BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Bătălie în sectorul EV din Europa: ieftin made in Turcia vs. scump şi german made in Ungaria

    ♦ „Togg (primul brand de maşină electrică autohtonă al Turciei) va avea un preţ care va concura cu cel al autovehiculelor din clasa sa. Toate precomenzile vor începe să fie preluate din februarie 2023“ ♦ BMW urmează să-şi producă modelele Neue Klasse în Debreţin începând cu 2025.

    Primul brand de maşină electrică autohtonă al Turciei va avea un preţ competitiv comparativ cu rivalele sale şi chiar şi cu maşinile cu motoare cu ardere internă, a anunţat CEO-ul acesteia, potrivit Daily Sabah.

    Acesta va intra în circulaţie în primele luni ale anului viitor.

    Togg şi-a lansat producţia în masă luna trecută, iar vânzările primului său model, SUV-ul de pe segmentul C, urmează să înceapă la sfârşitul primului trimestru al anului viitor. Acesta va fi primul SUV electric produs în Europa continentală de un constructor nontradiţional.

    „Togg va avea un preţ care va concura cu cel al autovehiculelor din clasa sa. Toate precomenzile vor începe să fie preluate din februarie 2023“, a declarat Gürcan Karakaş.

    Potrivit acestuia, Togg este un proiect ce implică investiţii de 3,5 mi­liarde de euro în decurs de 15 ani. Brandul ţinteşte o producţie de 1 milion de autovehicule pe cinci segmente până în 2030.

    Între timp, constructorul auto german BMW a anunţat că va adăuga o linie de asamblare de baterii fabricii sale de autovehicule electrice aflate în construcţie în Debreţin, Ungaria, investiţiile acestuia în proiect urmând să atingă 800 miliarde de forinţi (2 miliarde de euro), scrie Daily News Hungary.

    BMW urmează să-şi producă modelele Neue Klasse în Debreţin începând cu 2025. Construcţia noii uzine va crea 500 de locuri de muncă pe lângă cele 1.000 anunţate anterior, guvernul maghiar susţinând investiţia cu un grant de 13,5 miliarde de forinţi.

    Ministrul maghiar al afacerilor externe şi comerţului Péter Szijjártó a salutat vestea că BMW îşi va construi prima platformă completă pentru modele electrice în fabrica din estul Ungariei şi chiar va produce baterii pentru acestea acolo.

    Tot în Ungaria, SUV-ul compact EQB a fost lansat la fabrica Mercedes-Benz din Kecskemet în 2021, acesta fiind primul vehicul pur electric din Ungaria.

    Mercedes anunţa la sfârşitul anului 2020 că va investi 50 miliarde de forinţi pentru a adăuga autovehicule electrice liniilor de producţie deţinute în Ungaria.

    De asemenea, în acest an, divizia ungară a constructorului auto german Audi anunţa că va investi 120 miliarde de forinţi (320,2 milioane de dolari) pentru accelerarea producţiei de motoare electrice la fabrica deţinută în vestul Ungariei.

    Noile motoare vor intra în producţie din 2025, adăugând 500 de locuri de muncă în cadrul uzinei, despre care Audi susţine că este cea mai mare unitate de producţie de motoare din lume.

     

  • Ungaria: preţurile mai mari ale zahărului scumpesc dulciurile de sărbători

    Presiunile inflaţioniste reprezintă un factor important şi în industria dulciurilor în condiţiile în care preţul celei mai importante materii prime din sector, zahărul, practic s-a dublat de la sfârşitul lunii septembrie până la începutul lunii octombrie, a declarat Sandor Sara, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Dulciuri din Ungaria, scrie Budapest Business Journal.

     

  • Ungaria: marile lanţuri de retail raţionalizează mâncarea după ce măsurile guvernului de plafonare a preţurilor alimentelor de bază provoacă penurii

    Guvernul Ungariei a introdus mai multe limite asupra preţurilor alimentelor pentru contracararea creşterii dramatice a inflaţiei, care depăşeşte chiar şi 90% pentru unele tipuri de mâncare. Măsurile au provocat penurii, iar mai multe lanţuri de retail au fost nevoite să limiteze cantităţile de ouă şi cartofi, de exemplu, pe care consumatorii le pot cumpăra, scrie Daily News Hungary.

