urne – CSOP pentru B1
    Camera Deputaţilor
    USL – 54%
    ARD – 19%
    PPDD – 10%
    UDMR – 5%

    Senat
    USL – 55%
    ARD – 19%
    PP-DD – 10%
    UDMR – 5%

    Sondaj la ieşirea de la urne – CCSB pentru Antena 3
    Camera Deputaţilor
    USL – 56,8%
    ARD – 19%
    PPDD – 13,80%
    UDMR – 5,10%

    Senat
    USL – 58,3%
    ARD – 19,6%
    PP-DD – 14,1%
    UDMR – 5,2%

    Exit poll Digi24 HD
    Camera Deputaţilor
    USL – 56,9 %
    ARD – 18,1%
    PP-DD – 12,9 %
    UDMR – 5,1 %

    Senat
    USL – 57,5%
    ARD – 19,8%
    PP-DD – 13%
    UDMR – 5,1%

    Exit poll Geopol pentru Realitatea TV
    USL – 57%
    ARD -18%
    PP-DD – 14%
    UDMR – 5%

    Prezenţa estimată la alegeri până la ora 21 a fost de 41,72% din numărul alegătorilor, conform Biroului Electoral Central. În mediul urban, prezenţa a fost de 40,49%. În mediul rural, prezenţa a fost de 43,4%. În municipiul Bucureşti, prezenţa la a fost de 39,36%.

    La alegerile parlamentare din 2008, prezenţa la vot până la ora 21.00 era de 39,20% la nivelul ţării şi de 30,52% în Capitală.

  • Pisica moartă de la poartă şi pielea ursului din pădure

    PDL, ca să scape de răspunderea guvernului Boc în proasta alocare a banilor europeni, a încercat să dea vina pe USL pentru faptul că UE vrea acum un nou audit şi corecţii financiare de un sfert din valoarea proiectelor POSDRU, din cauza alocărilor deficitare. Guvernul USL are însă alte muşte pe căciulă, cât se poate de reale: în noiembrie, rata reală de absorbţie pentru toate cele şapte programe UE cu fonduri structurale şi de coeziune a fost neschimbată faţă de luna precedentă – 1,867 miliarde euro, adică 9,72%, ceea ce înseamnă zero euro intraţi în economie.

    Din păcate, soluţia USL la absorbţia slabă a banilor europeni nu e mai bună decât soluţia găsită la vremea lui de PDL când a înfiinţat inutilul Minister al Afacerilor Europene, inutil atâta vreme cât grosul banilor erau administraţi de MDRT. Anume, premierul Victor Ponta a anunţat că vrea să înfiinţeze un Minister al Energiei, unul al Sportului şi unul al Turismului ca instituţie de sine stătătoare, adică exact ca pe vremea guvernării PDL-PSD, când ministerul respectiv fusese creat pentru Elena Udrea. Conform ministrului Puiu Haşotti, ar urma să fie creat şi un Minister al Marilor Proiecte Naţionale (?), “care să atragă şi bani europeni” şi care probabil va bate vechiul MDRT al lui Udrea la capitolul instituţii-mamut bune de îmbogăţit clientela politică.

  • Muşchii şi ţâfna: cele două lucruri pe care ni le-au arătat politicienii în campanie

    USL este însă alianţă înscrisă la tribunal în registrul partidelor politice, aşa încât exemplifică perfect argumentaţia aceluiaşi Băsescu de după alegerile din decembrie 2004, când a decis să nu ia în considerare numărul de mandate câştigate de uniunea PSD+PUR ca bază pentru desemnarea premierului, ci doar numărul de mandate ale PNL+PD, fiindcă acestea din urmă compuneau Alianţa Dreptate şi Adevăr, înregistrată ca formaţiune politică. Astfel încât alianţa PSD+PUR, cu 189 de mandate combinate, nu a putut ridica pretenţia de a da ţării un prim-ministru, în timp ce Alianţa DA, cu 161 de mandate, l-a dat ţării pe Călin Popescu-Tăriceanu, cel ales de Traian Băsescu.

