BusinessMagazin

Tag: tranzactie

  • Tranzacţia EximBank – Banca Românească: grecii se aşteaptă să primească 314 mil. euro. Noul ministru de finanţe încă nu are o decizie

    Epopeea prin care National Bank of Greece (NBG) încearcă de mai mult de trei ani să vândă Banca Româ­neas­că continuă, Florin Câţu, noul ministru de finanţe amânând anun­ţarea deci­ziei privind preluarea acestei bănci de către banca de stat EximBank.

    După ce intenţia OTP Bank nu a primit avizul BNR în 2018, acum tranzacţia prin care EximBank vrea să cumpere Banca Românească are avizul de la BNR, dar se lasă aşteptată decizia Ministerului Finanţelor.

    „Din punctul de vedere al BNR sunt respectate toate criteriile de prudenţă bancară“, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvând al băncii centrale.

    Între timp, EximBank a început oficial procesul de preluare a Băncii Româneşti, numindu-l pe Lucian Anghel director general al băncii în acest proces.

    Decizia EximBank de a achiziţiona Banca Româ­neas­că a fost luată anul trecut de către guvernul PSD şi fos­tul ministru de finanţe Eugen Teodorovici. Atunci când a fost în opoziţie, Florin Cîţu, actualul minis­tru de finanţe (PNL) şi-a exprimat îndoiala în privinţa sensului acestei tranzacţii. El a anunţat la sfârşitul anului trecut că nu a aprobat încă fuziunea EximBank, bancă deţinută de stat, cu Banca Românească şi că va anunţa viitorul tranzacţiei în primele zile din 2020.

    Achiziţia Băncii Româneşti este o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat cumpără o bancă privată cu capital străin.

    Suma exactă care trebuie să fie plătită de EximBank pentru Banca Românească nu este cunoscută. Datele comunicate de grupul grec NBG în 2019 au indicat că în urma vânzării participaţiei de 99,28% deţinute la Banca Românească poziţia de lichiditate la nivelul grupului va creşte cu 314 mil. euro, după rambursarea datoriilor intra-grup.

    Contactaţi de ZF, reprezentanţii EximBank nu au oferit comentarii legate de stadiul tranzacţiei de preluare a Băncii Româneşti şi nici despre sursele de bani cu care va finanta EximBank tranzacţia.

  • BNR a aprobat în final tranzacţia EximBank – Banca Românească, dar decizia finală trebuie să vină acum de la noul ministru de finanţe. Pe când era în opoziţie, Florin Cîţu şi-a exprimat îndoiala în privinţa sensului acestei tranzacţii: De ce are nevoie EximBank de retail, când statul deţine deja CEC Bank, care are retail?

    Banca Naţională a României a apro­bat tranzacţia prin care EximBank, o bancă deţinută de stat, achiziţio­nează Banca Românească, deţinută de National Bank of Greece, unul dintre cele mai mari grupuri financiare elene, dar care a pierdut mult sânge în criza grecească, iar acum este nevoită să îşi vândă băncile deţinute în străinătate.

    Decizia BNR a fost luată vineri în şedinţa Con­siliului de Administraţie, conform unor sur­se de pe piaţa bancară. Din acest moment, min­gea este în curtea noului ministru de finanţe Florin Cîţu, având în vedere că acţionarul EximBank este Ministerul de Finanţe. Pe când era în opoziţie, Florin Cîţu şi-a exprimat în­doiala în privinţa sensului acestei tranzacţii: De ce are nevoie EximBank de retail, când statul deţine CEC Bank, care are retail?

    Conform surselor bancare, Traian Halalai, CEO EximBank a trimis către Florin Cîţu toată documentaţia privind această tranzacţie. Cei doi au fost colegi la ING Bank.

    Decizia EximBank de a achiziţiona Banca Românească a fost luată acum mai bine de un an de către guvernul PSD şi fostul ministru de finanţe Eugen Teodorovici.

    Dacă tranzacţia va fi aprobată, EximBank ar avea o cotă de piaţă de 3% şi ar intra în top10 sistem bancar românesc.

     

     

  • Tranzacţia SmartBill din Sibiu cu Visma Software din Norvegia – Radu Hasan, SmartBill: Fondurile de investiţii au vândut mai mult decât noi, fondatorii

    Compania norvegiană Visma Soft­ware, cu operaţiuni şi pe plan local, a cumpărat 50% din acţiu­nile Intelligent IT, firma din Sibiu care operează brandul SmartBill, de la fiecare dintre acţionari, cele două fonduri de investiţii implicate în business – 3TS Catalyst şi Gecad – cedând mai mult din participaţiile lor comparativ cu fondatorii, care au păstrat de altfel controlul.

