BusinessMagazin

Tag: tranzactionare

  • De ce Frankfurt este marele câştigător al Brexitului

    Încă nu s-a decis dacă joburile vor fi ocupate de angajaţi care deja lucrează pentru Citigroup sau de noi angajări locale, dar cel mai probabil este să fie o combinaţie a celor două posibilităţi, scrie Bloomberg. Frankfurt, unde Citigroup deja are 350 de angajaţi, se va ocupa de o parte din activităţile de tranzacţionare care au loc în Londra. Capitala Regatului Unit va rămâne în continuare sediul Citigroup în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, potrivit aceloraşi surse.

    Frankfurt a reieşit ca un câştigător al votului pentru Brexit, în condiţiile în care Standard Chartered, Nomura, Simitomo, Mitsui Financial Group, Daiwa Securities Group au ales oraşul european ca noul lor hub. Deutsche Bank de asemenea se pregăteşte să mute o mare parte din activele băncii de investiţii şi operaţiunilor de tranzacţionare din Londra în oraşul natal Frankfurt, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

  • Acţiunile DIGI intră la tranzacţionare la bursă după ce compania a stabilit un nou record pentru piaţa de capital din România

    Preţul acţiunilor în cadrul ofertei a fost de 40 lei / acţiune. La acest preţ, valoarea ofertei a fost de peste 944 milioane lei (207 milioane euro).

    Un număr de 23,91 milioane de acţiuni au fost incluse în oferta DIGI, reprezentând 25,6% din numărul total de acţiuni emise de societate.

    „Primul emitent din sectorul telecom vine la Bursa de Valori Bucureşti ca urmare a unei operaţiuni de piaţă de succes. Faptul că încep să intre la bursă companii din sectoare economice tot mai diverse şi dinamice arată gradul de diversificare şi de modernizare al pieţei de capital româneşti. Cu randamente de peste 16% în doar patru luni, România este piaţa care are una dintre cele mai mari creşteri din Europa în acest an,” a declarat Ludwik Sobolewski, CEO al BVB.

    „Piaţa de capital din România stabileşte noi recorduri şi face paşi rapizi spre un nou statut, devenind astfel mai atractivă atât pentru companiile care vor să se listeze, cât şi pentru investitorii care vor să-şi diversifice portofoliul sau să facă primul pas spre piaţa de capital. Suntem convinşi că listarea DIGI va îndemna şi alte companii antreprenoriale să urmeze acest model şi să se listeze la bursă pentru accesul la capitalul oferit de investitori atât de necesar dezvoltării într-un mediu economic extrem de competitiv la nivel local şi internaţional,” a spus Lucian Anghel, preşedintele BVB.

    „Listarea pe Bursa de Valori Bucureşti este un moment important pentru istoria companiei noastre şi pentru planurile ambiţioase de viitor. Oferta DIGI Communications a fost un succes fără precedent, fapt dovedit de interesul foarte ridicat atât pe tranşa de retail, cât şi pe cea instituţională. Le mulţumim tuturor investitorilor pentru încrederea acordată, atât celor care au fost alături de noi până în acest moment, cât şi celor care ni se alătură pe drumul pe care pornim astăzi. Privim cu mare încredere către viitor şi promitem să continuăm să fim un reper şi un lider în inovaţie în industria noastră,” a declarat Serghei Bulgac, CEO Digi.

  • De la vânzător la McDonald’s la milionar: povestea incredibilă a unui adolescent

    La 16 ani, Mfune avea două servicii: lucra la McDonald’s ca vânzător şi era asistent la o firmă de brokeraj, unde a avut ocazia să înveţe lucrurile de bază în tranzacţionarea pe bursă. “Urmând colegiul, lucrând la McDonald’s şi ca asistent la firmă – a fost cea mai grea perioadă din viaţa mea”, povesteşte tânărul. “Dar am înţeles că dacă vrei să reuşeşti, trebuie să suferi câţiva ani.”

    La vârsta de 17 ani a deschis pe un site de tranzacţii un cont pe numele mamei sale, pentru că el nu respecta criteriile de vârstă, şi a reuşit să câştige sume impresionante de bani.

