Tag: smartphone

  • Gadget Review: DSLR-ul începătorilor – VIDEOREVIEW

    Canon 1300D este un DSLR (aparat foto cu lentile interschimbabile) entry-level ce se adresează celor care doresc să înceapă fotografia cu un DSLR şi celor care vor să treacă de la smartphone la ceva mai serios. Aparatul de fotografiat este construit în jurul unui senzor APS-C de 18 MP, are posibilitatea filmării Full HD şi dispune de Wi-Fi şi NFC (near field communication) pentru distribuirea uşoară a fotografiilor.

    Noul aparat în acest segment păstrează liniile trasate de modelele vechi (a şasea generaţie în prezent), fiind aproape asemănător cu camera de fotografiat personală, 550D (generaţia a doua), cu câteva mici deosebiri. Construcţia este una solidă, dar să nu te aştepţi la prea multe la acest departament, plasticul fiind cel mai întâlnit element. Ergonomia aparatului este una bună: uşor şi plăcut de ţinut în mână, intuitiv de utilizat.

    1300D are un vizor optic (viewfinder), care este destul de bun, luminos şi clar, însă cu acesta poţi vedea doar 95% din cadru, de aceea trebuie să ţii cont de acest lucru atunci când încadrezi o imagine. Acest neajuns este destul de întâlnit la DSLR-urile entry-level.

    Faţă de modelul precedent, 1200D, noua cameră Canon nu este cu mult diferită: acelaşi senzor, acelaşi obiectiv standard, dar rezoluţie mai bună ecranului, procesor mai bun şi beneficiază de Wi-Fi şi NFC. Camera are un senzor de 18 MP APS-C şi un procesor Digic 4+, un sistem de focus bazat pe nouă puncte, cu un ISO (sensibilitatea imaginii) capabil să urce până la 6.400 şi poate fotografia în rafală cu doar trei cadre pe secundă.

    Wi-Fi şi NFC reprezintă o îmbunătăţire importantă a DSLR-ului entry-level al Canon deoarece face distribuirea fotografiilor un proces mai simplu. Pentru a utiliza această funcţie, tot ceea ce trebuie să faci este să descarci aplicaţia Canon (iOS sau Android), apoi procesul de conectare e foarte simplu; cu câteva gesturi poţi trimite fotografia făcută.

    După cum spuneam, camera are nouă puncte de focus care acţionează destul de repede atunci când afară este lumină bună, însă în interior sau seara camera poate întâmpina dificultăţi în a găsi punctul de focus pe care-l vrei.
    Imaginea produsă de camera foto este una de calitate, JPG-urile au culori frumoase, naturale, dar la interior aparatul de fotografiat tinde să încălzească imaginea atunci când balansul de alb este lăsat în modul automat. Obiectivul cu care vine camera are stabilizator optic, ceea ce face ca imaginile să fie clare în majoritatea timpului şi în general am fost destul de mulţumit de imaginile produse de aparat.

    Odată cu apusul soarelui lucrurile devin mai dificile fără un trepied, imaginile fiind bune până la o sensibilitate de 1.600 ISO. La ISO 3.200 sau 6.400 pot fi în continuare bune, dar să nu vă aşteptaţi la miracole.

    Pe partea de video, camera scoate imagini plăcute la o calitate de 1.080 p la 30 de cadre pe secundă, dar fără focalizare continuă şi fără control manual asupra setărilor video. Aşadar filmarea este complementară fotografiei, 1300D nefiind recomandat celor interesaţi în principal de video, mai ales din cauza faptului că nu-i poţi ataşa un microfon extern (posibil pe alte DSLR-uri similare ca preţ şi performanţă).

    Poate tehnologia nu este chiar cea mai bună, dar când stai să te gândeşti că la un preţ rezonabil primeşti un aparat capabil să filmeze HD, cu o autonomie sănătoasă a bateriei (peste 500 de fotografii) şi cu Wi-Fi, atunci ai de-a face cu un DSLR entry- level numai bun pentru amatorii de fotografie.