    „Fondatorii rămân cu o deţinere de aproximativ 36%, Lucian Todea cu 1,4%, iar fondurile de investiţii cu restul. Conducerea companiei rămâne, ca şi până acum, la fon­datori. Avem libertate deplină să ne implementăm strategia şi să transformăm SmartBill în primul ecosistem software din România“, a declarat pentru ZF Radu Hasan, cofondator şi CEO al Intelligent IT. Deciziile majore vor trebui aprobate şi de noul acţionar, aşa cum se întâmpla până acum şi cu fondurile de investiţii implicate în businessul SmartBill, a completat el. „Cel mai important este faptul că toţi acţionarii sunt complet aliniaţi şi îşi doresc o creştere cât mai mare a companiei şi continuarea dezvoltării produsului SmartBill în aceeaşi direcţie ca şi până acum.“

    Înainte de încheierea tranzacţiei cu Visma Software, structura acţionariatului companiei Intelligent IT era următoarea: Radu Hasan – 12%, Ioana Hasan – 12%, Mircea Căpăţână – 9%, Lucian Todea – 3%, Catalyst – 25%, Mayeduholding SRL – 16%, Smartholding SRL – 16% şi Concentric (Gecad Group) – 7%, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

    Radu Hasan a înfiinţat compania în 2006 alături de Ioana Hasan şi Mircea Căpăţână, iar treptat cei trei antreprenori au început să pună bazele brandului SmartBill, sub care au lansat o serie de soluţii software pentru gestiune şi facturare dedicate IMM-urilor. Businessul SmartBill s-a dezvoltat într-un ritm alert în ultimii patru ani, afacerile crescând cu peste 50%, până la peste 10 milioane lei (aproximativ 2,3 mil. euro) anul trecut. Accelerarea busi­nessului a fost şi mai accentuată, odată cu atragerea unei investiţii de un milion de euro din partea fondurilor 3TS Catalyst România şi Gecad la începutul anului 2016.

    „În momentul în care atragi o investiţie de tip VC (venture capital – n.red.), cum am făcut noi în 2016, îţi asumi faptul că la un moment dat va trebui să şi vinzi din companie. Şi noi, şi investitorii am considerat că este un moment foarte bun ca această tranzacţie să se întâmple acum. În plus, Visma ne va ajuta să păstrăm ritmul de creştere foarte bun pe care l-am avut până acum“, a menţionat Radu Hasan. 

    Grupul norvegian Visma, evaluat la circa 8 mi­liarde de euro, a intrat pe piaţa din România în 2006, anul trecut afacerile locale ajungând la peste 89 milioane lei. La nivel global, venitul net al grupului depăşeşte 1,19 miliarde euro, gigantul norvegian făcând o serie de achiziţii – peste opt la număr, anul acesta.

    „Prima discuţie cu Visma a fost în 2015, când eu l-am abordat eu pe Sorin Rotariu, country managerul Visma România, să îl întreb dacă nu fac şi investiţii, dar nu a fost să fie atunci. Am semnat la câteva luni după cu 3TS Catalyst şi Gecad. În 2016, la scurt timp după investiţie, Visma a revenit, am avut nişte discuţii şi negocieri dar am decis că nu eram destul de copţi pe atunci. Am păstrat legătura, între timp am crescut de cinci ori şi planetele s-au aliniat, tranzacţia efectuându-se într-un moment prielnic pentru toată lumea“, a povestit Radu Hasan din culisele negocierilor cu compania norvegiană. Ce se va schimba însă odată cu intrarea Visma Software în businessul SmartBill? „Schim­bările ar trebui să fie minore. De acum vom avea acces la resursele şi know-how-ul unui grup gigant, în care se regăsesc câteva zeci de companii similare cu SmartBill. Vom face lu­crurile şi mai bine decât până acum, atât pe partea de dezvoltare produs cât şi pe celelalte ra­muri operaţionale“, a punctat CEO-ul Intelligent IT.

    În prezent, soluţiile SmartBill au peste 65.000 de clienţi, care au ales cu precădere versiunile în cloud ale soluţiilor SmartBill Facturare, SmartBill Gestiune, SmartBill Conta sau SmartBill POS – soluţie dedicată caselor de marcat electronice.