    Brânza Trappista nu se numără printre produsele afectate de schema de plafonare a preţurilor alimentelor, dar se pare că Ungaria se confruntă totuşi cu o penurie a acestui tip de brânză.

    Din această cauză, consumatorii locali nu pot achiziţiona mai mult de 3 kg de brânză de acest tip în maga­zinele Spar. Retailerul a declarat că a luat această decizie pentru că nu există suficientă brânză Trappista pe piaţă. Limite similare au fost introduse pentru achiziţiile de ouă şi cartofi de către Lidl, CBA, Tesco şi alte lanţuri de retail după ce guvernul a extins lista produselor cu preţuri plafonate recent.

    Potrivit Privatbankar, după Lidl, CBA şi Tesco, un alt lanţ de magazine, Real, a decis să limiteze cantităţile achiziţionate. Astfel, clienţii acestuia nu pot cumpăra mai mult de două produse cu preţuri plafonate.

    Asociaţia din industria ouălor a anunţat o viitoare posibilă penurie de ouă. Zoltan Suto, preşedinte al aso­ciaţiei, a declarat că dacă producă­torii nu vor putea obţine veniturile necesare din vânzări, penuria ar putea fi resimţită chiar şi pe termen mediu, potrivit hungary.postsen.com.

    Asociaţia a solicitat o consultare cu ministerul economiei şi agriculturii cu privire la preţul oficial al ouălor. Aceasta se plânge că în timp ce plafonările de preţuri au fost extinse la un tip de produs în cazul laptelui, făinii şi zahărului, în cazul ouălor măsura priveşte toate tipurile.

    Daily News Hungary scrie că măsurile de plafonare a preţurilor alimentelor fac mai mult rău decât bine. În lipsa raţionalizărilor, magazinele ar fi rămas rapid fără alimentele cu preţuri plafonate.

    În pieţe, însă, plafoanele nu sunt instituite, iar preţurile ar putea creşte extrem de mult odată cu apropierea Crăciunului. Problema este exacerbată de faptul că furnizorii ar putea alege să-şi vândă produsele în pieţe şi nu în magazine.

    Politicienii din opoziţie argumentează în mod regulat că guvernul ar trebui să combată creşterea preţurilor alimentelor cu reduceri de TVA, şi nu prin măsuri de limitare a preţurilor de consum.

    Asta pentru că produsele afectate de plafoane fie dispar, fie companiile majorează preţurile altor tipuri de alimente pentru a-şi acoperi pierderile.

     

     

     

  • Comisia Europeană vrea să blocheze alocarea de fonduri către Ungaria, pe fondul disensiunilor -surse

    Comisia Europeană vrea să activeze noul Mecanism UE în domeniul statului de drept din cauza impasului reformelor din Ungaria şi să blocheze fonduri de coeziune de 7,5 miliarde de euro în următorii cinci ani, afirmă oficiali UE citaţi de publicaţia Süddeutsche Zeitung.

    Bruxellesul consideră că instituţiile de la Budapesta nu înregistrează progrese suficiente în combaterea corupţiei, iar un raport de evaluare privind situaţia din Ungaria urmează să fie prezentat de Comisia Europeană săptămâna viitoare.

    Informaţiile privind intenţiile Comisiei Europene au fost confirmate de funcţionari UE citaţi de publicaţia Der Spiegel.

    Pentru blocarea fondurilor destinate Ungariei, propunerea Comisiei Europene va trebui aprobată de Consiliul Uniunii Europene cu o majoritate de două-treimi.

    În septembrie, comisarul european pentru Buget şi Administraţie, Johannes Hahn, a avertizat Ungaria că riscă blocarea fondurilor de coeziune dacă nu aplică până la jumătatea lunii noiembrie 17 reforme solicitate de Comisia Europeană în domeniul statului de drept şi corupţiei instituţionale.

