BusinessMagazin

Tag: tineri

  • Un sfert dintre tinerii între 18 şi 24 de ani şi-au pierdut locurile de muncă în pandemie, în lume

    Aproape un sfert dintre tinerii cu vârsta între 18 şi 24 de ani la nivel mondial, însemnând circa 325 milioane de persoane, şi-au pierdut locurile de muncă sau au veniturile diminuate din cauza pandemiei, arată raportul ”Reaching YES. Addressing the youth employment and skilling challenge”. 

    Pe termen mediu şi lung automatizarea este următoarea ameninţare, relevă raportul realizat de PwC, UNICEF şi Generation Unlimited.

    Raportul notează că, deşi numărul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani a crescut cu 30% între anii 1999 şi 2019, rata de angajare în rândul lor a scăzut cu aproximativ 12% în aceeaşi perioadă. Dintre tinerii care sunt angajaţi, mulţi se află în economia informală şi ocupă locuri de muncă cu salarii mici, condiţii de muncă periculoase şi cu siguranţa redusă. Aceştia au fost cei mai expuşi pierderii locurilor de muncă în timpul pandemiei. Dintre cei care au un loc de muncă formal, mulţi sunt angajaţi pe poziţii inferioare calificării lor pentru că nu au competenţe aliniate cu nevoile angajatorilor sau pentru că oferta pentru poziţiile care li s-ar potrivi este prea mică.

    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în trimestrul al doilea din 2021, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) din România a fost de 22%, de aproape 3 ori mai mică decât rata de ocupare a populaţiei generale în vârstă de muncă (15-64 ani), de 62,4%.

    ”Tranziţia de la şcoală la piaţa muncii este dificilă pentru mulţi tineri fie pentru că s-au pregătit pentru profesii unde oferta este prea mică, fie pentru că aptitudinile lor sunt nealiniate cu aşteptările angajatorilor, fie pentru că nu vor să urmeze alte programe de învăţare, considerând că studiile formale sunt suficiente. Cu alte cuvinte există un decalaj între ceea ce oferă economia reală şi competenţele generaţiilor care intră pe piaţa muncii. Situaţia riscă să devină mai complicată în contextul digitalizării accelerate care va necesita o pregătire tot mai sofisticată, însemnând competenţe tehnice, dar şi creativitate, comunicare, gândire critică şi capacitate de a rezolva probleme. Atât sistemele de educaţie formală, cât şi angajatorii au o misiune şi o responsabilitate de a ajuta tinerii să se integreze pe piaţa muncii”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

    Multe locuri de muncă care tradiţional au fost ocupate de tineri riscă să fie automatizate, într-un ritm accelerat, iar fără programe educaţionale, scăderea ratei de angajare şi şomajul în rândul acestora pot avea implicaţii sociale mai largi prin creşterea polarizării, erodarea încrederii instituţionale şi generarea de tulburări sociale. Mai îngrijorător este că 63% dintre tinerii între 15 şi 24 de ani de la nivel mondial nu au acces la internet acasă pentru a învăţa cel puţin competenţe digitale de bază.

    Dobândirea competenţelor potrivite pentru piaţa muncii de către tineri este o problemă globală şi trebuie abordată la nivel naţional şi local, mai ales în contextul în care companiile au pe agendă creşterea productivităţii prin automatizare.

    Peste 40% din directorii generali din România, interesaţi de creşterea productivităţii prin automatizare

    Potrivit raportului CEO Survey 2021, 83% dintre directorii generali la nivel global au în plan creşterea investiţiilor în digitalizare. În acelaşi timp, 36% vor să crească productivitatea companiilor lor prin tehnologie şi automatizare, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul ponderii directorilor executivi care au spus acelaşi lucru în 2016. Şi în acest context, ei au în topul priorităţilor crearea unei forţe de muncă calificate, educate şi adaptabile.

    Procentul este şi mai mare în România, unde peste 40% dintre directorii generali se arată interesaţi de adaptarea strategiei forţei de muncă şi de creşterea productivităţii prin automatizare şi tehnologizare pentru a asigura competitivitatea propriilor organizaţii. Circa jumătate dintre directorii generali din România planifică creşteri de peste 10% a investiţiilor în transformare digitală.