    „Cei mai mulţi utilizatori îi are SmartBill Facturare, fiind produsul cel mai vechi, cel mai matur şi care adresează şi cea mai largă piaţă. SmartBill Gestiune vine din urmă şi are o pondere de asemenea semnificativă în vânzări. Din fericire, produsele noi SmartBill Conta şi POS încep să prindă tracţiune şi să contribuie la dezvoltarea SmartBill conform viziunii noastre“, a explicat el.

    Anul acesta, fondatorii SmartBill estimează că vor încheia cu o cifră de afaceri de peste 3 milioane euro, în creştere cu circa 40% faţă de 2018, avansul fiind generat de soluţiile consacrate deja ale SmartBill – facturare şi Gestiune.

    „Din 2019 am început poziţionarea SmartBill că primul ecosistem software de business din România. Prin ecosistem ne referim la faptul că SmartBill nu mai este doar o platformă de sine stătătoare ci încpe să integreze tot mai multe aplicaţii, să fie în centrul diverselor unelte pe care le folosesc antreprenorii: ecommerce, bănci, curieri, marketplace. 2020 va fi anul în care adăugăm ecosiştemului cea mai importantă piesă din puzzle: vom conecta conturile SmartBill între ele în aşa fel încât, un client care doreşte se poate conecta cu partenerii lui care folosesc SmartBill în aşa fel încât transferul de date şi documente între conturi să se facă automat, cu zero muncă manuală. Desigur, vom continua dezvoltarea celor 4 produse: facturare, gestiune, contabilitate, POS“, a menţionat  Radu Hasan despre planurile de dezvoltare ale SmartBill.

  • Tranzacţia prin care FAN Courier cumpără compania de transport şi logistică SLS Cargo a ajuns pe masa Consiliului Concurenţei

    Consiliului Concurenţei analizează tranzacţia prin care FAN Courier, liderul pieţei locale de curierat, a semnat la finalul lunii noiembrie achiziţia companiei de transport şi logistică SLS Cargo, cu afaceri de 12 milioane de euro în 2018.

    “În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această operaţiune este o concentrare economică ce trebuie supusă controlului Consiliului Concurenţei. Autoritatea de concurenţă va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, transmit reprezentaţii Consiliului Concurenţei.

    Compania de transport şi logistică SLS Cargo a fost fondată în 2014 de antreprenorul Mihai Stoica, care va rămâne la conducerea companiei, potrivit raportului tranzacţiei.

    În baza parteneriatului, societatea va continua să funcţioneze sub brand propriu, fără a fi absorbită de FAN Courier, afacerea fondată în 1998 de antreprenorii Adrian Mihai, Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu şi care din 2006 a devenit principalul jucător din piaţa de curierat.

    Aceasta este prima tranzacţie semnată de FAN Courier. „Nu excludem să mai achiziţionăm şi alte companii“, a spus în momentul semnării tranzacţiei Adrian Mihai, managing partner al FAN Courier, companie cu afaceri de 147 de milioane de euro în 2018.

     

  • Tranzacţia prin care FAN Courier cumpără compania de transport şi logistică SLS Cargo a ajuns pe masa Consiliului Concurenţei

    Consiliului Concurenţei analizează tranzacţia prin care FAN Courier, liderul pieţei locale de curierat, a semnat la finalul lunii noiembrie achiziţia companiei de transport şi logistică SLS Cargo, cu afaceri de 12 milioane de euro în 2018.

    “În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această operaţiune este o concentrare economică ce trebuie supusă controlului Consiliului Concurenţei. Autoritatea de concurenţă va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, transmit reprezentaţii Consiliului Concurenţei.

    Compania de transport şi logistică SLS Cargo a fost fondată în 2014 de antreprenorul Mihai Stoica, care va rămâne la conducerea companiei, potrivit raportului tranzacţiei.

    În baza parteneriatului, societatea va continua să funcţioneze sub brand propriu, fără a fi absorbită de FAN Courier, afacerea fondată în 1998 de antreprenorii Adrian Mihai, Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu şi care din 2006 a devenit principalul jucător din piaţa de curierat.

    Aceasta este prima tranzacţie semnată de FAN Courier. „Nu excludem să mai achiziţionăm şi alte companii“, a spus în momentul semnării tranzacţiei Adrian Mihai, managing partner al FAN Courier, companie cu afaceri de 147 de milioane de euro în 2018.

