BusinessMagazin

Tag: Serbia

  • D’ale monopolului

    Companiile au relatat pentru postul de radio B92 ca trebuie sa ofere un discont de 30–40%, fara insa ca produsele sa fie mai ieftine la raft, diferenta intrand in buzunarele vanzatorului.

    Astfel, toate sortimentele de paine trebuie sa aiba un discount de 30%, produsele de patiserie de 33%, biscuitii de 38%, pizza de 33%, iar produsele congelate de 37%. De asemenea, sunt impuse anumite conditii si termeni contractuali, cooperarea ulterioara si amplasarea produselor in rafturi depinzand de modul cum producatorii raspund solicitarilor Delta.

    Una dintre conditiile puse pentru a desface produsele in supermarketurile companiei este de a accepta un termen de plata de 60 de zile pentru produsele de panificatie si de 90 de zile pentru alimentele congelate. In plus, pentru acceptarea unui nou produs spre comercializare trebuie achitata o suma de aproximativ 2.500 de euro, de zece ori mai mare decat cea ceruta de retailerul sloven Merkator.

    Delta Holding detine aproximativ 40% din piata sarba de retail si a fost acuzata in aceasta vara de Comisia pentru Protectia Consumatorilor a parlamentului sarb ca abuzeaza de pozitia pe care o detine pe piata pentru a forma un monopol.

  • Numai peste 18 ani

    Conform actualelor prevederi legislative, angajatii firmelor de stat ar trebui sa primeasca 30% din actiunile intreprinderilor. Ivica Cvetanovic, presedintele Sindicatului Companiilor Publice, spune ca procentul se va reduce la 15% dupa aplicarea propunerii guvernului.

    O alta nemultumire este ca urmeaza sa primeasca actiuni toti cetatenii de peste 18 ani, acesta fiind singurul criteriu de acordare. Astfel, un angajat care a lucrat 40 de ani la o companie va primi acelasi numar de actiuni ca si unul care abia a implinit 18 ani.

    La greva au participat angajatii de la compania de electricitate Elektropriveda Srbije, de la NIS, Jugopetrol, Telekom, compania de tratare a apei Vodovod si JAT Airways. Distribuirea actiunilor va incepe la jumatatea anului viitor, ele urmand sa nu poata fi tranzactionate pe piata bursiera pana in 2009. Cele sase firme ale caror actiuni vor fi distribuite gratuit populatiei sunt NIS, compania de electricitate EPS, Telekom, JAT Airways, aeroportul din Belgrad si producatorul de medicamente Galenika.

  • Despre Kosovo vorbim pe 10 decembrie

    Presedintele provinciei Kosovo, Fatmir Sejdiu, a spus ca populatia albaneza nu va fi tinuta ostatica de cei ce se opun independent ei provinciei si ca in curind va fi luata o decizie. Presedintele sarb Vojislav Kostunica a spus ca tara sa pregateste un plan pentru eventualitatea unei declarari unilaterale a independent ei de catre Kosovo.

    In urma cu doua saptamani, fostul lider al gherilelor albaneze, Hasim Thaci, a avertizat ca va declara independenta provinciei pe 10 decembrie, in calitate de premier proaspat desemnat. La aceasta data, emisarii SUA, UE si cei ai Rusiei – partile care au organizat negocierile intre sarbi si albanezi – trebuie sa prezinte un raport secretarului general al ONU. Statele Unite sprijina ideea independentei provinciei Kosovo, insa Rusia sustine pozitia Serbiei.

  • Fara licitatie la TV

    Pentru intreg pachetul de 83,3% din actiunile DDOR detinut de statul sarb, Fondiaria a oferit suma de 184 de milioane de euro, respectiv de 1,2 ori valoarea primelor brute subscrise de firma sarba anul trecut. Comisia de licitatie a decis sa amane decizia in privinta adjudecarii.

    Conform unei surse din conducerea DDOR, citate de agentia Reuters, se astepta o oferta de 2,2–2,3 ori mai mare decat valoarea primelor brute subscrise, care sa fi tinut cont de ritmul rapid de crestere a pietei si de pozitia puternica a firmei pe piata.
    Pretul oferit va fi astfel mai mic chiar decat valoarea estimata a primelor pentru acest an. Initial, organizatorii pregatisera o licitatie cu strigare, care trebuia sa aiba loc la hotelul Hyatt Regency si sa fie transmisa in direct la televiziune.

    Documentatia de participare la licitatie a fost cumparata de 13 companii, din care 11 au primit avizul Bancii Nationale a Serbiei. Celelalte zece firme au fost Allianz din Germania, Axa si Groupama din Franta, Baloise din Elvetia, Ceska pojistovna din Cehia, Eureko din Olanda, Ethniki din Grecia, Generali din Italia, KBC Group din Belgia si Triglav din Slovenia.

  • Si Hit iese din Bulgaria

     Informatia, publicata de cotidianul bulgar Dnevnik, a fost confirmata de managerul companiei sarbe, Dragan Filipovic. In cazul in care tranzactia se va incheia cu succes, magazinele vor fi redenumite Tempo, brandul sub care opereaza discounterul sarb.

    Filipovic a precizat ca negocierile ar trebui sa se finalizeze pana la sfarsitul anului. Initial, Hit a anuntat ca doreste sa investeasca 50 de milioane de euro in deschiderea a 15 unitati, dar expansiunea s-a oprit dupa deschiderea magazinelor din doua orase situate in apropierea Sofiei, Mladost si Liulin. Surse din piata locala imobiliara si de retail spun ca Hit negociaza de mai multa vreme vanzarea celor doua unitati. Aceasta ar fi a doua iesire de pe piata bulgara a unui lant strain de retail, dupa exitul companiei turce Ramstore.