    CASETA TEHNICĂ
    SENZOR: 18 MP APS-C
    FORMAT FIŞIERE: RAW, JPEG
    REZOLUŢII ÎNREGISTRATE: 5.184 X 3.456 / 3.456 X 2.304 / 2.592 X 1.728
    |NREGISTRARE VIDEO: 1920 X 1080 (30, 25, 24 FPS), 1.280 X 720 (60, 50 FPS)
    TIP FOCALIZARE: AF CU 9 PUNCTE
    SENSIBILITATE IMAGINE: 100-6.400 (12.800-EXPANDAT)
    MODURI EXPUNERE: AUTO, PORTRAIT, LANDSCAPE, CLOSE-UP, SPORTS, NIGHT PORTRAIT, NO FLASH, MOVIE, PROGRAM AE , SHUTTER PRIORITY AE, APERTURE PRIORITY AE, MANUAL, A-DEP
    CAPACITATE RAFALĂ: 3 FPS
    DIMENSIUNI: 130 X 100 X 78 MM
    GREUTATE: 434 G
    CARDURI MEMORIE COMPATIBILE: SD, SDHC, SDXC, EYEFI
    ALIMENTARE: ACUMULATOR LI-ION LP-E10
    CONECTIVITATE: WI-FI CU NFC

  • Previziunea SUMBRĂ fondatorului Facebook: Smartphone-ul este pe cale de DISPARIŢIE

    Facebook vrea să înlocuiască smartphone-urile, tabletele şi televizoarele cu o pereche de ochelari inteligenţi, care vor funcţiona cu ajutorul creierului uman şi care vor proiecta imagini direct pe retina ochiului, potrivit unui anunţat al companiei din cadrul conferinţei anuale  Facebook F8 din San Jose, scrie Business Insider.

    Mark Zuckerberg, fondatorul reţelei de socializare, a prezentat foaia de parcurs pentru viitorul companiei şi a etalat planul său ambiţios pentru companie pentru următorii 10 ani, publicat pentru prima dată în Aprilie 2016.

    Previziunea SUMBRĂ fondatorului Facebook: Smartphone-ul este pe cale de DISPARIŢIE

  • Gadget review: noul rege al smartphone-urilor de buget – VIDEOREVIEW

    Principala diferenţă dintre G5 şi G4 este designul: a dispărut plasticul şi a apărut un buton cu senzor de amprentă. G5 nu mai are capacul de plastic, ci acum este împăturit într-o carcasă de metal ce-i conferă un look premium. De asemenea, telefonul are la bază un buton cu senzor de amprentă foarte bun, ceea ce te-ai aştepta să găseşti la un telefon mult mai scump.

    Aşadar telefonul are un aspect îmbunătăţit, dar să nu vă aşteptaţi la ceva impresionant. La fel ca şi precedentul, are în continuare spaţii mari deasupra şi dedesubtul ecranului, care „fură” din spaţiul dedicat display-ului. Acest lucru este frapant mai ales din cauza faptului că în partea de jos lipsesc butoanele de înapoi şi cel pentru a închide aplicaţii. Poate la G6 dispar şi aceste neajunsuri. Butonul de deblocare este dotat cu senzor foarte precis şi am rămas surprins de cât de rapid este. În plus, butonul mai poate fi folosit şi pentru a naviga prin aplicaţii, prin glisarea degetului spre stânga sau drepta.

    Moto G5 este un smartphone echipat cu un ecran IPS cu rezoluţie Full HD (1.920 x 1.080 pixeli) şi diagonală de 5 inchi. Acesta este construit în jurul unui chipset Snapdragon 430 de la Qualcomm cu procesor octa-core şi se livrează în două configuraţii: cu 16 GB stocare internă şi 2 GB memorie RAM şi varianta cu 3 GB memorie RAM şi 32 GB spaţiu de stocare. Eu am avut prima variantă şi în condiţii de utilizare normală s-a descurcat bine. Telefonul nu s-a blocat, am făcut multitasking şi experienţa de utilizare a fost plăcută. Doar în ce priveşte gamingul vă puteţi aştepta la poticniri când vine vorba de jocuri ce necesită mai multe resurse.

    Fratele mai mare, G5 Plus, are un display de 5,2 inchi, un procesor Snapdragon 625 şi vine cu diferite configuraţii – 2 sau 4 GB RAM şi 32 sau 64 GB de stocare. O altă diferenţă între cele două modele este camera G5 Plus, una care include un senzor Dual Pixel de 12 megapixeli şi un obiectiv f/1.7 şi va putea filma în 4K în America şi în Full HD în Europa. În plus, G5 Plus are un acumulator de 3.000 mAh.