     

  • Câţi bani încasează moştenitorii lui Marcel Bărbuţ din vânzarea Adeplast către grupul elveţian Sika: aproape 100 mil. euro

    Adeplast, producătorul român de materiale de construcţii, cu 11 fabrici în portofoliu, va fi preluat de grupul elveţian Sika după ce „acţionarii Adeplast SA au decis să vândă societatea către grupul elveţian. Această tranzacţie îndeplineşte dorinţa regretatului Marcel Bărbuţ, fondatorul Adeplast“, se arată într-un comunicat trimis ieri de către reprezentanţii Adeplast.

    Tranzacţia este condiţionată de autorizarea autorităţii de concurenţă. Potrivit unor surse din piaţă, valoarea tranzacţiei se află în jurul a 100 de milioane de euro. 

    ZF a scris în luna iunie că Adeplast este curtat de investitori interesaţi să cumpere compania, iar banca de investiţii Alantra, cu operaţiuni în Europa, Statele Unite, Asia şi America Latină, se ocupă de găsirea unui cumpărător pentru Adeplast. În octombrie, ZF a scris că Sika este aproape de preluarea Adeplast.

  • Este oficial: Gigantul de lux LVMH, cu branduri precum Louis Vuitton şi Givenchy, cumpără producătorul de bijuterii Tiffany într-o tranzacţie de peste 16 miliarde dolari

    Grupul de lux LVMH a încheiat un acord de achiziţie cu Tiffany & Co prin care cumpără producătorul de bijuterii într-o tranzacţie cash care evaluează compania americană la 135 dolari per acţiune, adică 16,2 miliarde dolari, potrivit CNBC.

    LVMH a confirmat tranzacţia şi a anunţat că „achiziţia Tiffany va consolida poziţia LVMH pe piaţa de bijuterii şi va oferi o amprentă extinsă în piaţa din SUA”.

    „Vrem să dezvolăm această bijuterie cu aceeaşi dedicaţie pe care faţă de fiecare dintre brandurile noastre. Suntem mândri să avem Tiffany acum în gama noastră”, a spus Bernard Arnault, CEO-ul grupului francez LVMH.

    Bernard Arnault este al treilea cel mai bogat om din lume şi cel mai bogat om din Europa, cu o avere de 100 miliarde dolari, potrivit topului miliardarilor realizat de Bloomberg. Averea acestuia a crescut cu 31,4 miliarde dolari de la începutul anului.

    Luni dimineaţă la ora 10.20, acţiunile LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton erau în creştere cu 1,6% de la începutul şedinţei pe bursa din Paris.

    Grupul LVMH şi-a construit un portofoliu cuprinzător de branduri de lux în mai multe sectoare de retail, de la modă şi până la parfumuri. Printre brandurile cele mai cunoscute se numără Moet & Chandon, Dom Perignon, Givenchy şi Louis Vuitton.

    Consiliile de administraţie ale celor două părţi implicate în tranzacţia de 16,2 miliarde dolari au aprobat înţelegerea duminică, iar tranzacţia ar urma să fie încheiată la mijlocul lui 2020, după ce va primi aprobarea acţionarilor şi a reglementatorilor.

    Istoricul brand Tiffany a fost fondat în New York în 1837 şi a devenit un simbol în lumea bijuteriilor în secoul 20, însă nu a mai ţinut pasul cu schimbările din comportamentul de consum al clienţilor în ultimii ani. Situaţia companiei era deteriorată încă din 2015, dar încercarea Tiffany de a se extinde în China în mijlocul unui conflict comercial Beijing-Washington, a dus la pierderi.

     

     

  • Încă o afacere românească s-a vândut unei multinaţionale: Elveţienii de la Sika sunt noii proprietari ai producătorului român de materiale de construcţii Adeplast. Alexander Bărbuţ, Adeplast: Noi ne pregătim să ne urmăm propriul drum

    Grupul elveţian din construcţii Sika cumpără producătorul român de materiale de construcţii Adeplast, ca urmare a unei decizii a acţionarilor companiei locale.