    În plus, Ungaria nu a ajuns încă la un acord cu reprezentanţii Comisiei Europene privind Planul de rezilienţă post-pandemie, iar Budapesta riscă să nu primească rapid 5,8 miliarde de euro. Comisia Europeană condiţionează alocarea fondurilor tot de reformele din domeniul statului de drept.

  • Viktor Orban pune presiune pe alte companii străine pentru a pleca din ţară. Asta după ce a mai scos de acolo şi alte companii gigant pe care le-a naţionalizat

    Giganţii din sectorul supermar­ketu­rilor dezaprobă acţiunile guver­nu­lui maghiar de scoatere a retaile­rilor străini din ţară, însă nu este clar ce pot face în această privinţă, scrie Politico.

    Recent, premierul Viktor Orban a crescut numărul de alimente al că­ror preţ este plafonat, o decizie ce-i va afecta pe retailerii care se luptă deja cu o serie întreagă de măsuri introduse în ultimul an.

    Mai întâi, în decembrie 2021, pe fondul creşterii dramatice a inflaţiei în sectorul alimentar din Europa Cen­trală şi de Est, guvernul Ungariei a adoptat o lege ce obligă supermarke­tu­rile cu venituri din vânzări de peste 100 miliarde de forinţi (250 milioane de euro) să predea unei organizaţii de caritate de stat alimentele pe cale să expire cu 48 de ore înainte.

    Mai apoi, Budapesta a plafonat preţurile a şase produse alimentare de bază, fără a oferi niciun fel de compensaţie retailerilor şi, recurgând la prerogative de urgenţă, a crescut ratele taxelor pentru marii retaileri de la 2,7% la 4,1%. Recent, ouăle şi cartofii au fost adăugaţi pe lista de pro­duse alimentare cu preţuri plafonate. Toate firmele supuse aces­tor reglementări sunt străine. Chiar dacă ating pragul de 100 miliarde de forinţi, mai mulţi retaileri alimentari locali pot ocoli aceste măsuri pentru că operează în sistem de franciză.

    „Ce se întâmplă este pur şi sim­plu o încercare de scoatere a anumi­tor businessuri de pe piaţă“, a declarat reprezentantul unuia dintre retailerii afectaţi.

    Legile „contravin principiilor fun­damentale pe care se bazează piaţa comună europeană“, a adăugat acesta.

    Potrivit lui Orban, măsurile sunt parte ale planului său de înjumătăţire a inflaţiei, care a atins 21,1% în octombrie şi este aşteptată să urce la 25% până la finalul anului. Însă alţi membri ai guvernului Orban nu s-au sfiit să-şi ascundă ambiţiile de adu­cere a retailerilor internaţionali din sectorul alimentar sub proprietate locală.

    Din 2010, Orban face eforturi de a aduce sectoare cheie sub control ungar sporit. Aliaţii şi partenerii săi şi companiile având legătură cu aceştia au avut şi au de câştigat prin achizi­ţionarea de participaţii însemnate în sectoarele respective.

    Auchan este deja în curs de a-şi vinde operaţiunile locale către un cum­părător maghiar. În cazul celor­lal­te lanţuri, nu este clar ce cale există.

    „Dacă Ungaria scapă cu măsuri atât de severe, acesta ar putea constitui un model negativ şi pentru alte state UE“, declară reprezentantul retailerului citat mai sus.

     

  • Prăbuşirea forintului face din Ungaria un paradis al cumpărăturilor pentru slovaci şi austrieci

    Francul elveţian puternic făcea ca viaţa să fie mai scumpă în Elveţia decât în Germania, care foloseşte euro. Leva bulgă­rească este ancorată de euro, o monedă totuşi puternică, dar sărăcia din Bulgaria făcea ca preţurile de acolo să fie mai mici decât în România.