    În schimb, Moto G5 are o cameră foto de 13 megapixeli cu un obiectiv cu diafragmă f/2.0, în timp ce camera de pe partea din faţă are rezoluţie de 5 megapixeli şi obiectiv f/2.2. La fel ca şi la precedentul G4, camera acestui telefon realizează fotografii acceptabile în timpul zilei, dar cu cât scade lumina, cu atât se deteriorează calitatea imaginii. Software-ul devine mai lent şi de multe ori fotografiile ies fie înceţoşate, fie cu mult zgomot.

    La capitolul baterie, Moto G5 vine dotat cu un acumulator de 2.800 mAh, ceea ce înseamnă că duce cu uşurinţă o zi de utilizare. Telefonul se încarcă total în circa două ore şi este de reţinut că Moto G5 încă nu a trecut la USB-C, deşi cred că ar fi fost o mişcare binevenită.

    Un alt plus al telefonului îl reprezintă faptul că este dual SIM, util pentru cei care au două cartele, iar dacă nu, un slot poate fi folosit pentru un card de memorie, binevenit mai ales când ai doar 16 GB memorie internă.

    La nivel de software, noul telefon al celor de la Lenovo vine cu Android 7.0 curat, fără programe în plus, fărăaplicaţii sau skinuri inutile, fapt pe care l-am apreciat dintotdeauna la Lenovo. În plus, compania chineză a păstrat gesturile devenite clasice deja: de pildă, dacă-l aşez cu faţa în jos intră în modul silent şi nu mai sunt deranjat, iar dacă îl învârt repede intră în modul de fotografiere.

    Aşadar, Lenovo a păstrat ceea ce l-a făcut pe Moto G4 un telefon de buget bun, îmbunătăţind anumite aspecte precum designul. Preţul lui G5 pleacă de la 199 de euro în timp ce G5 Plus are un preţ de pornire de 279 de euro. Mai mult decât excelent. G5 este un telefon de recomandat, în timp ce G5 Plus poate deveni cel mai bun telefon în această categorie de preţ.

    CASETA TEHNICĂ

    DIMENISIUNI 73 MM X 144,3 MM X 9,5 MM
    GREUTATE 144,5 G
    DISPLAY 5 INCHI IPS 1.080P 441 PPI
    PROCESOR 1,4 GHZ SNAPDRAGON 430 OCTA-CORE
    PLACĂ GRAFICĂ ADRENO 530
    MEMORIE RAM 2 GB
    SPAŢIU DE STOCARE 16 GB
    CAMERĂ FOTO 13 MP, F/2.0
    CAMERĂ FRONTALĂ 5 MP, F/2.2
    SISTEM DE OPERARE ANDROID 7.0

  • Viitorul fotografiei legat mai mult de software şi mai puţin de optică

    Smartphone-urile au revoluţionat multe obiceiuri, iar fotografiile nu fac excepţie: accentul se mută din ce în ce mai mult dinspre optică spre software. De aceea, deşi două telefoane au obiective cu o performanţă asemănătoare, imaginile sunt diferite. Totul ţine de procesarea imaginilor de către software-ul telefonului.

    De aceea se vorbeşte tot mai mult de aşa numită fotografie computaţională, procedeu prin care se colectează date din imagini sau de la senzori de imagini apoi se aplică anumiţi algoritmi pentru a produce o fotografie care altfel ar fi fost imposibil de realizat în mod tradiţional. Cu datele adunate din imagini se pot produce fotografii HDR (high-dynamic range) impresionante. Acest procedeu este din ce în ce mai prezent în smartphone-uri, majoritatea telefoanelor având posibilitatea de a realiza fotografii HDR. Recent, anumite telefoane Android şi iPhone 7 Plus, utilizează două camere pentru a surprinde o imagine astfel, combinând datele obţinute pentru a realiza imaginea.

    Acum smartphone-urile reprezintă cea mai mare platformă pentru fotografie, în condiţiile în care 40 de milioane de fotografii sunt încărcate pe Instagram în fiecare zi. Drept consecinţă, piaţa camerelor de fotografiat compacte scade vertiginos. Asociaţia Camerelor şi Produselor de Fotografiat (CIPA) a realizat despre ce s-a întâmplat pe piaţa de profil în 2016 şi este evident că apetitul pentru smartphone-uri explodează, în timp ce vânzările de camere compacte scad tot mai mult.