    Mai mult, directorii generali din România spun că disponibilitatea abilităţilor cheie reprezintă o ameninţare pentru dezvoltarea organizaţiilor, 82% dintre ei declarându-se preocupaţi şi extrem de preocupaţi de acest aspect. Astfel, 39% dintre ei sunt interesaţi să asigure competenţele necesare angajaţilor şi să crească posibilitatea acestora de a se adapta la o realitate dinamică şi incertă. De asemenea, 61% dintre liderii de organizaţii din România plasează pe locul trei în topul agendei de priorităţi a Guvernului dezvoltarea unei forţe de muncă pregătite, educate şi flexibile.

  • CSR 2021: #donationdays

    Fashion Days

     

    Motivaţie: Campania de CSR #donationdays, lansată de Fashion Days în preajma Black Friday 2020, este o iniţiativă ce încurajează donarea hainelor nepurtate sau de care nu mai avem nevoie către persoane şi familii aflate în nevoie din întreaga ţară. „Fiecare persoană deţine în garderobă cel puţin un obiect vestimentar în stare bună pe care nu îl mai poartă şi pe care ar putea să îl doneze. Până anul trecut, soluţiile pentru doritori în această direcţie erau reduse. Asociaţiile de profil deseori refuză primirea hainelor dacă nu sunt noi, prin urmare şansele de a dona se reduc considerabil. Mai mult decât atât, multe dintre acestea nu dezvăluie în mod transparent finalitatea donaţiilor, astfel că donatorii au un control redus privind informaţia despre potenţialii beneficiari”, susţin reprezentanţii companiei. Fashion Days şi-a dorit să încurajeze donaţiile înainte de achiziţia unor articole vestimentare noi, implementând un întreg proces logistic care să uşureze iniţiativa celor care doresc să doneze.

     

    Descrierea proiectului: Din noiembrie 2020, împreună cu agenţia de publicitate Leo Burnett, Fashion Days a implementat întregul proces logistic de donaţii: de la amplasarea a nouă containere special amenajate, apoi colectarea, sortarea, igienizarea şi până la transportul donaţiilor către Banca de Bine, inclusiv suport financiar în trimiterea acestora către beneficiarii finali.

    Procesul logistic include cinci paşi: colectare – hainele sunt colectate din cele nouă containere Fashion Days de câteva ori pe săptămână sau chiar zilnic, în funcţie de ritmul donaţiilor; depozitare – articolele sunt depozitate, iar la faţa locului trec printr-o primă sortare, cele în stare bună fiind separate de textilele deteriorate; reciclare – textilele deteriorate sunt trasportate în centre speciale de reciclare. Ele reprezintă în medie aproximativ 10% din totalul donaţiilor primite; igienizare –articolele în stare bună sunt sortate pe gen şi vârstă şi ajung la partenerul Drop&go pentru igienizare completă; donare – articolele igienizate ajung la Banca de Bine – principalul partener, fiind o organizaţie nonprofit ce are în grijă numeroase comunităţi şi familii nevoiaşe către care direcţionează săptămânal donaţii de articole vestimentare, încălţăminte, articole pentru casă şi jucării, şi de unde pleacă spre comunităţi în nevoie.

    Containerele au fost iniţial amplasate în Bucureşti (cinci) şi câte unul în Cluj, Timişoara, Braşov şi Constanţa, însă pentru a facilita şi a încuraja oameni care să doneze din cât mai multe zone ale ţării, acestea au fost mutate la începutul anului în alte oraşe din ţară. De atunci, la interval de două-trei luni, containerele sunt mutate în alte oraşe din România şi în diverse benzinării OMV din Bucureşti. În acest demers s-au alăturat parteneri precum OMV, drop&go #1st laundry app, Mastercard şi câteva branduri din portofoliul Fashion Days care au contribuit pe de-o parte în procesul logistic, iar pe de altă parte au direcţionat donaţii către Banca de Bine în numele campaniei. Costurile lunare de gestionare a campaniei se ridică la aproximativ 40.000 de euro.