    A venit criza, forintul se duce în jos fără oprire, iar supermarketurile din Ungaria sunt luate cu asalt de cehii, slovacii şi austriecii din zonele de graniţă. Slovacia este în zona euro din 2009 şi un mit larg răspândit printre cetă­ţeni este că adoptarea euro a dus la scumpiri. Faptul că forintul ungurilor bate săptămânal record după record în plonjonul său faţă de monedele mari, dar mai ales faţă de dolar, îi încurajează pe slovaci să vină la cumpărături în Ungaria.

    Moneda lor este acum un avantaj care le oferă o putere de cumpărare mai mare. Aus­trie­cii folosesc euro de 23 de ani. Index.hu arată că în urmă cu trei ani un euro costa

    330 de forinţi. Acum, un euro valorează cam 420 de forinţi, dar acesta este un curs sta­bili­zat după o intervenţie la sacrificiu din partea băncii centrale maghiare. Mulţi spun că mo­neda maghiară nu-şi va găsi echilibrul natural prea curând. Poate doar dacă guvernul reu­şeş­te să înduplece Comisia Europeană să-i dea fonduri europene.

    Ziarul de limbă maghiară din Slovacia Új Szó scrie că numărul cetăţenilor slovaci care-şi fac cumpărăturile în Ungaria creşte. Austriecii profită şi ei de puterea de cum­părare superioară a euro. Un cetăţean din Rajka, o comună de lângă graniţa slovaco-un­gară, spune că cu ace­iaşi bani poate cumpăra din Ungaria de două ori mai multă carne decât de la el din ţară.

    De asemenea, pentru un străin este mai ieftin să cumpere din Ungaria lacta­te, fructe şi legume. Pentru un­guri, în schimb, inflaţia şi costurile prea mari fac ca produsele de obicei ieftine să devină scumpe sau chiar o raritate.

    Index.hu a descoperit că numărul de fer­me de vaci şi oi producătoare de lapte care se închid este în creştere. Energia scumpă şi se­ceta au lovit crunt această parte a agriculturii. De aceea, produsele din lapte vor continua să se scumpească. În estul ţării, procurarea nutreţului este o problemă, iar preţurile mari ale energiei îi afectează pe toţi.

    Index.hu aminteşte că în iulie lanţul de retail Tesco a început să importe carne de pui din Slovacia pentru că în Ungaria era penurie. În aceste condiţii, nu este exclus ca slovacii să vină în Ungaria să cumpere mai ieftin pro­duse importate chiar din Slovacia. Hungary Today scrie că din disputa dintre Budapesta şi Comisia Europeană singurii câştigători sunt consumatorii din zona euro.

    Dar site-ul de ştiri aminteşte că o situaţie întrucâtva asemănătoare era şi pe vremea co­mu­nismului, doar că atunci accesul străi­nilor era mai uşor de blocat. Ungaria obişnuia să-şi protejeze pieţele de turismul de cumpă­rături în tim­pul comunis­mului introdu­când controa­le stricte la fronti­eră atât în sud, cât şi în nord.

    Cetăţenii români pu­teau cu mare dificultate să intre în ţară, în timp ce uneori chiar şi cehoslovacii puteau vizita Ungaria doar de două ori pe an, iar produsele alimentare găsi­te la ei la întoarcere erau confiscate de vameşi.

    Politica liderului comunist János Kádár de a importa mărfuri occidentale în Ungaria în anii 1980 a adus pe rafturile magazinelor mari produse fabricate din Occident necunos­cute în blocul de est, dar această politică a condus la una dintre cele mai mari datorii naţionale după căderea Cortinei de Fier.

    Odată cu izbucnirea războiului din Ucrai­na, istoria pare să se repete. Din cauza creşteri­lor masive de preţuri în sectorul energetic şi ali­mentar, inflaţia ajungând acum la 20%, guver­nul a introdus plafoane de preţ la anumite produse, de la alimentare de bază la benzină.

    Acestea sunt menite să protejeze cetăţenii maghiari şi întreprinderile mici de scumpirile devastatoare, dar cetăţenii ţărilor vecine au descoperit că pot profita şi ei de aceste politici.