    Mfune a investit apoi în cafenele şi case în Anglia, diverse proprietăţi în Africa de Sud şi în mai multe maşini, având o flotă ce include un Range Rover şi un Bentley. “E distractiv să ai maşini, dar nu pun prea mare preţ pe ele; pentru mine contează familia, prietenii şi iubirea”, a spus tânărul broker într-un interviu acordat celor de la Daily Mail. “Scopul meu este să fac oamenii fericiţi – şi vreau să mă asigur că toţi au lucrurile de care au nevoie.”

    Sursă foto: Daily  Mail

  • De la vânzător la McDonald’s la milionar: povestea incredibilă a unui adolescent

    Robert Mfune avea doar 16 ani atunci când a învăţat principiile de bază ale tranzacţionării binare. El a început să schimbe acţiuni de acasă, la vârsta de 17 ani, iar doi ani mai târziu a strâns suficient pentru a-şi cumpăra un Bentley de 150.000 de euro şi a cumpăra o nouă casă mamei sale.

    La 16 ani, Mfune avea două servicii: lucra la McDonald’s ca vânzător şi era asistent la o firmă de brokeraj, unde a avut ocazia să înveţe lucrurile de bază în tranzacţionarea pe bursă. “Urmând colegiul, lucrând la McDonald’s şi ca asistent la firmă – a fost cea mai grea perioadă din viaţa mea”, povesteşte tânărul. “Dar am înţeles că dacă vrei să reuşeşti, trebuie să suferi câţiva ani.”

    La vârsta de 17 ani a deschis pe un site de tranzacţii un cont pe numele mamei sale, pentru că el nu respecta criteriile de vârstă, şi a reuşit să câştige sume impresionante de bani.

    Mfune a investit apoi în cafenele şi case în Anglia, diverse proprietăţi în Africa de Sud şi în mai multe maşini, având o flotă ce include un Range Rover şi un Bentley. “E distractiv să ai maşini, dar nu pun prea mare preţ pe ele; pentru mine contează familia, prietenii şi iubirea”, a spus tânărul broker într-un interviu acordat celor de la Daily Mail. “Scopul meu este să fac oamenii fericiţi – şi vreau să mă asigur că toţi au lucrurile de care au nevoie.”

    Sursă foto: Daily  Mail

  • Tesla a întrecut Ford ca valoare de piaţă pe bursă

    La sfârşitul şedinţei de tranzacţionare, Tesla avea o valoare de piaţă de 49 de miliarde de dolari, comparativ cu 46 de miliarde de dolari, valoarea Ford.

    Acţiunile Tesla au crescut luni, după ce compania a anunţat livrări record de maşini în primele trei luni din anul acesta. Compania a livrat peste 25.000 de maşini în primul trimestru din 2017, cu 70% mai mult faţă de acelaşi trimestru din anul trecut.

    Chiar dacă vânzările Tesla cresc rapid, acestea reprezintă doar o fracţiune din vânzările Ford, firmă care a vândut 6,7 milioane de maşini, în 2016. În schimb, Tesla a livrat 76.000 de maşini electrice, anul trecut.

    În primul trimestru din 2017, Tesla a livrat 13.450 de maşini Model S şi 11.550 de maşini Model X.

    Tesla va lansa Model 3, anul acesta, o maşină de dimensiuni medii, cea mai accesibilă, ca preţ, cu care speră să aibă deschidere la piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile din IT&C au închiriat mai mult de jumătate din spaţiiile de birouri anul trecut

    Mai mult de jumătate din totalul spaţiilor de birouri închiriate anul trecut (52%) au fost tranzacţionate de companii din domeniile IT&C, outsourcing şi BPO, care angajează masiv în această perioadă, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. În total, 84 companii IT&C, outsourcing şi BPO au realizat tranzacţii de închiriere birouri noi, la nivelul întregii ţări, iar aproape trei sferturi din acestea (59 companii) au ales Bucureştiul. La acestea se mai adaugă încă 20 companii din IT&C, outsourcing şi BPO care şi-au reînnoit contractele de închiriere în spaţiile existente.