    Practic, potrivit raportului CIPA, 98,4% dintre camerele de fotografiat destinate consumatorilor vândute în 2016 au fost încorporate în smartphone‑uri, doar 0,8% au fost în camere compacte, 0,5% în DSLR-uri şi 0,2% în camere mirrorless. „Camerele din smartphone-uri se vor îmbunătăţi, iar vânzările de camere compacte se vor apropia de zero. Dar tot timpul va fi nevoie de aparatură mai bună şi mai scumpă pentru oamenii interesaţi de fotografie”, spune într-un articol publicat de petapixel.com fotograful Sven Skafisk.

    Primul HDR a apărut pe iPhone în 2010 şi folosea un truc pe care fotografii serioşi îl puneau în practică de ani de zile: capturarea unei imagini cu mai multe expuneri, apoi combinarea acestora pentru o fotografie unde atât zonele întunecate cât şi cele luminoase se văd bine.

    După Apple, a urmat şi Android. Încorporarea acestei tehnici într-un smartphone a pus trucul în mâinile mulţimii. Tehnica de creare a HDR‑urilor s-a schimbat de-a lungul anilor, iar rezultatele s-au îmbunătăţit.

    Ideea adăugării mai multor camere pe partea din spate a smartphone‑urilor se învârtea de mai mult timp în industrie; prima iteraţie concretă a apărut în 2014 prin HTC One (M8). Potenţialul a fost văzut şi de Huawei, care a implementat sistemul la P9 (aprilie 2016), combinând doi senzori – unul color şi altul alb-negru, apoi Apple a făcut asta pentru iPhone 7 plus (octombrie 2016) având o cameră cu un unghi larg de deschidere şi altă cameră zoom.

    Sistemul format din cele două camere combinate cu software-ul  este capabil să recunoască obiecte în spaţiu şi astfel se poate detecta profunzimea de câmp dintr-un cadru. iPhone 7 plus are aşa ceva în modul portret; astfel se creează un background înceţoşat frumos, un efect până acum obţinut doar de un aparat DSLR cu un obiectiv cu o profunzime de câmp mică.

    Dacă un sistem cu două camere este bun, unul cu cu mai multe camere ar trebui să fie şi mai bun, nu? Acesta este şi planul lui Rajiv Laroia, care a realizat un aparat foto ce are încorporate nu mai puţin de 16 obiective, punând în aplicare principiile fotografiei computaţionale: realizarea unei imagini digitale uriaşe prin compunerea mai multor imagini mai mici obţinute din mai multe surse. Produsul gândit de Laroia se numeşte L16 şi este realizat de compania numită Light.

    În funcţie de lumină şi zoom, L16 se foloseşte de o combinaţie de obiective pentru a crea o imagine de 52 megapixeli. Totul într-un pachet nu mai mare de un smartphone sau o cameră compactă. Totuşi, preţul nu este unul tocmai mic: 1.600 de dolari, adică de aproape trei ori mai mult decât preţul DSLR-urilor entry level.

    Lui Laroia i-a venit ideea după ce a început să practice fotografia şi se vedea nevoit să care echipamentul de fotografiat: un rucsac plin cu obiective, bliţ şi un trepied. El era frustrat că avea nevoie de un echipament atât de greoi. Nu se pricepea la optică, dar a zis să încerce să creeze ceva ce ar putea înlocui tot acel echipament. A reuşit să strângă finanţare de 35 de milioane de dolari de la finanţatori ca Google Ventures sau Charles River Ventures şi în toamna lui 2015 a început sesiunea de vânzări. Ţinta de vânzări stabilită pentru prima lună a fost realizată în doar 30 de ore. Compania a refuzat să specifice exact cât a vândut de atunci, dar reprezentanţii Light au declarat pentru Bloomberg că acea sumă s-ar învârti în jurul sumei de 10 milioane de dolari.

    Totuşi, dacă vânzările au demarat spectaculos, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu producţia. De fapt, reprezentanţii companiei Light au spus că nu au reuşit să găsească un producător capabil. Într-un final au reuşit şi este de aşteptat ca primele produse să fie livrate începând cu aprilie 2017.

    În viitorul fotografiei are un cuvânt de spus şi Google prin proiectul Tango, ce a început ca un program în departamentul de Tehnologii şi Proiecte Avansate din companie. Tango a fost creat pentru a integra o serie de senzori şi camere într‑un dispozitiv mobil, astfel încât acesta să-şi înţeleagă propria poziţie în raport cu împrejurimile. Maparea 3D a platformei Google Tango poate să ghideze utilizatorul printr-un muzeu, să-l ajute să lucreze la proiecte de casă sau poate să creeze un univers animat.