    Mai întâi şoferii făceau coadă la benzinăriile maghiare, pentru carburant ieftin cu preţuri plafonate, din apropierea graniţelor cu Serbia, România şi Slovacia, umplând nu doar rezervoarele maşinilor lor, ci, în unele cazuri, şi bidoane şi recipiente mari. Guvernul a răspuns prin introducerea unui tarif comercial pentru maşinile cu numere străine.

    Drept urmare, au început să fie furate sau falsificate plăcuţe de înmatriculare cu numere maghiare, acestea ajungând la mare căutare pentru o perioadă. Însă odată cu introducerea unei cerinţe de prezentare a cărţii tehnice a autovehiculului, poarta pare să fie închisă. Acum se pare că prăbuşirea forintului nu atrage doar cumpărători din fostul bloc estic către supermarketurile maghiare, ci şi din Austria, o ţară ce poate fi considerată înstărită. Produsele alimentare de bază, cum ar fi pâinea, laptele, carnea, zahărul, uleiul, făina sau ouăle sunt mai ieftine decât în ţările învecinate nu doar datorită preţurilor plafonate, ci şi ca urmare a scăderii forintului. Deprecierea monedei însoţită de credit ieftin a fost mult timp una din principalele politici ale guvernului de stimulare a creşterii economice. O monedă slabă face ca produsele exportate să fie mai ieftine, prin urmare mai atractive, pe pieţele externe, unde sunt vândute mai ales în euro sau dolari. Dar o astfel de strategie, dacă scapă de sub control, produce inflaţie.

  • Ministru ungar: Gazprom este un furnizor de încredere

    Experienţele Ungariei nu sunt neapărat simi­la­re cu cele ale vestului Europei când vine vorba de care dintre furnizori este de încredere, a declarat recent ministrul ungar al afacerilor externe Peter Szijjarto.

    Experienţele Ungariei nu sunt neapărat simi­la­re cu cele ale vestului Europei când vine vorba de care dintre furnizori este de încredere, a declarat recent ministrul ungar al afacerilor externe Peter Szijjarto.

    Acesta consideră că Gazprom este un furnizor de încredere, potrivit Daily News Hungary. 

     

  • Prăbuşirea forintului în plină criză de prea multă inflaţie face din Ungaria un paradis al cumpărăturilor pentru slovaci şi austrieci, cărora euro le dă o putere de cumpărare mai mare

    Turismul pentru cumpărături nu este ceva nou în Europa. Când continentul nu era scufundat în inflaţie, elveţienii cumpărau mai ieftin din Germania, iar românii din Bulgaria. Francul elveţian puternic făcea ca viaţa să fie mai scumpă în Elveţia decât în Germania, care foloseşte euro. Leva bulgă­rească este ancorată de euro, o monedă totuşi puternică, dar sărăcia din Bulgaria făcea ca preţurile de acolo să fie mai mici decât în România.

    A venit criza, forintul se duce în jos fără oprire, iar supermarketurile din Ungaria sunt luate cu asalt de cehii, slovacii şi austriecii din zonele de graniţă. Slovacia este în zona euro din 2009 şi un mit larg răspândit printre cetă­ţeni este că adoptarea euro a dus la scumpiri. Faptul că forintul ungurilor bate săptămânal record după record în plonjonul său faţă de monedele mari, dar mai ales faţă de dolar, îi încurajează pe slovaci să vină la cumpărături în Ungaria.

    Moneda lor este acum un avantaj care le oferă o putere de cumpărare mai mare. Aus­trie­cii folosesc euro de 23 de ani. Index.hu arată că în urmă cu trei ani un euro costa

    330 de forinţi. Acum, un euro valorează cam 420 de forinţi, dar acesta este un curs sta­bili­zat după o intervenţie la sacrificiu din partea băncii centrale maghiare. Mulţi spun că mo­neda maghiară nu-şi va găsi echilibrul natural prea curând. Poate doar dacă guvernul reu­şeş­te să înduplece Comisia Europeană să-i dea fonduri europene.