    Se observă astfel o uşoară creştere faţă de anul trecut, când 47% din tranzacţiile de închiriere şi preînchiriere au implicat astfel de companii. „Companiile în care tehnologia are un cuvânt de spus şi angajează tineri, din IT&C, outsourcing şi BPO, sunt cele mai active pe piaţa birourilor şi continuă să se extindă, atât în Bucureşti, cât şi celelalte mari centre universitare: Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Braşov. In 2016, desi implicând un număr mai mic de tranzacţii (25 faţă de 59), oraşele din afara Capitalei au atras o suprafaţă totală tranzacţionată aproape egală cu suprafaţă tranzacţionată în Bucureşti (60.000 mp faţă de 78.000 mp). Acest lucru a fost posibil in contextul dublarii suprafeţei medii tranzacţionate în astfel de oraşe (unde a fost de 2.500 mp), faţă de Bucureşti (1.300 mp)”, declară Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

    La nivelul întregii ţări, în 2016, 84 companii cu domenii IT&C, outsourcing şi BPO au închiriat birouri. Suprafeţele implicate sunt foarte variate, începând de la 75 mp, cât a iData în clădirea de birouri Union 2 din Bucureşti, până la 13.000 mp, cât a închiriat Amazon în Iaşi.

    Cele mai multe companii  – 54 dintr-un total de 80 – au închiriat spaţii de birouri sub 1.000 mp. Ca stoc închiriat însă, segmentul de spaţii între 3.000 – 5000 mp au înregistrat cel mai mare volum de tranzacţionare, aprox. 46.000 mp, reprezentând 33% din total; restul segmentelor au avut ponderi între 15% – 18% (grafic mai jos). Ambele tranzacţii de închiriere de peste 10.000 mp în spaţii noi de birouri, fără reînnoiri, s-au situat în afara Capitalei.

    În total, în 2016, ESOP a oferit consultanţă pentru 11 companii din domeniile IT&C, BPO şi outsourcing. Printre companiile care şi-au găsit sedii de birouri prin ESOP s-au numărat Harman, care a închiriat un spaţiu de birouri de 7.700 mp, Adore Me, care a închiriat o suprafaţă de 900 mp şi Asentiel.

    În acest an, Tellence şi-a extins spaţiul prin intermediul ESOP şi se duc negocieri pentru tranzacţii de birouri, unde cererea provine din domeniile de tehnologie şi suport, care ar putea însuma peste 15.000 mp.

    În Bucureşti, cele mai multe companii din domeniile IT&C, outsourcing şi BPO au ales clădiri de birouri ultramoderne, aflate în proiecte noi, în curs de livrare sau aflate încă în construcţie, precum Afi Park, Green Court, Oregon Park, Metroffice şi Orhideea Towers. Au fost însă chiriaşi din aceste domenii care au ales centre de birouri din a doua generaţie, dar foarte bine poziţionate (precum Charles de Gaulle, America House, Europe House, Iride Park), eliberate de curând.

    Printre proiectele care au atras atenţia unui număr mare de chiriaşi se numără Green Court (opt tranzacţii), AFI Park, cu fazele 4 şi 5 (şase tranzacţii), Iride Business Park (patru tranzacţii), Oregon Park (două tranzacţii), Sky Tower (două tranzacţii).

    Alte clădiri de calitate alese pentru a găzdui angajaţi din domeniile IT&C şi outsourcing au mai fost Metroffice, Orhideea Towers, Polonă 68, Maria Rosetti Tower şi Globalworth Tower.

    În ţară, companii din domeniile IT&C şi outsourcing au ales tot clădiri noi de birouri, precum OpenVille, The Office, Palas Iaşi, Coresi Park şi Liberty Technology Park.

    „Piaţa birourilor este considerată, într-o anumită măsură, un barometru al evoluţiilor economice. Şi în momentul de faţă ea ne comunică clar faptul că avem nevoie de o dezvoltare organică, la nivelul întregii ţări. Este modalitatea prin care se poate genera dezvoltare sustenabilă, implicând pentru companii o mai mare eficientă a costurilor şi câştig pentru populaţie, un număr mai mare de persoane beneficiind de avantajele economice şi oportunităţi de creştere. Nu vorbim de un trend de câţiva ani, ci de o direcţie pe termen mediu şi lung”, consideră  managerul ESOP, Alexandru Petrescu.

  • Euro atinge maximul anului 2017, 4,55 lei, analiştii cred că leul trece pe un nou palier de cotare

    Marţi, moneda euro era cotată la 4,53 lei. Euro a debutat în ianuarie cu valoare de 4,51 lei. În luna februarie, euro a variat de la 4,48 la 4,52 lei.