    Primul telefon dedicat noii platforme a fost Lenovo Phab2 Pro, dotat cu trei camere pe spate (una RGB de 16 megapixeli, alta cu un unghi foarte larg (fisheye) şi a treia un emiţător de infraroşii). Combinate cu un accelerometru (un senzor hardware ce permite detectarea poziţiei, mişcării, înclinaţiei, şocurilor, vibraţiilor, măsurarea acceleraţiei), un giroscop şi un modul intern care conţine un senzor de percepţie a adâncimii, telefonul poate utiliza tehnologia Google Tango. Un al doilea telefon care foloseşte această tehnologie este Asus Zenfone AR, ceea ce le permite utilizatorilor să experimenteze domeniul realităţii virtuale. Dacă sunteţi familiar cu Pokemon Go, ştiţi cam la ce să vă aşteptaţi. Totuşi Tango este o tehnologie mai avansată care ar putea schimba felul în care oamenii interacţionează cu mediul real prin intermediul telefoanelor. Practic, acum ai putea să vezi cum arată lampadarul de la IKEA în dormitor prin intermediul telefonului, fără să fii nevoit să-ţi imaginezi cum arată în cameră.

    Aşadar, beneficiul imediat ar fi pentru realitatea agumentată; suprapunerea informaţiilor peste imagini necesită mult mai puţină putere de calcul decât generarea unui mediu grafic de realitate virtuală cu care oamenii pot interacţiona.
    Nici românii nu sunt departe de acest fenomen. Un clujean, Radu Rusu, a realizat o aplicaţie care le permite utilizatorilor să facă fotografii 3D. Fyuse este creat pentru dispozitive mobile şi foloseşte un proces numit „sensor fusion” în care combină algoritmii de procesare de imagine în timp real cu alţi senzori de pe telefon pentru a calcula poziţia camerei în spaţiu. Utilizatorul mişcă camera într-o anumită direcţie şi Fyuse construieşte un graf vizual cu noduri şi tranziţii între ele, astfel încât să acopere spaţiul parcurs de utilizator, într-un mod cât mai compact. Astfel rezultă o imagine 3D ce oferă o altă experienţă de consum.

    Fotografia computaţională face mai mult decât să captureze pixeli şi poate surprinde lumina, permiţând astfel extragerea geometriei unei scene. „Dacă ştii unde este un obiect şi pe ce suprafaţă se află, atunci poţi realiza mai multe lucruri”, spune Irfan Essa, profesor al Institutului de Tehnologie din Georgia, într-un articol publicat pe fastcompany.com. Una dintre problemele întâlnite cel mai des în prezent este numărul uriaş de imagini pe care utilizatorii le fac. Astfel, cu ajutorul software-ului care analizează conţinutul unei imagini, s-ar putea identifica cele mai bune poze, eliminându-se astfel surplusul de fotografii, este de părere Essa.
     

  • Modul în care Facebook îţi distruge viaţa: un studiu al celor de la Harvard o confirmă

    Cercetările anterioare au arătat că utilizarea social media poate afecta relaţiile faţă-în-faţă, reduce implicarea în activităţi semnificative, creşte comportamentul sedentar, duce la dependenţa de internet şi erodează stima de sine prin comparaţii sociale nefavorabile. Alte studii au constatat că utilizarea social media are un impact pozitiv asupra bunăstării prin creşterea sprijinului social şi consolidarea relaţiilor din lumea reală.

    În studiul său, Deloitte a folosit trei grupuri de date de la 5.208 adulţi şi diverse măsuri de utilizare a Facebook, pentru a vedea modificarea stării de bine în asociere cu utilizarea acestuia, pe o perioadă de timp de un an. În măsurarea „stării de bine” a fost inclusă satisfacţia vieţii de zi cu zi,  percepţia individului despre sănătatea sa mintală, despre sănătatea sa fizică, cât şi indicele de masă corporală. Măsurile de utilizare Facebook include like-urile, crearea propriilor postări şi click-urile pe link-uri.

    Rezultatele au arătat că utilizarea Facebook a fost asociată negativ cu bunăstarea generală, cu un impact deosebit de puternic pentru sănătatea mintală. S-a constat că dând like-uri şi click pe link-urile altora duce, în timp, la o reducere semnificativă a nivelului de satisfacţie a vieţii, din punctul de vedere al utilizatorului.  