    Ziarul de limbă maghiară din Slovacia Új Szó scrie că numărul cetăţenilor slovaci care-şi fac cumpărăturile în Ungaria creşte. Austriecii profită şi ei de puterea de cum­părare superioară a euro. Un cetăţean din Rajka, o comună de lângă graniţa slovaco-un­gară, spune că cu ace­iaşi bani poate cumpăra din Ungaria de două ori mai multă carne decât de la el din ţară.

    De asemenea, pentru un străin este mai ieftin să cumpere din Ungaria lacta­te, fructe şi legume. Pentru un­guri, în schimb, inflaţia şi costurile prea mari fac ca produsele de obicei ieftine să devină scumpe sau chiar o raritate.

    Index.hu a descoperit că numărul de fer­me de vaci şi oi producătoare de lapte care se închid este în creştere. Energia scumpă şi se­ceta au lovit crunt această parte a agriculturii. De aceea, produsele din lapte vor continua să se scumpească. În estul ţării, procurarea nutreţului este o problemă, iar preţurile mari ale energiei îi afectează pe toţi.

    Index.hu aminteşte că în iulie lanţul de retail Tesco a început să importe carne de pui din Slovacia pentru că în Ungaria era penurie. În aceste condiţii, nu este exclus ca slovacii să vină în Ungaria să cumpere mai ieftin pro­duse importate chiar din Slovacia. Hungary Today scrie că din disputa dintre Budapesta şi Comisia Europeană singurii câştigători sunt consumatorii din zona euro.

    Dar site-ul de ştiri aminteşte că o situaţie întrucâtva asemănătoare era şi pe vremea co­mu­nismului, doar că atunci accesul străi­nilor era mai uşor de blocat. Ungaria obişnuia să-şi protejeze pieţele de turismul de cumpă­rături în tim­pul comunis­mului introdu­când controa­le stricte la fronti­eră atât în sud, cât şi în nord.

    Cetăţenii români pu­teau cu mare dificultate să intre în ţară, în timp ce uneori chiar şi cehoslovacii puteau vizita Ungaria doar de două ori pe an, iar produsele alimentare găsi­te la ei la întoarcere erau confiscate de vameşi.

    Politica liderului comunist János Kádár de a importa mărfuri occidentale în Ungaria în anii 1980 a adus pe rafturile magazinelor mari produse fabricate din Occident necunos­cute în blocul de est, dar această politică a condus la una dintre cele mai mari datorii naţionale după căderea Cortinei de Fier.

    Odată cu izbucnirea războiului din Ucrai­na, istoria pare să se repete. Din cauza creşteri­lor masive de preţuri în sectorul energetic şi ali­mentar, inflaţia ajungând acum la 20%, guver­nul a introdus plafoane de preţ la anumite produse, de la alimentare de bază la benzină.

    Acestea sunt menite să protejeze cetăţenii maghiari şi întreprinderile mici de scumpirile devastatoare, dar cetăţenii ţărilor vecine au descoperit că pot profita şi ei de aceste politici.

    Mai întâi şoferii făceau coadă la benzinăriile maghiare, pentru carburant ieftin cu preţuri plafonate, din apropierea graniţelor cu Serbia, România şi Slovacia, umplând nu doar rezervoarele maşinilor lor, ci, în unele cazuri, şi bidoane şi recipiente mari. Guvernul a răspuns prin introducerea unui tarif comercial pentru maşinile cu numere străine.

    Drept urmare, au început să fie furate sau falsificate plăcuţe de înmatriculare cu numere maghiare, acestea ajungând la mare căutare pentru o perioadă. Însă odată cu introducerea unei cerinţe de prezentare a cărţii tehnice a autovehiculului, poarta pare să fie închisă. Acum se pare că prăbuşirea forintului nu atrage doar cumpărători din fostul bloc estic către supermarketurile maghiare, ci şi din Austria, o ţară ce poate fi considerată înstărită. Produsele alimentare de bază, cum ar fi pâinea, laptele, carnea, zahărul, uleiul, făina sau ouăle sunt mai ieftine decât în ţările învecinate nu doar datorită preţurilor plafonate, ci şi ca urmare a scăderii forintului. Deprecierea monedei însoţită de credit ieftin a fost mult timp una din principalele politici ale guvernului de stimulare a creşterii economice. O monedă slabă face ca produsele exportate să fie mai ieftine, prin urmare mai atractive, pe pieţele externe, unde sunt vândute mai ales în euro sau dolari. Dar o astfel de strategie, dacă scapă de sub control, produce inflaţie.