    Miercuri, dolarul a ajuns la 4,31 lei, în creştere faţă de ziua precedentă când a fost cotat la 4,29.

    Potrivit unei analize a ING Bank, publicată miercuri, apetitul de cumpărare pentru perechea valutară EUR/RON a continuat, iar perechea a găsit puţină rezistenţă chiar şi după ce s-a tranzacţionat peste nivelul maxim al zonei de echilibru a BNR, aşa cum este ea percepută.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bitcoin atinge nivelul RECORD de 1.200 de dolari

    Analiştii financiari tradiţionali au considerat că moneda este prea volatilă, complicată şi riscantă şi au pus la îndoială valoarea acesteia. Dar bitcoin, inventată în 2008, a avut o performanţă mai bună decât orice altă monedă în fiecare an din 2010, cu excepţia anului 2014, când a fost moneda care a înregistrat cea mai slabă performanţă.

    Creşterea de vineri duce valoarea întregii cantităţi de bitcoin aflată în circulaţie la circa 20 de miliarde de dolari, valaore egală cu economia Islandei.

    Unii analişti susţin că aprobarea unei platforme de tranzacţionare bitcoin ar face moneda mai atractivă pentru investitorii precauţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce planuri de modernizare are Trezoreria

    Ce efecte ar obţine Trezoreria prin folosirea unor astfel  de instrumente? Obiectivele urmărite sunt reducerea riscului de refinanţare, îmbunătăţirea lichidităţii, diminuarea costurilor de tranzacţionare, creşterea transparenţei şi diversificarea şi extinderea bazei de investitori.

    „În funcţie de finalizarea cadrului procedural şi operaţional privind operaţiunile pe piaţă secundară la nivelul BNR se are în vedere utilizarea operaţiunilor de tipul răscumpărărilor anticipate sau preschimbărilor de titluri de stat, în scopul facilitării procesului de refinanţare a seriilor cu volume mari acumulate, care devin scadente, şi a accelerării procesului de creare a unor serii de titluri de stat de tip benchmark lichide“, se arată în raportul care însoţeşte proiectul de buget pentru 2017.

    Iar licitaţiile aferente operaţiunilor de răscumpărare anticipate (buy back) şi de preschimbare a titlurilor de stat (bond exchanges) ar urma să se realizeze prin utilizarea platformei electronice dezvoltate de către BNR pentru licitaţiile aferente pieţei primare.

    Trezoreria statului promite că începând cu 2017 vor fi implementate cerinţele minime obligatorii de formare a preţului (market-making) pe platforma electronică de cotare şi tranzacţionare (E-Bond) dedicată dealerilor primari care va contribui la creşterea transparenţei cotaţiilor şi, implicit, a formării preţurilor aferente titlurilor de stat, asigurând premisele reducerii costurilor de tranzacţionare pentru participanţii din piaţa secundară. Oficialii din Finanţe au vorbit de mai mulţi ani despre acest proiect, menit să crească lichiditatea şi adâncimea pieţei titlurilor de stat, însă pregătirile s-au împotmolit de mai multe ori.

    În vederea utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar şi swap pe rata de dobândă), pentru crearea cadrului legal, procedural şi tehnic, Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, beneficiază de asistenţă tehnică din partea Trezoreriei Băncii Mondiale în cadrul unui proiect pe o perioadă de 18 luni, aflat în perioada de implementare. (Proiectul este finanţat din Fondul Social European în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 „pentru implementarea proiectului cu tema «Dezvoltarea capacităţii de administrare a datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor financiare derivate»“, după cum scrie în raportul la proiectul de buget.)

    Piaţa titlurilor de stat a evoluat foarte lent chiar şi după intrarea României în Uniunea Europeană. De-abia în 2011, după alte discuţii îndelungate, BNR a început să publice zilnic ratele de referinţă (fixing) pentru titlurile de stat în lei.

    Şi pentru populaţie…titluri de stat

    După mai mulţi ani de tergiversări, Finanţele au reluat în cele din urmă lansarea titlurilor de stat pentru populaţie, urmărind lărgirea bazei de investitori pentru cele emise pe piaţa internă. Titlurile de stat nu au mai reprezentat în ultimul deceniu un plasament vizibil pentru marea masă a populaţiei, după ce Ministerul Finanţelor a renunţat în 2005 la emisiunile dedicate persoanelor fizice. Ministerul Finanţelor din România iniţiase emiterea titlurilor de stat destinate populaţiei începând cu anul 1999.