     

    Rezultate: Până în prezent, campania a reuşit să cumuleze peste 91 de tone de articole donate, aproximativ 40 de tone au fost deja igienizate şi donate, iar aproximativ 25.000 persoane au primit donaţii în urma campaniei. Doar în prima săptămână de lansare, s-au donat zece tone de haine, număr record înregistrat pe întreaga durată a campaniei. În prezent, în medie pe săptămână, se donează aproximativ trei tone de articole.

  • La 25 de ani, probabil că mulţi sunt încă la primul loc de muncă. Ei au decis însă să fie propriii lor şefi, unii chiar înainte de a-şi termina studiile

    La 25 de ani, probabil că mulţi sunt încă la primul loc de muncă. Încă încearcă să facă cunoştinţă cu piaţa muncii, să-şi găsească drumul în carieră, să-şi caute jobul visurilor. Alţii poate că încă nici nu au lucrat vreodată până atunci şi se pregătesc psihologic pentru această etapă. Dar mai sunt şi aceia pentru care vârsta de 25 de ani vine deja cu un pic de experienţă antreprenorială în spate. Poate cu bani de la părinţi – sau nu –, poate cu sfaturi şi ajutor de la oameni cu ştate mai vechi, există şi acei tineri care nu se văd vreodată angajaţi şi care preferă să-şi construiască propriul job ideal. Despre ei veţi citi în continuare.

     

    1. Paul Creţu a pus bazele plantaţiei sale de cătină din Târgu-Neamţ pe vremea când era încă student la Automatică şi Calculatoare, în Iaşi. Se întâmpla acum şase ani, pe când avea 22 de ani, şi a pornit la drum cu dragostea pentru agricultură pe care i-au insuflat-o bunicii şi cu o bucată de pământ pe care a primit-o de la părinţi.

    Iniţial, nu voia plantaţie de cătină, ci de nuci, dar cu fonduri europene. În anul acela însă nu s-au mai dat fonduri europene pentru nucă, aşa că s-a reorientat. Îşi petrecuse copilăria la bunici, aşa că ştia ce înseamnă agricultura, iar în plus s-a documentat despre ce înseamnă cătina şi cum se cultivă.

    A investit în îngrădirea terenului, în cumpărarea şi plantarea puietului, şi-a cooptat colegii de facultate care au venit să-l ajute şi astfel a ajuns să aibă 10.000 de copăcei de cătină pe o suprafaţă de cinci hectare. După prima recoltă, s-a gândit că ar putea valorifica producţia de cătină şi altfel decât vânzând-o ca atare, aşa că a dezvoltat o reţetă de sirop de cătină pe care a pus-o pe piaţă sub brandul Orange Valley. Reţeta cuprinde cătină presată la rece, combinată fie doar cu miere de albine, fie cu miere de albine şi ghimbir. Procesul de producţie are loc lângă Târgu-Neamţ.

     

    2. Marius Ardelean avea 22 de ani când a pornit businessul Rockha, în care a pornit cu sprijinul tatălui său. Absolvent de Informatică, Marius Ardelean produce, într-un atelier din Târgu-Mureş, agende de lux cu hârtie fabricată din piatră.

    „Rockha a luat naştere pe 1 martie 2018, când, din întâmplare, am văzut în mediul online că există hârtie rezistentă la apă. Mi-a luat mai puţin de 30 de secunde să mă hotărăsc că vreau să văd această minune cu ochii mei şi am achiziţionat un caiet cu hârtie din piatră”, a povestit Marius Ardelean în cadrul emisiunii ZF Afaceri de la zero.

    Fascinat de proprietăţile hârtiei din piatră, s-a gândit că ar putea produce chiar el agende şi caiete din acest material, însă a pus ideea pe lista de proiecte de făcut pentru „când va fi mare”. Proiectul a revenit însă la scurtă vreme, când, ca temă pentru facultate, şi-a prezentat ideea în faţa unui profesor. Reacţia pozitivă a acestuia a fost imboldul de care Marius Ardelean a avut nevoie pentru a se gândi mai serios la ceea ce avea să devină, doar câteva luni mai târziu, Rockha.