     

  • Anunţul Ungariei despre aderarea la NATO a Suediei şi Finlandei

    Guvernul Ungariei susţine aderarea la NATO a Suediei şi Finlandei şi a înaintat documentele de ratificare către Adunarea Naţională, a declarat sâmbătă ministrul Gergely Gulyás, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Gulyás, membru în cabinetul premierului Viktor Orbán, a declarat că extinderea NATO pentru a include cele două ţări nordice va fi ratificată cel târziu până la jumătatea lunii decembrie, potrivit presei.

    Întrebat de un reporter dacă NATO va deveni mai puternică odată cu aderarea Finlandei şi Suediei, Gulyás a răspuns că speră că da. El a adăugat că ar putea fi dezbătut dacă extinderea este în interesul securităţii naţionale a Ungariei, dar a spus că acest lucru este irelevant acum.

    Ungaria şi Turcia sunt singurele ţări NATO care nu au ratificat încă aderarea Suediei şi Finlandei la alianţă – un proces care a început la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie.

    Premierul finlandez Sanna Marin a declarat joi pentru POLITICO că nu se aşteaptă ca Ungaria şi Turcia să blocheze extinderea NATO, dar a avertizat cu privire la riscurile întârzierii aderării.

  • Când pandemia a provocat recesiune, a avea o monedă proprie a fost o binecuvântare pentru ţările est-europene. În criza de prea multă inflaţie, este un blestem. Ar fi mai bine ca forintul, zlotul, leul şi coroana să fie înlocuite cu euro?

    Criza scumpirilor continuă nea­bă­tută în Ungaria, iar maghiarii n-au mai fost niciodată în ultimii 15 ani atât de pesimişti ca acum în ceea ce priveşte preţurile. Prognozele pentru inflaţie nu sunt deloc încurajatoare.

    Primul vinovat este binecunoscut, forin­tul, care are tendinţa de a se deprecia făcând ca preţurile importurilor să crească, iar in­flaţia a devenit atât de apăsătoare încât mulţi îşi pun întrebarea dacă nu ar fi mai bine pen­tru cetăţeni şi economie ca moneda să fie înlocuită cu mult mai stabilul euro.

    Până acum, răspunsul dat de politicieni, a fost invariabil nu, iar analiştii au spus că a avea o monedă proprie înseamnă a avea un instrument de stimulare a revenirii economice în vremuri de recesiune. Prin deprecierea fo­rintului sunt ieftinite exporturile unga­re pe pieţele internaţionale. Dar acum deprecierea creează şi mai multă inflaţie.

    Guvernul maghiar nici nu vrea să audă de euro, şi nici cele din Polonia şi Cehia. În re­giune, Croaţia se pregă­teşte să devină membră a uniunii monetare euro­pene de la 1 ianuarie. Bul­ga­ria are în plan să intre în zona euro în 2024, însă o criză guvernamentală fără precedent cu care se confruntă din primăvara anului trecut ar putea-o întoarce de pe acest drum.

    Cea mai mare parte a Europei de Est este încă departe de ceea ce până la criza datoriilor suverane era considerat clubul elitei econo­mice europene. Şi cel mai probabil va rămâne departe mult timp. Forintul a atins săptămâna trecută un nou minim record faţă de euro din cauza dezechilibrului din ce în ce mai mare din bugetul de stat şi a importurilor scumpe de energie, notează Daily News Hungary.