    Ce s-a întâmplat cu imperiul de milioane de euro construit de unul dintre cei mai importanţi antreprenori români după ce acesta a decedat

    „Această tranzacţie îndeplineşte dorinţa regretatului Marcel Bărbuţ, fondatorul Adeplast (care a încetat din viaţă la începutul anului – n. red.), care a transformat societatea, de la începuturile sale modeste, în cel mai important producător de termoizolaţii din România şi într-un jucător regional în Europa de sud-est. Tranzacţia este condiţionată de autorizarea autorităţii de concurenţă”, spun reprezentanţii Adeplast.

    ZF a scris ZF a scris în luna iunie că Adeplast este curtat de investitori interesaţi să cumpere compania, iar banca de investiţii Alantra, cu operaţiuni în Europa, Statele Unite, Asia şi America Latină, se ocupă de găsirea unui cumpărător pentru Adeplast. În octombrie, ZF a scris că Sika este aproape de preluarea Adeplast, o companie cu un business de peste 100 de milioane de euro şi 470 de angajaţi.

    Proprietarii Adeplast au fost asistaţi în această tranzacţie de către ALANTRA şi BI Corporate Finance, precum şi de casa de avocatură Wolf Theiss.  

    AdePlast produce mor­ta­re, polistiren şi vopsele în cele 11 fabrici pe care le are la Ploieşti, Oradea, Roman şi Craiova.

    „Aceasta reprezintă munca de o viaţă a tatălui nostru, Marcel Bărbuţ, şi este o poveste minunată de succes a unui român. Sperăm că Sika va continua această poveste şi va duce societatea pe culmi şi mai înalte, ca parte a unuia dintre cele mai importante grupuri din această industrie la nivel european, în timp ce noi ne pregătim să ne urmăm propriul drum”, spune Alexander Bărbuţ, reprezentantul acţionarilor Adeplast şi unul dintre fiii lui Marcel Bărbuţ.

    AdePlast a avut în 2018 o cifră de afaceri de 474 de milioane de lei (103 mil. euro), în creştere cu 13% faţă de anul anterior, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Din această valoare, 8,4 milioane de euro au venit din exporturi, AdePlast trimiţând produse peste graniţe în Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Austria, Spania, Italia.

    „Cu Sika de partea sa, Adeplast îşi va întări forţele, atât ca angajator atractiv, cât şi ca partener de încredere şi contribuitor important la economia ţării”, spune Daniel Stăncescu, director general Adeplast.

    La începutul acestui an, el spunea că, pe lângă cele 11 fabrici pe care AdePlast le are deja, este planificată construcţia a două fabrici noi – în Ploieşti şi lângă Craiova, cu o investiţie de 7,5 mil. euro.

    „Adeplast este un lider consacrat al industriei, ce va consolida semnificativ prezenţa produselor noastre de finisaje pentru construcţii pe piaţa aflată în plină expansiune din România. Îmbunătăţirea accesului la canalul de distribuţie va oferi oportunităţi interesante de cross-selling, va creşte penetrarea noastră pe piaţă şi va permite dezvoltarea continuă a ambelor societăţi”, spune Ivo Schädler, manager regional Sika EMEA.

    Producătorul elveţian de mortare şi adezivi pentru construcţii Sika are trei fabrici în România şi a avut în 2018 afaceri de 155 de milioane de lei (34 mil. euro) pe plan local, potrivit datelor existente pe site-ul Ministerului de Finanţe, cu 8% mai mult faţă de 2017.

    Compania a avut un profit de aproape şapte milioane de lei şi un număr mediu de 78 de angajaţi.

    Sika a mai cumpărat anul trecut o fabrică de la Arcon, grup din construcţii deţinut de antreprenorul român Ioan Ţiţeiu. Tranzacţia a primit avizul Concurenţei în luna iulie 2019. Achiziţia a cuprins doar divizia de membrane pentru sisteme de acoperişuri şi hidroizolaţii, nu şi celelalte companii ale grupului. În paralel cu integrarea fabricii Arcon din Covasna, Sika are în lucru, de mai mult timp, o nouă unitate de producţie, în apropiere de Bucureşti, unde ar urma să facă aditivi pentru beton, mortare şi alte produse pe bază de ciment.

    Până atunci însă, din portofoliul actual al Sika România fac parte două unităţi de producţie, una de aditivi pentru betoane, la Braşov, şi una de mortare şi adezivi speciali pentru construcţii, în localitatea Căpuşu Mare, din judeţul Cluj, alături de cea de la Arcon, amplasată în Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna.