    “S-a vehiculat în ultima perioadă ideea că Uniunea PSD+PUR ar avea mai mulţi parlamentari. Realitatea politică şi realitatea legală ne spun cu totul altceva: Uniunea PSD+PUR nu a fost înregistrată ca persoană juridică, ea a fost înregistrată doar ca alianţă electorală, la Biroul Electoral Central. Pentru astfel de structuri, Legea partidelor politice nu recunoaşte calitatea lor de persoane juridice, nefiind înregistrate în registrul partidelor. În aceste condiţii, singura alianţă înregistrată juridic, care are responsabilitate juridică în faţa electoratului, rămâne Alianţa Dreptate şi Adevăr”, declara preşedintele Traian Băsescu în decembrie 2004.

    “În aceste condiţii, mergând şi pe ideea capacităţii vreunei formaţiuni politice de a întruni cea mai mare susţinere în Parlament, este clar că tot Alianţa Dreptate şi Adevăr – soluţia pe care o propun – este cea cu cele mai mari şanse”, conchidea atunci preşedintele.

    Importanţa ţâfnelor personale implicate în desemnarea şi/sau votarea viitorului premier a fost sesizată în toate analizele din presa străină, care vorbesc de pericolul unei crize politice după 9 decembrie, fie prin alegeri anticipate determinate de respingerea de două ori a unui premier în Parlament, fie prin suspendarea preşedintelui. “Dacă Băsescu şi Ponta nu izbutesc să îngroape securea războiului, anul 2013 va şi el pierdut pentru reforma economică şi combaterea corupţiei din justiţie şi administraţie, povara datoriei va creşte, iar instituţiile democratice vor suferi”, notează Reuters.

  • Ce au comun scorpionul, pisicul şi porcul? Înghit broaşte râioase

    Agresivitatea în cauză n-a fost doar o replică târzie la inubliabilele spuse din vară ale lui Ponta “Băsescu stă turbat ca un scorpion care vrea să înţepe românii”, ci mai ales un avertisment adresat ambelor tabere – USL şi ARD – de a nu risca o criză politică, după 9 decembrie, prin desemnarea unui premier pe care preşedintele l-ar respinge pentru că nu poate coabita cu el.

    Dacă respingerea lui Ponta era deja o perspectivă de mult anunţată de susţinătorii preşedintelui, numele lui Tăriceanu a apărut în discursul lui Băsescu pentru că fostul şef al PNL a devenit peste noapte obiectul unor stranii elogii din partea unor fruntaşi ARD ca Vasile Blaga, M.R. Ungureanu şi Cristian Preda, nicidecum în virtutea vreunor merite reale ca fost premier, ci strict în virtutea iluziilor ARD că poate rupe o facţiune din PNL împreună cu care să închege o majoritate după alegeri. Nu e clar până unde va merge preşedintele cu ameninţarea sa că nu va accepta orice premier al USL, recte nu pe Ponta; cert e însă că bruftuluiala administrată visătorilor din ARD readuce brutal cu picioarele pe pământ fragila “alianţă a dreptei”, a cărei unică strategie de campanie a fost să se laude că va câştiga guvernarea chiar dacă va pierde alegerile.

    Pentru ambele tabere rămâne o problemă ponderea mare a alegătorilor care se declară nehotărâţi în privinţa intenţiei de vot, pondere mai mare decât a celor care ştiu deja cu cine votează. Dintr-un sondaj IRES făcut la 22 noiembrie reiese că 72% dintre cetăţenii cu drept de vot au “sigur” intenţia să vină la urne la 9 decembrie, însă numai 37% ştiu sigur pe cine vor vota, în timp ce 19% declară că au o idee în această privinţă, dar nu este definitivă, iar 39% răspund că nu s-au decis încă.