    Materia primă – hârtia brută, făcută din piatră – vine de la furnizori din Uniunea Europeană, iar pielea folosită pentru realizarea coperţilor este adusă din Italia. În România, până când agendele sunt gata, trec prin trei locuri diferite din ţară.

    Înainte de a fonda Rockha, Marius Ardelean a avut mai multe joburi de vară, iar pentru o scurtă perioadă a lucrat în domeniul IT, în care, de altfel, are şi studii, fiind absolvent de Informatică economică.

     

    3. David Marius are 22 de ani,  s-a născut în Republica Moldova, a făcut şcoala în Italia şi a adus în România un business pentru care materia primă vine din Italia. El spune povestea spirulinei Spacefood, o microalgă pe care o poţi adăuga în smoothie-uri, mâncare, deserturi, pentru a da gust zilelor grăbite.

    „Ideea mea a fost susţinută doar de tatăl meu, care a crezut în mine din ziua 1. Antreprenoriatul îmi aminteşte de desenele cu multe puncte pentru copii, care trebuie unite pentru a crea într-un final forma dorită, iar noi mergem pe acest drum cu speranţa că aceste puncte se vor uni”, spunea David Marius la sfârşitul anului 2020.

    Pentru el, totul a început cu importul de spirulină vie congelată din Ucraina în Republica Moldova. Era o alternativă la spirulina praf, însă nu s-a oprit aici, ci a făcut cercetări pe cont propriu la ferme din Italia, iar în 2019 a încheiat un parteneriat cu o fermă care îşi are rădăcinile într-o lungă tradiţie de familie, întinsă de-a lungul a trei generaţii. Acolo cultivă spirulina pe care o vinde astăzi sub numele Spacefood.

     

    4. Ionel Timiş şi Bene Laszlo, în vârstă de 21 de ani, s-au cunoscut în cadrul unui accelerator de start-up-uri dedicat liceenilor, în 2017. După absolvirea programului, au hotărât să-şi lanseze o afacere proprie, care a luat numele Zamir şi care era, iniţial, un magazin online de tricouri personalizate. Mai târziu, businessul s-a reorientat către revânzarea de îmbăcăminte printată, iar astăzi este un brand de şosete colorate. Cele mai populare sunt cele cu desene care ilustrează halbe de bere, dar şi cele cu personaje precum Salvador Dali, Pablo Picasso sau Albert Einstein.

    Cum publicul-ţintă pentru şosetele Zamir sunt studenţii, businessul celor doi tineri a fost afectat anul trecut de faptul că aceştia au plecat din Cluj-Napoca spre oraşele lor natale, din cauza pandemiei. Investiţia celor doi în Zamir a fost de 600 de lei.

    „Părinţii noştrii ne-au susţinut extrem de mult in iniţiativa noastră şi ne-au ajutat şi din punct de vedere financiar. Probabil ar fi fost mai greu să aducem magazinul la stadiul actual fără ajutorul şi susţinerea lor”, spun ei.

    Pe lângă antreprenoriat, cei doi tineri sunt studenţi – Ionel Timiş la Informatică economică, iar Bene Laszlo la Construcţii de maşini. Spun însă că domeniile pentru care se pregătesc nu exclud antreprenoriatul, aşa că, în viitor, vor să le facă pe amândouă în paralel.

     

    5. Leonardo Mărincean (26 de ani), Ovidiu Damian (24 de ani), Sergiu Tritean (20 ani) şi Horia Roman-Crişan (20 ani) sunt patru studenţi din Turda care, în urmă cu un an, au dat viaţă visului lor de a fi antreprenori, dezvoltând StarMaps.

    Practic, ei surprind, folosindu-se de un soft care preia datele din satelit, toate constelaţiile de pe cer preluate dintr-un anumit loc, la un anumit moment, şi le ilustrează sub forma unui tablou.

    „Suntem o echipă destul de variată, toţi studenţi în prezent, la Contabilitate, Informatică economică, politehnică şi strategii şi politici de marketing. Ne cunoaştem de mai mult timp, am lucrat împreună pe mai multe proiecte, în special în ONG-uri, iar în decembrie 2019 ne-am întâlnit la o cafea şi am decis să deschidem un SRL şi să testăm tot felul de idei trăznite, până găsim una care să aibă succes pe piaţă”, povestea Leonardo Mărincean la emisiunea online ZF Afaceri de la zero, la începutul acestui an.

    Iniţial, tinerii credeau că tablourile StarMaps vor fi un produs doar pe placul cuplurilor, însă au avut, de-a lungul primului an, comenzi şi pentru aniversarea căsătoriei părinţilor, pentru celebrarea primei întâlniri între prieteni, printre clienţi numărându-se şi invitaţi şi apropiaţi ai familiei participanţi la un botez şi părinţi care îşi amintesc momentul în care le-au venit copiii pe lume.

    Toţi cei patru tineri se visează antreprenori pe termen lung, dar, spune Leonardo, asta depinde mult de capitalul pe care reuşesc să-l adune până când îşi vor termina studiile. Dincolo de StarMaps, ei vor să fie antreprenori în domeniile pentru care se pregătesc. Cunoştinţele fiecăruia în domeniul în care studiază au fost utile şi pentru StarMaps.

     

    6. O vacanţă în Islanda era ceea ce avea să-i dea Mădălinei Olteanu primul imbold de a-şi deschide o afacere. A intrat într-un magazin de bijuterii din capitala Reykjavik şi a rămas fascinată, aşa că, la întoarcerea în ţară, s-a uitat la câteva tutoriale pe internet şi a început să meşterească bijuterii similare. În două luni, îşi dăduse deja demisia de la multinaţionala la care lucra şi îşi deschisese propria firmă. Se întâmpla acum aproape opt ani, când avea 23 de ani şi „un curaj nebun”, după cum spune ea astăzi.

    Businessul ei poartă numele Lemn în Dar, un brand care însoţeşte o gamă mare de produse, de la agende – produsul-emblemă al afacerii – la invitaţii de nuntă şi de botez, cutii, semne de carte personalizate, papioane, mărţişoare şi multe altele. Mădălina şi colegii ei fac asamblarea în Sibiu, iar de tăierea laser se ocupă colaboratorii lor, la indicaţiile stricte ale tinerei. În total, pe site – unde vinde de jumătate de an – sunt peste 200 de modele disponibile, iar multe alte comenzi sunt personalizate.

    Investiţia iniţială în Lemn în Dar a fost de 10-20.000 de euro, din economii şi sprijin de la părinţi, iar înainte de a accesa canalul de vânzare online, produsele erau comercializate la standuri amplasate în centrul Sibiului.

    Experienţa profesională a Mădălinei Olteanu acoperă mai multe domenii, precum fiscalitate, contabilitate, vânzări, un cumul care, spune ea, a ajutat-o pentru a-şi gestiona propriul business. A studiat finanţe, asigurări, bănci şi burse de valori la Academia de Studii Economice din Bucureşti, apoi a făcut un master la SNSPA, de Project management în limba engleză.

     

    7. Povestea Bobar începea în urmă cu 12 ani, când Diana Bobar, studentă la pictură la Universitatea de Vest din Timişoara pe atunci, ţinea în viaţă un blog de modă ca un adevărat jurnal, unde îşi expunea tentativele creative, de la şedinţe de styling cu piese second-hand, la idei de transformare a hainelor vechi. La postările ei online a început să primească reacţii, iar curând a venit şi prima colecţie de haine.

    A fost făcută în joacă, la începutul anului 2008, ca o autoprovocare. Colecţia a fost croită şi cusută de Diana, fără să ştie ce înseamnă croitorie, cu ajutorul tutorialelor de pe YouTube şi al tiparelor gratuite din Burda, la o maşină casnică, veche, împrumutată. Piesele au fost probate şi ajustate, una câte una, pe Diana, apoi fotografiate tot de ea, cu ajutorul unui trepied. La scurt timp după publicarea colecţiei pe blog, au venit primele comenzi, iar Diana a profitat de scutirile de care beneficia ca student pentru înfiinţarea unei firme şi a pornit o mică afacere. „Această primă colecţie a fost produsă din ţesături textile cu diferite defecte, dintr-un depozit local, ţesături pe care am ales să le achiziţionez din banii de buzunar din studenţie.”

    Astăzi, Diana Bobar este administratorul Bobar, un brand de haine şi un business unde împarte munca administrativă cu sora ei, Florina Bobar, absolventă de ştiinţe economice. Spun că se echilibrează şi se completează, astfel încât să poată împleti partea creativă cu realitatea funcţionării unei afaceri. Atelierul funcţionează în centrul oraşului Timişoara.

    Pe lângă timp, Diana a investit în materiale şi banii de buzunar primiţi pe vremea studenţiei, încă din ultimul an de facultate. Erau destinaţi pentru a-şi cumpăra de mâncare, însă a preferat să vâneze reducerile şi aşa şi-a cumpărat, într-o zi, o foarfecă profesională pentru croit, în alta – propria maşină casnică de cusut, în alta – o masă potrivită ca înălţime, ajungând astfel să nu mai croiască pe covor.

  • Un tânăr bolnav de COVID, găsit într-un tramvai din Arad. El nu purta mască de protecţie

    Incidentul a avut loc luni seara, în oraşul Arad. Jandarmii au depistat într-un tramvai doi tineri care nu purtau mască de protecţie.

    În urma verificărilor, jandarmii au aflat că unul dintre tineri, în vârstă de 21 de ani, este infectat cu virusul SARS-CoV-2. Deşi ar fi trebuit să fie în izolare la domiciliu, acesta călătorea cu tramvaiul, chiar fără a purta mască de protecţie.

    Jandarmii au întocmit pe numele tânărului actele necesare începerii urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, conform Codului Penal.

    Totodată, cei doi au fost sancţionaţi contravenţional cu amendă în valoare de 500 lei fiecare, pentru că nu au purtat măştii de protecţie sanitară.

  • Două tinere de 21 şi 28 de ani din Maramureş şi Arad, nevaccinate, au murit de COVID

    Autorităţile din România au anunţat joi 8.971 cazuri noi de COVID şi 434 decese, în ultimele 24 de ore. Din numărul total al deceselor, două au fost înregistrate la categoria de vârstă 20-29 ani.

    Grupul de Comuncare Strategică precizează că este vorba despre o tânără din Maramureş, în vârstă de 21 de ani şi o altă tânără în vârstă de 28 de ani, din Arad.

    Ambele erau nevaccinate şi sufereau şi de alte probleme de sănătate.

  • Doi tineri de 23 şi 28 de ani din Dolj şi Botoşani, nevaccinaţi, au murit de COVID

    România a anunţat miercuri 10.196 cazuri noi de COVID şi 449 decese, în ultimele 24 de ore.

    Dintre cele 451 de decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 20-29 ani.

    Grupul de Comuncare Strategică precizează că este vorba despre un tânăr din judeţul Dolj, în vârstă de 23 ani, fără comorbidităţi şi nevaccinat, raspectiv despre un bărbat de 28 de ani din judeţul Botoşani, care avea şi alte probleme medicale, dar era tot nevaccinat.

  • „Vreau în clasa a IX-a”

    Penny

     

    Motivaţie: Reprezentanţii Penny consideră că educaţia construieşte viitorul, aşa că una dintre priorităţile companiei în cadrul strategiei de Corporate Social Responsibility (CSR) presupune sprijinirea copiilor şi a adulţilor din mediile defavorizate pentru o integrare mai uşoară în societate.

    „Ne propunem să facem asta prin îmbunătăţirea oportunităţilor de studiu şi prin ajutarea celor pe care îi sprijinim în găsirea unui loc de muncă potrivit. În România avem o rată de abandon şcolar de 16,4%, cu 6% mai mare faţă de media europeană. Acest lucru se poate înrăutăţi semnificativ dacă ne gândim că aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online în 2020. Implicarea noastră poate face diferenţa, astfel că iniţiem şi susţinem cauze legate de educaţie şi ocuparea forţei de muncă.”

    Descrierea proiectului: Din 2017, alături de asociaţia World Vision România, compania oferă sprijin sub formă de burse lunare şi oportunităţi de practică şi angajare pentru 100 de elevi din cadrul programului „Vreau în clasa a IX-a”. Sprijinul presupune, în principal, oferirea unei burse lunare în valoare de 150 de lei care acoperă elemente precum rechizite şi manuale, ateliere lunare de socializare, gândire critică, anteprenoriat şi ateliere vocaţionale, consiliere individuală şi sprijin individualizat.

    „Credem că este datoria noastră să oferim mai mult decât locuri de muncă în comunităţile în care suntem prezenţi cu magazine. Ca atare, alegerea susţinerii elevilor din cadrul acestui program contribuie la consolidarea acestui obectiv de awareness. Mai mult decât atât, la Penny căutăm oameni ambiţioşi, cu spirit de echipă, dornici să lucreze într-o companie în care desfăşurăm lucrurile simplu şi rapid. Atunci când alegem să susţinem tinerii, avem în vedere şi obiectivele de employer branding prin care ne dorim să fim percepuţi ca angajatori atractivi pentru tinerii care îşi vor căuta un loc de muncă după absolvirea studiilor.”

    Rezultate: Rezultatele înregistrate în proiect până acum arată cât de mult contează pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare a copiilor din mediul rural o investiţie reală şi personalizată în educaţia lor. Astfel, în anul şcolar 2018 – 2019 au obţinut bursă aproximativ 692 de tineri, iar în perioada 2018 – 2019 au absolvit 1.513 de tineri în total, dintre care 260 absolvenţi de facultate.

  • Trei tineri, de 24, 25 şi 28 de ani, confirmaţi cu COVID, nevaccinaţi, au murit

    Este vorba de o tânără de 28 de ani din Bucureşti, de un tânăr de 25 de ani din Vaslui şi de o tânără de 24 de ani din Botoşani.

    Toţi prezentau comorbidităţi şi erau nevaccinaţi.

    Potrivit GCS, în ultimele 24 de ore au fost raportate 415 decese.

  • eJobs: O treime dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani se aşteaptă să câştige între 2.100 şi 2.500 de lei pe lună la primul job

    Odată cu declanşarea pandemiei, segmentul de vârstă 18-24 a urcat de pe ultimul loc pe locul al doilea în topul celor mai activi candidaţi, aplicările lunare ale acestora depăşind 330.000. Cu toate acestea, procentul celor care îşi şi transformă intenţia în fapt este foarte mic, astfel că doar 17,7% dintre ei spun că s-au şi angajat în ultimele 6 luni, arată datele celui mai recent sondaj realizat de platforma de recrutare eJobs România.

    „Una dintre puţinele şi cele mai îmbucurătoare surprize ale pandemiei a fost să vedem că tinerii au devenit foarte harnici când vine vorba de aplicări. Intenţia lor de angajare e, cu siguranţă, mult peste perioada prepandemică şi chiar la un nivel istoric: avem cu 123% mai multe aplicări din partea lor în luna septembrie a acestui an versus 2019. Oferta de joburi pentru acest segment e şi ea una extrem de generoasă – peste 27.000 de noi joburi lunare. Cu toate acestea, realitatea din piaţă ne arată că procentul celor care îşi şi transformă intenţia în fapt este foarte mic”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România.

    Principalele motive care i-au determinat pe tineri să aplice mai mult în această perioadă e dorinţa de stabilitate financiară, nevoia de a acumula experienţă într-un timp cât mai scurt, faptul că au avut mai mult timp liber ca urmare a mutării cursurilor în mediul online, creşterea numărului de joburi remote, dar şi de nevoia de a-şi putea acoperi cheltuielile pentru a nu se întoarce să locuiască cu părinţii, odată cu trecerea în online.

    O treime dintre cei cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani se aşteaptă să câştige între 2.100 şi 2.500 de lei pe lună la primul job. 18% caută salarii cuprinse între 1.700 şi 2.000 de lei, 16% între 2.600 şi 3.000 de lei şi 13% s-ar mulţumi cu un venit cuprins între 1.500 şi 1.700 de lei, indică cel mai recent studiu realizat de eJobs România, liderul pieţei de recrutare din România.

    Analiza mai arată că 32% dintre tinerii care în acest moment nu lucrează au avut totuşi o primă experienţă profesională deja, dar au renunţat la job pentru că au vrut să se concentreze pe studii (49%), salariul era nesatisfăcător (26%), nu mai aveau suficient timp liber (19%), nu au vrut să se streseze (4%) sau stau cu părinţii şi nu au, de fapt, nevoie să lucreze (2%).

    Fiind întrebaţi care sunt principalele provocări cu care se confruntă la angajare, 90% menţionează lipsa de experienţă ca impediment, 69% spun că sunt prea puţine joburi pentru candidaţii cu profilul lor, 34% spun că nu ştiu cum să se comporte la un interviu, iar 29% cred că salariile sunt prea mici pentru acest segment de vârstă.

    Deşi aceştia susţin că nu au suficiente oportunităţi de angajare, potrivit datelor eJobs România, doar în luna septembrie a acestui an, au fost scoase la bătaie peste 14.000 de locuri de muncă dedicate celor fără experienţă de lucru.

    Salariul rămâne un criteriu important la angajare pentru 56% dintre ei, dar nu cel mai important, căci 59% pun pe primul loc un plan de dezvoltare profesională bine pus la punct. Celelalte criterii care contează pentru segmentul de vârstă 18-25 sunt o atmosferă de lucru plăcută (37%), să poată lucra part time (33%), flexibilitatea angajatorului (24%), stabilitatea domeniului (24%), dar şi posibilitatea de a lucra remote (21%).

    „Ultima perioadă a calibrat aşteptările tinerilor aflaţi la început de carieră la realitatea din piaţa muncii. Înainte de pandemie, angajatorii se plângeau frecvent că tinerii îşi doresc salarii peste bugetele pe care le aveau la dispoziţie, dar şi beneficii pe măsură. Din fericire, această categorie de candidaţi a înţeles cât de importantă este acumularea experienţei de lucru încă de pe băncile facultăţii şi sunt acum mult mai conectaţi la piaţă”, mai spune Raluca Dumitra.

    Studiul a fost derulat în luna octombrie a acestui an, pe un eşantion de peste 1.217 de respondenţi cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani.

  • Veşti bune: Tinerii vor primi mai mulţi bani atunci când vor face un internship

    Începând din 2022 salariul minim brut pe ţară a crescut la 2.550 de lei, astfel cei care vor efectun un internship vor primi mai mulţi bani, conform legii privind internshipul.

    Legea nr. 176/2018 privind internshipul, intrată în vigoare la 18 august 2018,  reglrementă indemnizaţia pentru cei care desfăşoară stagii de internship – “Cuantumul indemnizaţiei pentru internship stabilită potrivit alin. (1) este egal cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată”.

    În momentul de faţă, cum salariul minim brut pe ţară este de 2.300 de lei, astfel indemnizaţia de internship se situează la cel puţin 1.150 de lei brut.

    Creşterea salariului minim brut pe ţară este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr.1.071/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 950 din 5 octombrie 2021.

    Neachitarea de către organizaţia-gazdă a indemnizaţiei pentru internship în condiţiile reglementate de lege se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei.

    De asemnea, nerespectarea obligaţiei de a încheia contractul de internship anterior începerii activităţii se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei.

    Constatarea contravenţiilor, precum şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către: Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile sale teritoriale, pentru anumite contravenţii prevăzute de legea internshipului.