     

     

  • Modul în care Facebook îţi distruge viaţa: un studiu al celor de la Harvard o confirmă

    Cercetările anterioare au arătat că utilizarea social media poate afecta relaţiile faţă-în-faţă, reduce implicarea în activităţi semnificative, creşte comportamentul sedentar, duce la dependenţa de internet şi erodează stima de sine prin comparaţii sociale nefavorabile. Alte studii au constatat că utilizarea social media are un impact pozitiv asupra bunăstării prin creşterea sprijinului social şi consolidarea relaţiilor din lumea reală.

    În studiul său, Deloitte a folosit trei grupuri de date de la 5.208 adulţi şi diverse măsuri de utilizare a Facebook, pentru a vedea modificarea stării de bine în asociere cu utilizarea acestuia, pe o perioadă de timp de un an. În măsurarea „stării de bine” a fost inclusă satisfacţia vieţii de zi cu zi,  percepţia individului despre sănătatea sa mintală, despre sănătatea sa fizică, cât şi indicele de masă corporală. Măsurile de utilizare Facebook include like-urile, crearea propriilor postări şi click-urile pe link-uri.

    Rezultatele au arătat că utilizarea Facebook a fost asociată negativ cu bunăstarea generală, cu un impact deosebit de puternic pentru sănătatea mintală. S-a constat că dând like-uri şi click pe link-urile altora duce, în timp, la o reducere semnificativă a nivelului de satisfacţie a vieţii, din punctul de vedere al utilizatorului.  

     

     

  • Cum îşi distruge Apple partenerii de afaceri: compania este comparată cu o gaură neagră

    Acela a fost momentul când executivii de la Nokia au înţeles că producătorul de telefoane mobile, la acea dată liderul mondial, are probleme din cauza concurenţei cu Apple, fabricantul iPhone. În 2010, Nokia anunţa MeeGo, iar un an mai târziu îşi făcea planuri pentru a folosi Windows Phone. În prezent, compania finlandeză practic nu mai contează în lupta dintre coloşii pieţei de telefoane mobile. Nokia se mândreşte acum cu lansarea unei versiuni actualizate a celebrului model 3310.

    În universul dispozitivelor portabile, Apple este comparat cu o gaură neagră, sau cu Death Star, o staţie spaţială şi o armă supremă din Războiul Stelelor. Apple nimiceşte, prin asimilare sau prin dominaţie, tot ce-i intră în orbită. Nokia este doar una epavele care arată forţa distrugătoare (iar în acelaşi timp şi creatoare, după unii) a companiei americane. Lista victimelor cuprinde, printre altele, telefoanele BlackBerry şi MP3-urile Sony. Giganţi precum Microsoft şi Google au şi ei probleme. Ultima pe lista victimelor celui mai profitabil producător de smartphone-uri este fabricantul de cipuri britanic Imagination Technologies Group. 

    Apple exercită puteri imense asupra furnizorilor carei produc componentele pentru dispozitivele mobile. Alegându-şi designul şi cipurile, Apple le modeleză destinul.

    Dacă renunţă la ei, îi poate ruina, mai ales dacă victimele nu au un plan de salvare, scrie Bloomberg. În această situaţie se găseşte Imagination Technologies. În urmă cu câteva zile, compania a anunţat că a ajuns la punctul de la care nu mai are scăpare. Imagination Technologies a dezvăluit că Apple, cel mai mare client al său, intenţionează să renunţe la procesoarele sale grafice în doi ani şi că îşi va proiecta propriile procesoare.

    Având în vedere că vânzările către Apple contribuie cu jumătate la veniturile anuale ale firmei (de 120 de milioane de lire sterline în ultimul an fiscal), Imagination este în derivă. Preţul acţiunilor companiei s-au prăbuşit cu până la 70%, deoarece nimic din ce se întâmplă acum nu era aşteptat de investitori. Apple deţine 8% din acţiunile Imagination. Compania speră că va putea ajunge la o înţelegere cu americanii şi că aceştia nu vor putea să-şi proiecteze singuri procesoarele fără să-i încalce drepturile de proprietate intelectuală. Sunt şanse mari ca totul să se termine în instanţă, aşa cum se întâmplă de obicei în astfel de situaţii. Dar chiar şi dacă câştigă, s-ar putea ca Imagination să nu poată reveni pe o traiectorie sigură. Nu-i va fi uşor să găsească noi clienţi care să promită o răsplată la fel de stelară. Iar Apple a dat o lovitură dublă britanicilor, recrutând pe tăcute din angajaţii acestora.