  • Soft ilegal cu chitanta

    Business Software Alliance (BSA) a constatat ca peste 57% dintre comercianti "nu informeaza cumparatorii despre posibilele actiuni impotriva utilizatorilor de programe software instalate ilegal".

    Dragomir Kojic, reprezentantul BSA, spune ca Serbia detine una din cele mai ridicate rate ale pirateriei software din Europa Centrala si de Est – 78%. Spre comparatie, in Croatia aceasta este de 58%. In ciuda introducerii unor reglementari impotriva pirateriei, nivelul redus al salariilor, de aproximativ 300 de euro, si pretul ridicat al licentelor ii determina pe multi sarbi sa continue sa apeleze la softuri ilegale.

  • 15% pentru popor

    Conform acesteia, 51% din actiunile companiei petroliere NIS vor fi vandute unui partener strategic (este vorba de cea pe care grupul Rompetrol si-a exprimat de mai multe ori interesul s-o cumpere). Statul va pastra 34% din actiuni, iar restul de 15% vor fi oferite gratis.
    Mladan Dinkic, ministrul economiei, a spus ca acelasi principiu va fi aplicat si la privatizarea companiei aeriene Jat Airways, urmand sa se mai stabileasca daca investitorul strategic va achizitiona 49 sau 51% din actiuni. Conform strategiei, statul va ramane actionar majoritar la compania energetica EPS, la Telekom Serbia, la aeroportul Nikola Tesla si la compania farmaceutica Galenika.

    Procentul pe care il va pastra va fi de 70% din actiunile acestor firme. Un pachet de 15% va fi listat la Bursa din Belgrad, tot 15% din actiuni urmand sa fie distribuite gratuit cetatenilor.
    Potrivit estimarilor, patru milioane de persoane vor beneficia de actiuni gratuite, avand de asemenea dreptul de a cumpara alte actiuni care sa valoreze cel mult 5.000 de euro. Dinkic a adaugat ca noua strategie de privatizare va intra in procedura de dezbatere parlamentara pana la sfarsitul acestei luni.

  • Grecii cumpara prin intermediar

    Grupul grecesc Marfin Investment, care detine si bancile Piraeus si Laiki, s-a aflat in spatele companiei Verano Motors, care a reusit sa cumpere RK Beograd, al treilea lant de magazine din Serbia.
    Intr-o licitatie organizata de Agentia de Privatizare si transmisa la televiziune, Verano Motors a oferit pretul de 360 de milioane de euro pentru 66,67% din actiunile RK Beograd, pretul de pornire fiind de 140 de milioane de euro.
    Andreas Vgenopoulos, vicepresedintele grupului Marfin, spune ca acesta isi popune sa ajunga cel mai mare proprietar de spatii comerciale din Serbia, achizitia RK Beograd fiind un pas important in atingerea obiectivului. In total, firma sarba achizitionata detine 239.679 de metri patrati de spatii comerciale in 34 de magazine. In tranzactie a fost inclus si Centrul de Afaceri si Distributie din Belgrad, care acopera o suprafata de 27 de hectare, precum si un supermarket si un depozit in Podgorica.

  • Cine sparge gheata?

    Expertii bursei considera ca daca marile monopoluri de stat, cum ar fi NIS, Telekom, producatorul de energie EPS sau Nikola Tesla Airport, nu vor fi listate, investitorii locali vor duce lipsa de titluri de calitate si este posibil sa-si orienteze banii spre alte burse. In plus, acestea sunt titlurile in jurul carora se construieste piata de capital, ele fiind primele care intra in atentia investitorilor institutionali. Desi Delic crede ca Telekom Serbia ar putea fi compania care va sparge gheata si se va lista prima pe bursa, criticii spun ca firma s-ar putea impotrivi listarii din dorinta de a evita aducerea la cunostinta publicului a rapoartelor sale financiare.

  • Companiile romanesti, la vanatoare in Serbia

    La inceput de an, grupul petrolier Rompetrol, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, a depus o scrisoare de interes pentru achizitia pachetul de control la NIS, cea mai mare companie de profil din Serbia. NIS (Nafta Industrija Srbije) reprezinta unul dintre ultimele active petroliere de stat din Europa de Sud-Est, cu un portofoliu puternic in downstream, printre care se numara rafinarii la Belgrad, Pancevo si Novi Sad. Tranzactia va viza vanzarea unui pachet de control de circa 37%, restul actiunilor fiind impartite intre guvernul Serbiei (35%), fonduri de pensii si alti investitori. Compania se afla deja in vizorul unor jucatori de talie regionala, ca OMV (Austria), MOL (Ungaria), PKN Orlen (Polonia) si Rompetrol.Grupul magnatului Patriciu, cu afaceri anuale de 6 miliarde de dolari (5 miliarde de euro), desfasoara activitati in 13 tari europene, iar prin aceasta achizitie urmareste sa construiasca un pod de operatiuni intre zona Balcanilor si coasta franco-spaniola a Atlanticului, considerate cele doua motoare de dezvoltare ale business-ului sau petrolier. O alta companie romaneasca, Cuprom, a fost desemnata la sfarsitul lui 2006 castigatoarea licitatiei de privatizare a companiei miniere RTB Bor din Serbia. Cu o oferta de 400 de milioane de dolari (peste 330 de milioane de euro), Cuprom i-a devansat pe principalii jucatori inscrisi in cursa: un consortiu condus de compania cipriota East Point Holdings a omului de afaceri sarb Zoran Drakulic, care a oferit pretul de 340 de milioane de dolari, si compania Amalco, inregistrata tot in Cipru, cu un pret inaintat de 288 de milioane de dolari. Agentia de Privatizare din Serbia va incepe discutiile cu reprezentantii Cuprom pentru finalizarea contractului de vanzare-cumparare.