    Necunoaşterea de acum are şi o explicaţie: după 4 ani de la primele alegeri în sistem uninominal, 68% dintre alegătorii chestionaţi declară că nu ştiu nici măcar numele senatorului din colegiul lor, respectiv 62% nu ştiu numele deputatului din colegiul lor. Cât priveşte candidaţii pentru alegerile din 9 decembrie, 57% dintre cetăţenii chestionaţi declară că nu-i cunosc pe candidaţii pentru Cameră din colegiul lor, iar 62% declară că nu cunosc candidaţii pentru Senat.

  • Ce bine era înainte de referendum

    Acum, în plină campanie electorală, această configuraţie evoluează cu atâta stridenţă de ambele părţi, încât face ca perioada dinainte de referendum să pară acum suportabilă şi civilizată. De partea ARD, fanii formaţiunii care se întâmplă să fie şi comentatori în presă cer direct o anulare a rezultatului alegerilor dacă ele vor aduce la putere USL, invocând groaznicul spectru lăzăroian al excluderii României din UE sau măcar al retragerii dreptului ei de vot.

    De partea USL, Crin Antonescu îl acuză pe preşedintele Traian Băsescu că e o “slugă” a Occidentului (mai exact, după Norica Nicolai, a Angelei Merkel, de sub ale cărei “fuste” ar urma ca USL să extragă România după 9 decembrie), iar premierul Victor Ponta încearcă bătător la ochi să câştige puncte electorale, cu spectacolul inutil din Parlament în care i-a cerut lui Băsescu bată cu pumnul în masă îla negocierile cu UE ca să arate că nu e “moale”.

    Într-un asemenea climat, era de aşteptat atât o scădere în sondaje a ARD în faţa PP-DD (ultimul sondaj Avangarde, făcut în perioada 11-19 noiembrie, arată faţă de octombrie o creştere a USL de la 60% la 62%, o scădere a ARD de la 19% la 15% şi o creştere a PP-DD de la 11% la 14%) sau apariţia pe margine în USL a unor potenţiali viitori lideri ca Tăriceanu sau Geoană, cu şanse de a profita de pe urma eşecului actualilor, dar şi o scădere a intenţiei de vot (de la 69% în octombrie la 55% în noiembrie, conform aceluiaşi sondaj Avangarde, care asumă o marjă de eroare de 3,3%).

  • O campanie electorală cu un singur câştigător: FMI

    Pe acest fundal belicos, întâlnirea convocată la Cotroceni pe tema priorităţilor economice şi de politică externă între Băsescu şi Ponta a decurs însă nesperat de normal, în numele stabilităţii şi al interesului naţional. Cei doi nu numai că nu s-au mai certat deloc, dar au şi convenit, sub auspiciile BNR, ca România să încheie un nou acord preventiv cu FMI la anul. Această concordie reflectă de fapt asemănarea de fond de programe economice între actuala şi fosta guvernare şi anunţă o campanie electorală pur formală, în care părţile deja şi-au asigurat locurile dorite în Parlament, atâtea câte au putut să înşface fiecare la împărţirea colegiilor, iar tema “pe cine o să numească Băsescu prim-ministru” rămâne singura oferită electoratului spre înviorare.

    Dincolo de acest unic lucru demn de reţinut, începutul de campanie a continuat cu acelaşi contrast de atitudine între Ponta şi Antonescu menit să satisfacă toate gusturile electoratului,, după deja patentatul model “good cop, bad cop”. Premierul Victor Ponta l-a convins pe Raed Arafat să accepte învestirea ca ministru al sănătăţii, funcţie al cărei interimat l-a asigurat Ponta după demisia lui Vasile Cepoi, găsit incompatibil de ANI. Mica lovitură de imagine reuşită de Ponta pentru USL, ţinând cont că preşedintele Traian Băsescu s-a aflat în postura de a accepta numirea celui care a fost la originea căderii guvernului Boc, a fost confiscată în folos propriu de Crin Antonescu, şeful Senatului, care a boicotat ceremonia, pe motiv că nu vrea să fie în aceeaşi sală cu Traian Băsescu, pe care nu-l recunoaşte ca preşedinte.