    În 2015, Finanţele au reluat emisiunile de titluri de stat pentru populaţie, însă valoarea nominală ridicată, de 1.000 de lei pe titlu, alături de procedura complicată de subscriere prin care investitorul trebuia să aleagă dobânda dintr-un interval au făcut ca subscrierile să fie reduse. În 2015, 1.236 persoane fizice au cumpărat 64.999 de obligaţiuni de stat, scoase la vânzare de Ministerul Finanţelor, fiecare titlu de stat având o dobândă de 2,15% pe an şi o maturitate de doi ani.

    După ce emisiunea din 2015 nu a avut foarte mult succes, fiind subscrisă doar în proporţie de 65%, anul trecut, Ministerul Finanţelor s-a hotărât să reducă valoarea nominală a titlurilor de stat pentru populaţie de 10 ori, până la 100 de lei, pentru a face oferta mai atractivă pentru micii investitori. Finanţele au decis să vândă către populaţie 100.000 de titluri de stat, cu o dobânda anuală de 2,15% şi cu o maturitate de doi ani, valoarea totală a emisiunii fiind de 100 mil. lei.

    Dobânda oferită de stat nu pare foarte ridicată, dar este dublă faţă de procentul bonificat de bănci la depozitele bancare ale populaţiei în lei. În plus, investiţia în titluri de stat prezintă avantajul că este sigură, este scutită de impozit şi dacă titlurile sunt vândute înainte de maturitate, investitorul nu îşi pierde dobânda, cum se întâmplă în cazul depozitelor bancare. Populaţia a cumpărat în 2016 de şapte ori mai multe titluri de stat faţă de valoarea anunţată iniţial. Ministerul Finanţelor a atras
    735,26 mil. lei prin emisiunea de anul trecut din cadrul Programului Fidelis, ediţia Centenar, faţă de 100 mil. lei cât a anunţat iniţial. În cele trei săptămâni de subscriere, cererea a fost mare, peste 20.000 de persoane fizice cumpărând titluri de stat, de 16 ori mai multe faţă de 2015.

  • Record în piaţa imobiliară – 412.000 de mp, cererea de închiriere pentru spaţii de birouri în 2016

    Peste 200 de tranzacţii de închirieri de birouri s-au înregistrat în 2016 în Bucureşti, arată cele mai recente date CBRE. Potrivit acestora, anul trecut, cererea de închiriere de spaţii de birouri în Bucureşti a depăşit 400.000 de mp – respectiv 412.000 mp, record pentru piaţă imobiliară locală.
     
    Conform datelor CBRE,  71% din cererea totală de spaţii de birouri a fost pentru închirieri în clădiri de clasa A, în timp ce 69% din cererea totală este reprezentată de cererea netă de spaţii de birouri, excluzând renegocierile.  Zonele care au atras cele mai multe cereri în Bucureşti sunt Zona de Vest – 36%  şi Pipera – 25% din cererea totală. Anul 2016 a înregistrat şi cea mai mare tranzacţie imobiliară, respectiv 47.500 de mp de spaţii de birouri, tranzacţie în care CBRE a reprezentat chiriaşul. 
     
    Conform datelor companiei, CBRE România a avut în 2016  cea mai mare cota de piaţă în Bucureşti, atât pe segmentul reprezentării proprietarilor de clădiri  – cota de 47% , cât şi pe cel al reprezentării chiriaşilor – cota de 34% şi pe total tranzacţii – cota de 38%. Din totalul spaţiilor de birouri tranzacţionate de către CBRE, 47,5% au fost tranzacţii de tipul pre-lease,  30,9% au fost renegocieri, iar 15,9% au reprezentat cererea nouă sau extinderea de spaţii.
     
    “Pentru noi sunt foarte importante aceste cifre, dar mai important este că ele se reflectă pe piaţă muncii. Cererile noi şi extinderile de spaţii de birouri realizate de către CBRE  au adus 1800 de noi locuri de muncă”, subliniază Răzvan Iorgu, Managing Director CBRE România.