  • ​Un pachet de 41,5% din Carbochim, cel mai mare producător de abrazive din România, schimbă proprietarii: tranzacţie de 31 milioane lei

    Un pachet de 2 milioane de acţiuni reprezentând 41,5% din capitalul social al Carbochim Cluj-Napoca (simbol bursier – CBC), cel mai mare producător de abrazive profesionale din România, şi-a schimbat miercuri proprietarii într-o tranzacţie în valoare de 30,9 milioane lei, potrivit datelor BVB.

    Astfel, tranzacţia a fost realizată la un preţ de 15,1 lei pe unitate, respectiv cu 11% mai mare faţă de cel din şedinţa precedentă.

    Compania nu a anunţat vânzătorul sau cumpărătorul până la ora redactării acestei ştiri.

    Carbochim este deţinută în proporţie de 26,8% de către Carbo Europe Bucureşti şi în proporţie de 25,1% de către Mircea-Petro Ionescu, în timp ce Viorel Dorin Popoviciu are o participaţie de 13%, iar Gheorghe-Titus-Dan are un pachet de 13% din numărul de acţiuni.

    Acţiunile CBC se tranzacţionează pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti la acelaşi preţ cu cel de la finalul anului 2018, pe un rulaj de 19.757 lei. Emitentul are o capitalizare de 67 milioane lei.

  • Fondul de investiţii ROCA preia 30% din acţiunile platformei de food delivery Yellow.Menu într-o tranzacţie de 300.000 de euro

    Platforma de investiţii şi management ROCA, destinată companiilor româneşti în dificultate, anunţă preluarea a 30% din acţiunile Yellow Restaurant SRL, companie care deţine şi operează platforma de food delivery şi aplicaţia Yellow.Menu., într-o tranzacţie de 300.000 de euro.

    Decizia investitorului vine ca urmare a performanţelor înregistrate pe piaţa de delivery la nivel european, şi ca urmare a trendului crescător în care acestea se încadrează,  indicând un potenţial de dezvoltare şi în viitor.

    „Dintre cele trei segmente din piaţa de food – restaurante clasice, agregatori şi businessuri integrate de livrări, ultimul a atins rezultate remarcabile în ultimul deceniu. Am intrat ca parteneri în Yellow.Menu datorită acestor cote înalte de performanţă pentru nişa delivery şi credem că putem aduce plus valoare atât în companie cât şi la nivel de piaţă. Investiţia ROCA este dedicată în totalitate dezvoltării şi avem siguranţa că se va capitaliza într-un timp scurt”, explică Alexandru Tănase, Manager Investiţii ROCA.

    Odată cu intrarea în această companie, ROCA se alătură antreprenorilor români Velenza Iulian, fondatorul şi dezvoltatorul WorldClass Fitness, şi Florin Stoian, fondator şi dezvoltator al aplicaţiei de taxi Star Taxi.

    “Din prima zi de la lansare Yellow.Menu şi-a dorit să aducă o noua abordare în piaţa de food delivery, unde tehnologia alături de cei mai pricepuţi chefi să ofere o experientă culinară unică. Considerăm că am reusit acest lucru, iar acum împreuna cu Platforma Roca, vom duce această experientă şi mai departe, dorind să fim o soluţie zilnică pentru clienţii noştri prin dezvoltarea de produse şi servicii noi.” completează Florin Stoian fondator si CEO al Yellow.Menu.

    Compania înglobează10.000 de clienţi activi în aplicaţie şi dispune de o bază de date de 2.500 de reţete unice. Sistemul informatic dezvoltat in-house integrează atât activitatea de producţie cât şi de livrare – distribuţie.

    Yellow Restaurant a raportat afaceri de 2,7 mil. lei în 2018, nivel aproape similar cu rezultatul obţinut în anul anterior şi pierderi de 192.017 lei, faţă de o pierdere de 428. 616 lei în 2017, arată datele de la ministerul de Finanţe.

    Compania intenţionează să deschidă în viitorul apropiat o locaţie nouă în Cluj Napoca.

    Piaţa furnizorilor de take-away a atins valoarea de 24,8 mld. euro la nivel european în perioada 2010-2017, reprezentând o creştere cu peste 12%, potrivit datelor Euromonitor, în contextul unei scăderi de 7,5% pe piaţa restaurantelor clasice.

    Conform aceleiaşi surse, piaţa de delivery a înregistrat o îmbunătăţire de 30% caracterizată prin creşterea cererii pentru produse de calitate, dar şi o concurenţă redusă în acest sector.