    De partea cealaltă, Alianţa România Dreaptă şi-a lansat candidaţii, într-o reprezentaţie la Operă unde retorica involuntar hazlie (Mihail Neamţu comparând voturile date pentru ARD cu rezistenţa la colectivizările din anii ’50) a tins să fie singura marcă identificabilă a alianţei care se recomandă de dreapta. Dreapta însă nu prea reiese din programul de guvernare al ARD, presărat cu propuneri birocratice ciudate (înfiinţarea unui Minister al Competitivităţii Economice, a unui Consiliu de Programare a Investiţiilor, a unui Consiliu Naţional al Tineretului etc.) şi întocmit într-un dispreţ total faţă de cerinţele de prudenţă fiscală ale FMI pe care toţi liderii ARD pretind că le respectă (cotă unică de 13%, scăderea CAS la angajator cu 5%, creşterea salariului minim etc).

  • Ponta: Noul Guvern va fi instalat în jurul datei de 20-22 decembrie

    “Până pe 9 decembrie şi până la învestirea noului Guvern, cel mai probabil în jurul datei de 20-22 decembrie, trebuie să avem funcţionarea normală şi foarte bine reglementată a tuturor instituţiilor pe care le conduceţi”, a spus Ponta la începutul şedinţei Executivului. Sâmbătă, premierul a declarat că proiectul de buget pentru anul viitor poate fi aprobat până la sfârşitul acestui an, într-un calendar strâns, dacă nu vor apărea “blocaje”, precizând totodată că aceste blocaje nu apar din partea USL.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Micile vise de mărire ale clasei politice

    Fumigena lui Voiculescu, cu rolul de a descuraja un nou plan prezidenţial de a forma o nouă majoritate post-electorală în jurul PDL, le-a dat ocazia unora dintre liderii USL (Călin Popescu-Tăriceanu, Ioan Rus) să-şi afirme frustrările faţă de actuala conducere a uniunii (Tăriceanu, principalul vânător al şefiei PNL în locul lui Crin Antonescu, a spus chiar că “unii ar trebui să se vindece de obsesia suspendării”, făcând evident aluzie şi la Antonescu). De partea cealaltă, fumigena lui Voiculescu a dat prilejul unora dintre liderii opoziţiei (Sulfina Barbu) să dezvăluie că speră încă nu doar la spargerea USL înainte sau după alegeri (ceea ce, având în vedere caii mari pe care se află candidaţii uniunii, are probabilitate zero), ci chiar la desemnarea de către preşedintele Băsescu a unui premier din partea ARD.

    Numai că ARD nu face nimic ca să merite puterea: proiect de guvernare nu are, nici măcar unul de formă; a repus pe liste 23 dintre cei 36 de candidaţi respinşi de comisia de etică formată de Monica Macovei, ba chiar cu indignare că Macovei şi-a permis să le refuze candidatura pe motive de integritate morală; şi-a trimis candidaţii “grei” din Bucureşti exclusiv în colegiile uşoare (Arad, Neamţ), iar în rest a desemnat doar candidaţi care nu pun deloc probleme celor de la USL, lăsând impresia unui non-combat extrem de dezagreabil pentru electoratul dreptei.

  • Analiştii financiari despre politica din România: care e riscul nr. 1 pentru 2013

    Planurile fiscale ale ambelor grupări sunt însă neclare, singurele anunţate până acum fiind intenţiile USL de a reduce TVA la alimentele de bază, reducerea CAS şi trecerea la impozitarea progresivă, cu precizarea că nu le pot pune însă în practică decât după preluarea puterii prin alegeri.

    În aceste condiţii, cel mai mare risc pentru anul post-electoral 2013 este ca noul guvern, indiferent de formaţiunile care îl vor compune, să adopte un program de relaxare fiscală care să pericliteze acordul cu FMI, apreciază analiştii grupului olandez.