    Un alt motiv al deprecierii monedei este faptul că Comisia Europeană a blocat accesul guvernului de la Budapesta la fonduri euro­pene. Economia în sine, şi nu doar forintului, este sub presiuni enorme şi creşte teama de un colaps. De aici a apărut şi ideea că maghia­rilor s-ar putea să le fie mai bine dacă ar înlo­cui forintul cu euro.

    Un sondaj de opinie rea­lizat la începutul anului, când inflaţia era ridicată dar încă nu avea forţa de acum, arată că peste două treimi din maghiari ar accepta trecerea la euro. 

    Analiştii spun că renunţa­rea la forint în vremuri atât de pline de incertitudini cum sunt cele din prezent nu este o idee bună. Turbulenţele eco­nomice şi problemele provocate de pan­demie, de criza de energie şi de războiul por­nit de Rusia contra Ucrainei nu permit efectu­area unei evaluări precise a sănătăţii econo­miei, a rezistenţei acesteia la stresul pe care l-ar provoca trecerea la euro.

    Adoptarea euro este permisă dacă o ţară în­deplineşte anumite criterii, unele privind e­chi­librul bugetar, iar Ungaria în prezent nu le îndeplineşte pe de o parte din cauza mane­vre­lor electorale costisitoare ale actualului guvern, iar pe de alta a efectelor  inflaţiei şi amestecului politicului în deciziile băncii centrale.

    Pentru că nu sunt în zona euro, guvernele şi băncile centrale ale Ungariei, Poloniei, Cehiei şi României au o independenţă mai mare în luarea deciziilor şi aplicarea de mă­suri de stimulare economică decât majorita­tea celor din Europa de Vest, iar acest lucru a fost benefic în criza provocată de pandemie.

    Recesiunea din regiune nu a fost atât de gravă ca în multe state din zona euro. Eco­nomiile est-europene au putut depăşi turbu­lenţele de atunci prin forţe proprii, dar valul de inflaţie actual este copleşitor.

    Independenţa monetară a fost o binecuvântare în pademie, iar acum este o povară.

    Cu toate acestea, spun analiştii, în cazul Ungariei înlocuirea forintului ar face şi mai mult rău.  Economia şi-ar pierde competitivitatea timp de câţiva ani, au calculat economiştii de la K&H Bank. Apoi, Ungaria nu este pregătită pentru euro deoarece chestiunea nu a fost discutată la niciun nivel. Nu există analize în care să se vadă efectul adoptării euro asupra companiilor cu cei mai mulţi angajaţi. Dacă schimbarea nu va fi bună pentru companii, nu va fi bună pentru nimeni. De asemenea, guvernului maghiar îi lipseşte disciplina bugetară. Euro nu garantează că economiei îi va merge mai bine, exemple fiind crizele din Grecia, Italia, Spania şi Portugalia. Între timp, traiul se scumpeşte pe zi ce trece în Ungaria. În ultimii patru ani, sarea, importată în cea mai mare parte din România, s-a scumpit cu 200%. Calculele din piaţă sugerează pentru următoarele luni creşterea preţului cărnii de pasăre cu 60%. Inflaţia este aşteptată să accelereze de la 15,6%, cât este în prezent, la 20%. În Polonia, guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski a spus că atât timp cât el conduce instituţia nu va lăsa ţara să adopte euro. Glapinski este un apropiat al partidului de guvernământ şi a acuzat presiuni din partea unui stat vecin pentru ca Polonia să intre în zona euro. 

    Ungaria nu este pregătită pentru euro deoarece chestiunea nu a fost discutată la niciun nivel. Nu există analize în care să se vadă efectul adoptării euro asupra companiilor cu cei mai mulţi angajaţi. Dacă schimbarea nu va fi bună pentru companii, nu va fi bună pentru nimeni. De asemenea, guvernului maghiar îi lipseşte disciplina bugetară.

    În Polonia, guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski a spus că atât timp cât el conduce instituţia nu va lăsa ţara să adopte euro. Glapinski este un apropiat al partidului de guvernământ şi a acuzat presiuni din partea unui stat vecin pentru ca Polonia să intre în zona euro.