    Producători de cipuri sau de alte componente ca Imagination sunt puternic dependenţi de Apple pentru venituri. Riscurile sunt uriaşe pe piaţa lipsită de echilibru a telefoanelor mobile inteligente, în care Apple şi Samsung revendică cea mai mare parte din profituri. Pentru a-şi asigura dominaţia, ambii producători de smartphone-uri aleg cele mai bune microprocesoare, cipuri şi componente pentru a fabrica cele mai bune dispozitive, vândute, bineînţeles, la preţuri ridicate. Spre deosebire de aceştia, companii ca Huawei Technologies sau Oppo Electronics, care fabrică telefoane mai ieftine pe Andriod, tind să cumpere seturi de componente preambalate pentru a ţine costurile jos.

    Până acum, Imagination se bucura de o viaţă frumoasă gravitând în jurul Apple şi Samsung. Orientarea producţiei spre procesoare grafice mai atrăgătoare pentru fabricanţii mai ieftini s-ar putea să fie dificilă. Va trebui probabil să diminueze costurile, să renunţe la cercetare şi dezvoltare şi să rişte ca prin acest picaj compania ale cărei active constau mai ales în talent ingineresc să intre într-o spirală a morţii. 

    Dependenţa puternică de un client de mărimea Apple este întotdeauna un risc. Vărul mai mare al Imagination, ARM Holdings, a evitat capcana Apple, elaborând planuri de design mai personalizabile. Acestea au ajuns standardul în industria de profil, ceea ce înseamnă că sursele de venit ale ARM sunt mai diverse.

    Legături puternice cu Apple au şi producătorul de cipuri german Dialog Semiconductor şi compania americană Cirrus Logic. Prima depinde de Apple pentru venituri în proporţie de aproape 70%, iar cealaltă de 85%.

    Apple este învinovăţit şi pentru declinul altor companii sau branduri, giganţi ai universului tehnologic, sau cel puţin pentru blocarea ascensiunii lor. În plină accelerare a evoluţiei tehnologiei, Apple a reuşit să stea înaintea concurenţei cu inovaţii cu care pariază pe capacitatea proprie de a evalua pieţele. În cazul iPod-urilor, în vânzare din 2001, avansul este astronomic, exclama MarketWatch în 2010, în perioada de glorie a playerelor media sofisticate. Acum, locul acestor dispozitive este luat de smartphone-uri. În jurul telefoanelor iPhone s-a creat un adevărat cult.

  • VIDEO Cum să-ţi faci un iPhone de unul singur. Ce a descoperit un tânăr care şi-a construit un telefon de la zero

    Scotty Allen şi-a petrecut ultimele luni în Shenzhen, China, asamblându-şi propriul iPhone 6S din părţi cumpărate de la pieţe de electronice din Huaqiangbei.

    Cele mai importante părţi ale telefonului sunt ecranul, bateria, placa de bază şi carcasa. 

    Vrei să ştii cum să-ţi construieşti singur propriul iPhone?

    CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX.RO

  • Cum să-ţi construieşti un iPhone de unul singur. Ce a descoperit un tânăr care şi-a construit un telefon de la zero

    Scotty Allen şi-a petrecut ultimele luni în Shenzhen, China, asamblându-şi propriul iPhone 6S din părţi cumpărate de la pieţe de electronice din Huaqiangbei.

    Cele mai importante părţi ale telefonului sunt ecranul, bateria, placa de bază şi carcasa. Software-ul iOS a venit reinstalat pe placa de bază pe care a găsit-o. Tănărul estimează ca a cheltuit aproximativ 300 de dolari  pentru aş construi Iphone-ul. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să-ţi construieşti un iPhone de unul singur. Ce a descoperit un tânăr care şi-a construit un telefon de la zero

    Scotty Allen şi-a petrecut ultimele luni în Shenzhen, China, asamblându-şi propriul iPhone 6S din părţi cumpărate de la pieţe de electronice din Huaqiangbei.

    Cele mai importante părţi ale telefonului sunt ecranul, bateria, placa de bază şi carcasa. Software-ul iOS a venit reinstalat pe placa de bază pe care a găsit-o. Tănărul estimează ca a cheltuit aproximativ 300 de dolari  pentru aş construi Iphone-ul. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro