Tag: Somaj

  • MFE: Schema de finanţare a locurilor de muncă pentru tineri, funcţională de la 1 ianuarie 2014

    ”Schema de finanţare a locurilor de muncă pentru tineri este funcţională în România de la data de 1 ianuarie 2014. Măsurile sunt finanţate momentan din bugetul asigurărilor sociale şi din bugetul de stat, sumele cheltuite urmând a fi decontate de Comisia Europeană după ce aprobă Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020. Deci, nu există nicio întârziere în implementarea acestei scheme în România”, se arată într-un comunicat al MFE remis, duminică, agenţiei MEDIAFAX.

    Ministerul Fondurilor Europene precizează că a transmis Comisiei Europene versiunea oficială a acestui program în data de 6 august şi că şi alte state membre UE au optat să finanţeze din buget măsurile aferente Iniţiativei Locuri de Muncă pentru Tineri, urmând să le deconteze ulterior din Fondul Social European deoarece nu au încă programele operaţionale aprobate de CE.

    Schema se finanţează prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, program pentru care Ministerul Fondurilor Europene este autoritate de management, iar Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice este responsabil cu implementarea efectivă.

    Conform sursei citate, sume pentru tineri prevăzute în Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 sunt: Axa Prioritară 1 – 212 milioane de euro; Axa Prioritară 2 – aproximativ 362 milioane de euro.

    Pe Axa prioritată 1, 106 milioane de euro sunt din Iniţiativa Locuri de Muncă pentru Tineri (Youth Employment Initiative -YEI), pentru trei regiuni în care rata şomajului la nivelul anului 2012 în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16-24 ani este mai mare de 25%, respectiv Centru, Sud-Est şi Sud-Muntenia. Alocarea financiară menţionată este aferentă anilor 2014-2015, plăţile efective pentru proiecte putându-se realiza până în anul 2018. La această sumă, România a alocat încă aproximativ 106 milioane de euro din fondurile europene care i-au fost alocate din Fondul Social European (FSE), precizează MFE.

    Pe Axa Prioritară 2, având în vedere importanţa susţinerii tinerilor din perspectiva creşterii ratei de ocupare în rândul acestui grup ţintă, România a alocat alte aproximativ 362 milioane de euro pentru finanţarea măsurilor de susţinere a tinerilor în celelalte cinci regiuni (Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia). Această sumă dedicată tinerilor poate fi decontată de România din FSE până în 2023, se mai arată în comunicat.

    ”Ne propunem ca prin Axa Prioritară 2 să continuăm finanţarea şi pentru tinerii din cele trei regiuni care sunt finanţate din Iniţiativa Locuri de Muncă pentru Tineri după anul 2015 în cazul în care la nivelul UE nu se va decide prelungirea acesteia”, precizează MFE.

    Conform sursei citate, Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, transmis Comisiei Europene de către Ministerul Fondurilor Europene în data de 6 august 2014, prevede măsurile dedicate acestui grup ţintă precum: măsuri active de ocupare; îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi competenţe; încurajarea participării pe piaţa muncii; încurajarea antreprenoriatului şi a ocupării pe cont propriu; încurajarea mobilităţii forţei de muncă; alte măsuri pentru implementarea Garanţiei pentru Tineret.

    Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, la Mamaia, la Şcoala de Vară a PMP, că României i s-au alocat peste 100 de milioane de euro, bani europeni, pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri, sumă din care până în prezent Guvernul nu a cheltuit ”niciun leu”.

    El le-a explicat celor prezenţi că subiectul ”locuri de muncă pentru tineret” a preocupat Consiliul European încă din 2012, decizii importante fiind luate în 2013, care s-au manifestat prin alocarea de resurse financiare pentru fiecare ţară. Astfel, în programul ”Locuri de muncă pentru tineret” România are alocaţi 106 milioane de euro, bani care trebuie cheltuiţi în perioada 2014-2015.

    ”Dacă aceşti bani nu se cheltuie, se realocă altor ţări. Trebuie să cheltuim 106 milioane de euro destinaţi creării de locuri de muncă pentru tineri. Până acum s-au cheltuit zero lei. Programul transmis de Guvern la Comisia Europeană nici măcar nu este aprobat, ceea ce e nepermis”, a pus preşedintele.

    Şeful statului a menţionat că banii sunt destinaţi regiunilor Centru, Sud-Muntenia şi Sud-Est, unde şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 25%.

    ”Dacă aş fi în locul vostru, aş face zilnic proteste la Guvern pentru că nu sunt bani pe care să îi ai la dispoziţie multă vreme, ei sunt pentru perioada 2014-2015. La 31.12.2015, aceşti bani se realocă altor ţări”, a spus Băsescu.

    El le-a mai transmis tinerilor că la nivelul Uniunii Europene în proiectul ”Garanţii pentru tineri” sunt create trei surse de finanţare, respectiv programul ”Locuri de muncă pentru tineret”, cu cele 106 milioane de euro, accesarea de bani din Fondul Social European şi Banca Europeană de Investiţii, unde finanţarea este rambursabilă în 20 de ani, dar nu de către tineri, ci de către stat.

    ”Asta este ce au putut face alţii pentru noi şi niciuna dintre cele trei surse nu a fost utilizată pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri pentru simplul motiv că acest Guvern nu ştie să utilizez decât banii de la buget pe care îi utilizează discreţionar. Preponderent merg către pomeni electorale care, spun ei, că aduc voturi, dar nu aduc şi locuri de muncă. Asta arată dispreţul şi mentalitatea deformată a politicienilor care astăzi iau decizii”, a spus Băsescu.

    El a susţinut că programul ”Garanţii pentru tineri” este recomandat să aibă ca sursă de finanţare şi contribuţia naţională, iar Guvernul poate să aloce bani pentru a crea locuri de muncă.

    ”Din acest punct de vedere cred că iarăşi avem deficienţe de înţelegere a priorităţilor. Nimeni nu spune că nu avem probleme sociale, dar problematica socială se rezolvă chipurile către cei care sigur merg la vot şi fără niciun fel de prioritate către tinerii care presupune Guvernul PSD că nu prea merg la vot sau nu votează cu ei”, a spus Băsescu.

  • Bilanţul trist al crizei: 45 de milioane de şomeri în ţările dezvoltate

    Organizaţia recomandă, în schimb, reforme menite să amelioreze competitivitatea pe pieţele de produse şi servicii. Pe ansamblul OECD, creşterea salariului real a fost aproape nulă în perioada 2010-2013, însă în ţări ca Grecia, Irlanda, Slovenia sau Spania, salariile reale au scăzut în medie cu 2-5% anual.

    OECD prevede o scădere marginală a şomajului pe ansamblul ţărilor membre, de la 7,3% în iulie anul acesta la 7,1% la sfârşitul lui 2015, notând însă că maximul postbelic al ratei şomajului (8,5% în octombrie 2009) a fost depăşit.

    La ora actuală, în cele 33 de ţări membre ale OECD, toate cu economie dezvoltată (reprezintă cca 20 din populaţia lumii şi 60% din economia mondială) sunt 45 de milioane de şomeri, cu aproape 12 milioane mai mult decât înainte de criză.

  • Vreţi să emigraţi? Ocoliţi aceste ţări. Topul celor mai nefericite naţii

    Este dificil să fii fericit când când preţurile cresc şi nu ai un loc de muncă. Statisticienii au inventat ceea ce se numeşte Indexul Nefericirii, care reuneşte date referitoare la rata şomajului şi rata inflaţiei. Creat de economistul Arthur Okun, indexul era extrem de popular pe vremea mandatelor de preşidenţie ale lui Jimmz Carter şi a lui Ronald Reagan, relatează Business Insider. Indexul a fost contestat de-a lungul timpului, din pricină că o seamă de ţări recunoscute ca având oameni nefericiţi nu se regăsesc în topurile realizate ţinând cont de inflaţie ăi şomaj.

    Câteva dintre cele mai nefericite ţări din lume sunt:

    FINLANDA. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    CHILE. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    BRAZILIA. Scorul nefericirii: 11,4%. Rata inflaţiei: 6,5%; Rata şomajului: 4,9%

    POLONIA. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    IRLANDA. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    FILIPINE. Scorul nefericirii: 11,9%. Rata inflaţiei: 4,9%; Rata şomajului: 7%

    RUSIA. Scorul nefericirii: 12,4%. Rata inflaţiei: 7,5%; Rata şomajului: 4,9%

    SLOVACIA. Scorul nefericirii: 12,57%. Rata inflaţiei: -0,1%; Rata şomajului: 12,7%

    ITALIA. Scorul nefericirii: 12,8%. Rata inflaţiei: 0,1%; Rata şomajului: 12,7%

    SLOVENIA. Scorul nefericirii: 13,03%. Rata inflaţiei: -0,9%; Rata şomajului: 13,9%

    PORTUGALIA. Scorul nefericirii: 13,03%. Rata inflaţiei: -0,9%; Rata şomajului: 13,9%

    COLUMBIA. Scorul nefericirii: 13,54%. Rata inflaţiei: 2,9%; Rata şomajului: 10,7%

    UCRAINA. Scorul nefericirii: 14,20%. Rata inflaţiei: 12,6%; Rata şomajului: 1,6% (indexul n-a luat ân considerare războiul, totuşi).

    URUGUAI. Scorul nefericirii: 15,96%. Rata inflaţiei: 9,1%; Rata şomajului: 6,9%

    CROAŢIA. Scorul nefericirii: 17,7%. Rata inflaţiei: -0,1%; Rata şomajului: 17,8%

    TURCIA. Scorul nefericirii: 18,12%. Rata inflaţiei: 9,3%; Rata şomajului: 8,8%

    EGIPT. Scorul nefericirii: 23,9%. Rata inflaţiei: 10,6%; Rata şomajului: 13,3%

    SPANIA. Scorul nefericirii: 24,17%. Rata inflaţiei: -0,3%; Rata şomajului: 24,5%

    GRECIA. Scorul nefericirii: 27,1%. Rata inflaţiei: -0,7%; Rata şomajului: 27,8%

    AFRICA DE SUD. Scorul nefericirii: 31,8%. Rata inflaţiei: 6,3%; Rata şomajului: 25,5%

    VENEZUELA. Scorul nefericirii: 59,8%. Rata inflaţiei: 52,7%; Rata şomajului: 7,1%

  • Europa, mai aproape de pornirea tiparniţei de bani?

    În iulie, inflaţia a scăzut în zona euro la 0,4%, de la 0,5% în iunie – cea mai scăzută rată a inflaţiei din octombrie 2009, iar estimarea de inflaţiei pentru august, difuzată la 29 august de Eurostat, vorbeşte de o nouă scădere la 0,3%. În acelaşi timp, şomajul în zona euro a rămas în iulie la 11,5%, iar în Italia a crescut la 12,6%, ceea ce reprezintă recordul ultimilor 40 de ani. În mod surprinzător, chiar în Germania şomajul a crescut cu 2.000 de persoane, iar indicatorii de încredere în rândul managerilor din industrie, construcţii şi servicii şi în rândul consumatorilor au scăzut pe toată linia la nivelul zonei euro. Toate acestea au întreţinut un anumit optimism pe pieţele financiare, în ideea că orice veste proastă despre economia europeană creşte şansele ca BCE să cedeze şi să se lanseze într-un program de relaxare monetară identic cu cele aplicate de Rezerva Federală a SUA.

    Ministrul german al economiei, Wolfgang Schaeuble, a turnat însă apă rece pe speranţele că Banca Centrală Europeană va porni tiparniţa de bani. “Politica monetară a ajuns la capătul instrumentelor sale. Nu cred că politica monetară a BCE are instrumentele să lupte cu deflaţia. Avem nevoie urgent, în schimb, de investiţii, de recâştigarea încrederii investitorilor, a pieţelor, a consumatorilor”, a spus Schaeuble într-un interviu pentru Bloomberg.

    Situaţia din Europa contrastează puternic cu cea din SUA, unde indicele bursier S&P 500 a depăşit pentru prima oară în istorie pragul de 2.000 de puncte la închiderea din 25 august, iar indicele Dow Jones a marcat la rândul său un record absolut pentru interiorul unei zile de tranzacţionare, ajungând la 17.153 de puncte, peste maximul istoric de 17.138 de puncte la închidere atins la 16 iulie.

    Indicii burselor americane au continuat astfel trei săptămâni de creştere susţinută, motivată de perspectivele îmbunătăţite ale economiei SUA, de rezultatele financiare peste aşteptări ale companiilor listate (companiile incluse în calculul S&P 500 au avut o creştere a profiturilor de 8,4% în T2). Actuala perioadă de boom bursier post-criză a început însă de fapt încă din martie 2009, adică de când a început să-şi facă efectul primul val de bani pompaţi în piaţă de Rezerva Federală: de atunci, indicele S&P 500 a urcat cu aproape 196%, iar în ultimul an a câştigat 8%.

  • Singurul oraş din România unde nu vei ajunge niciodată şomer

    Municipiul Sebeş, din judeţul Alba, a devenit în ultimii cinci ani unul dintre cele mai atrăgătoare pentru investitorii locali şi străini, conducând la dispariţia şomajului în zonă şi la creşterea nivelului de trai.

    Concernul Daimler, deţinătoarea Star Transmission, a inaugurat la începutul anului în Sebeş o hală de producţie, investiţia în extinderea uzinei rdicându-se la aproape 40 milioane euro. Ca urmare, rata şomajului în Sebeş a scăzut, acesta fiind calculat la aproximativ 2% în luna decembrie a anului trecut. Sebeş a atras investiţii de circa un miliard euro din partea concernului Daimler, acesta creând şi peste o mie de locuri de muncă în Sebeş şi Cugir.

    Există însă zvonuri legate şi de o investiţie a grupului Ikea, respectiv cultivarea de cânepă care va fi folosită la realizarea unei linii de ţesături pentru tapiţerii. Dan Lăzărescu, proprietarul fabricii de procesare a seminţelor de cânepă Canah, singura fabrică de acest tip din România, este de părere ca “probabil Ikea va susţine într-un fel tot lanţul, de la cultivare până la obţinerea fibrei de cânepă şi a ţesăturilor”

    Un exemplu de succes, municipiul Sebeş se laudă cu o rată a şomajului de 2% şi o rată de încasare a taxelor şi impozitelor locale de aproximativ 95%. Cel mai mare angajator din Sebeş, Holzindustrie Schweighofer, se situează pe locul al zecelea în topul angajatorilor din judeţul Alba, firma din Austria având în prezent peste 800 de contracte active de muncă. Alte firme importante in Sebeş, ca număr de angajaţi, sunt Kronospan (480), Savini Due sau Ciatti HT.

    Orasul Sebeş se află în contrast cu judeţul Alba, unde rata şomajului este una dintre cele mai mari din ţară (9,7% în decembrie, conform datelor furnizate de ANOFM).

    Municipiul Sebeş s-a făcut cunoscut, atât în ţară cât şi în străinătate, şi datorită investiţiilor autohtone. Astfel pe teritoriul urbei activează cu succes una dintre cele mai mari fabrici de ingheţată din România, Alpin 57 Lux, precum şi una de producţie a berii Albacher, deţinută de Romaqua Grup. Totodată, aici la Sebeş, există una dintre cele mai moderne fabrici de producţie a hârtiei, şi anume Pehart Tec Petreşti.

    Salariul mediu în judeţul Alba a fost de 1.273 de lei în 2013, însă în ciuda salariilor mici, media judeţeană fiind cu 17 procente mai mică decât cea naţională, locuitorii din Alba contribuie la economia locală cu peste 6.800 de euro, în condiţiile în care aportul mediu al unui cetăţean român la produsul intern brut este de circa 6.820 de euro.

  • Veşti bune pentru economia SUA

    Ştirile nu i-au bucurat însă şi pe investitorii în acţiuni: indicele Dow Jones a pierdut 0,2% în ziua anunţării lor, iar S&P 500 a stagnat, explicaţia fiind că o ameliorare notabilă a economiei exclude prelungirea programului Rezervei Federale de tipărire de bani, program care până acum a încurajat în special speculaţiile la burse.

    Janet Yellen, şefa Fed, a invocat redresarea economiei şi a pieţei muncii spre a anunţa continuarea reducerii achiziţiilor de obligaţiuni de la 35 la 25 mld. dolari pe lună, urmând ca programul de stimulare monetară să ia sfârşit în octombrie.

    În acelaşi timp, Yellen a atras atenţia că deşi rataă şomajului s-a redus constant, piaţa muncii are însă probleme de alt gen. Aceste probleme, discutate de şefa Fed la audierea din Congres din cursul lunii iulie, se referă la stagnarea ritmului de majorare a salariilor, la faptul că mulţi angajaţi cu normă parţială nu reuşesc să-şi găsească slujbe cu normă întreagă şi la proporţia mare a şomerilor care nu au avut de lucru timp de peste şase luni, cu efect negativ asupra viitoarei lor eligibilităţi în ochii angajatorilor.

  • Absolvenţii care vor indemnizaţie de şomaj trebuie să se înregistreze în 60 de zile de la absolvire

     Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată, prevede că absolvenţii instituţiilor de învăţământ promoţia 2014 au la dispoziţie 60 de zile de la data absolvirii studiilor pentru a se înregistra, în baza de date a agenţiilor judeţene de care aparţin, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

    Conform legii, absolvent al unei instituţii de învăţământ este persoana care a obţinut o diplomă sau un certificat de studii, în una din instituţiile de învăţământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condiţiile legii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai multi bani pentru locuri de munca. Planul PE in lupta cu cea mai apriga amenintare la adresa viitorului Europei: somajul

     Parlamentul European a cerut masuri mai puternice de combatere a somajului in randul tinerilor, inclusiv standarde minime pentru ucenicii si salarii decente, in rezolutia aprobata joi, dar si ca finantarea UE pentru programele care creeaza locuri de munca sa fie crescuta in viitoarele bugete.

    “O crestere economica de durata este imposibila fara reducerea inegalitatilor”, se arata in textul aprobat cu 502 de voturi pentru, 112 impotriva si 22 de abtineri.

    Deputatii europeni au aratat ca somajul in randul tinerilor a atins un nivel fara precedent, fiind, in medie, de 23 la suta in UE, cu varfuri de peste 50 la suta in unele state membre, in total 5,3 milioane de europeni sub 25 de ani fiind someri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    46.772
    numărul de înmatriculări de persoane fizice şi juridice în primele cinci luni, cu 11,24% mai mic faţă de cel din perioada corespunzătoare a anului trecut, conform ONRC

    445.000
    numărul şomerilor în luna mai, cu cca 20.000 mai puţin decât în aprilie, ceea ce indică o scădere a ratei şomajului sub pragul de 5% pentru prima dată în ultimele opt luni, conform ANOFM

    2,5%
    cu atât se scumpesc de la 1 iulie gazele naturale pentru populaţie, în timp ce pentru companii tariful rămâne neschimbat

    4.600 lei
    salariul mediu net lunar înregistrat în sistemul bancar în aprilie, cu 9% mai mult decât în urmă cu doi ani

    2,9%
    scăderea economiei SUA în T1 faţă de T4 2013, ceea ce înseamnă cea mai mare contracţie din ultimii cinci ani şi mai mare decât estimarea iniţială privind o scădere cu 1%

    5,5%
    creşterea în aprilie faţă de aprilie 2013 a cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în timp ce faţă de martie 2014 creşterea a fost de 2,2%, ajustată sezonier


     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 23-29 iunie

    23.06
    Consiliul UE pentru Afaceri Externe (Bruxelles)

    24.06
    INSSE difuzează datele privind ocuparea şi şomajul în T1

    25.06
    Concert Bob Dylan (Sala Palatului, Bucureşti)

    26.06
    BNR anunţă indicatorii monetari pentru luna mai

    26-27.06
    Consiliul European (Bruxelles)

    26-27.06
    Forumul UE de Strategie pentru Regiunea Dunării (Viena)

    27.06
    DG-ECFIN publică sondajele în rândul companiilor şi al consumatorilor din UE pe luna iunie

    27-29.06
    Târgul de bunuri de consum Summer Bazar (Romexpo, Bucureşti)

    28-29.06
    Congresul extraordinar al PNL (Bucureşti)

    până la 28.09
    Expoziţia “De la Şcoala de Belle-Arte la Academia de Arte Frumoase. Artişti la Bucureşti 1864-1948” (MNAR, Bucureşti)