Tag: sanctiuni

  • Oficial Huawei avertizează: Sancţiunile impuse companiei de către SUA „creează un precedent periculos” care va afecta miliarde de utilizatori

    De asemenea, oficialul a adăugat că sancţiunile vor „afecta direct” companiile americane şi zeci de mii de locuri de muncă din Statele Unite.

    Declaraţiile acestuia vin în contextul în care autorităţile de la Washington au inclus Huawei pe lista companiilor care nu pot semna contracte cu firmele din Statele Unite fără o aprobare specială, măsură care a dus la amplificarea războiului comercial dintre SUA şi China. Decizia Administraţiei Trump a fost luată din motive de securitate naţională, în condiţiile în care compania este acuzată că produsele sale ar prezenta riscuri de securitate şi ar fi utilizate inclusiv pentru spionaj în favoarea Beijingului.

    Huawei a respins în repetate rânduri acuzaţiile potrivit cărora produsele sale prezintă riscuri de securitate şi a negat orice legătură cu Guvernul chinez.

    „Politicienii din Statele Unite folosesc puterea unei naţiuni întregi pentru a lupta cu o companie privată”, a declarat Song Liuping în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă. El a adăugat că decizia Washingtonului de a include Huawei pe această listă va avea efecte puternice. „Această decizie riscă să ne afecteze clienţii din peste 170 de ţări, dat fiind că trei miliarde de consumatori folosesc produsele şi serviciile Huawei la nivel mondial”, a spus acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sute de companii chineze la un târg internaţional în Coreea de Nord, în pofida sancţiunilor

    Agenţia nord-coreeană de ştiri KCNA a relatat că la cea de-a 22-a ediţie a Târgului Comercial Internaţional de Primăvară de la Phenian, care s-a deschis luni, participă peste 450 de companii locale şi străine, inclusiv din state ca Rusia, China, Pakistan şi Polonia.

    Potrivit experţilor, citaţi de NK News, un site care monitorizează situaţia din Coreea de Nord, această ediţie a târgului ar putea fi cel mai mare astfel de eveniment găzduit în această ţară.

    La târg participă cel puţin 216 companii din China, a precizat NK News.

    Printre produsele expuse se numără “metale, electronice, utilaje, materiale de construcţie, produse de sănătate, alimente şi bunuri de consum”.

    Citti mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autorităţile au sancţionat două hoteluri de patru stele din Mamaia chiar din prima zi a sezonului estival

    Două hoteluri de patru stele din Mamaia vor fi sancţionate de comisarii de la Protecţia Consumatorului din cauza condiţiilor improprii descoperite în unele camere şi în bucătării. Zeci de kilograme de produse au fost retrase de la consum, iar mai multe camere vor fi oprite temporar de la închiriere.

    Potrivit reprezentanţilor Comisariatului Judeţean pentru protecţia Consumatorului Constanţa, miercuri la prânz au fost efectuate controale la două hoteluri clasificate la patru stele din zona Mamaia Nord, în urma reclamaţiei depuse de către un client.

    „Controlul a fost pe baza unei sesizări şi îndemn toţi consumatorii să procedeze la fel. Hotelul este renovat în ultimii ani, dar administrat necorespunzător. (…) Bucătăria are parte de dotări peste nivelul multora dintre bucătăriile controlate de noi, dar gestionarea acestora este lamentabilă. Întreţinerea echipamentelor şi a dotărilor ţine de modul în care angajaţii înţeleg să-şi respecte locul de muncă. Repet, dotările sunt la un nivel bun”, a explicat şeful CJPC Constanţa, Horia Constantinescu.

    El spune că din cauza abaterilor constate, mizeria fiind una dintre acestea, conducerile unităţilor de cazare au fost invitate, joi, la sediul Comisariatului cu documentele ce privesc administrarea acestora, urmând să le fie comunicate atunci şi sancţiunile.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Apariţia inopinată a ministrului Pintea, în mijlocul nopţii, la un spital din provincie s-a terminat cu sancţiuni

    Trei din angajaţii Spitalului Judeţean Constanţa au fost sancţionaţi după ce duminică noaptea ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a făcut o vizită inopinată în spital, declarând că a fost în secţiile de Neurologie, Cardiologie şi Pediatrie şi a găsit „dezastru este în secţia Neurologie! Dezastru, mizerie, debandadă, o lipsă de organizare totală”.
     
    Astfel, s-a dispus încetarea mandatului de asistent şef interimar pentru asistenta din Secţia Neurologie, avertisment scris asistentei medicale din cadrul secţiei UPU-SMURD Constanţa, care a fost de serviciu în zona de triaj în data de 7 aprilie, iar directorul de îngrijiri a primit o atenţionare privind intensificarea controalelor pe secţiile unităţii.
     
    „Menţionăm că niciuna dintre salariate nu a mai fost sancţionată până în prezent, iar deciziile au fost luate în conformitate cu prevederile legale din Codul muncii, coroborat cu prevederile Regulamentului Intern al SCJU Constanţa”, arată, într-un comunicat de presă transmis vineri, reprezentanţii SCJU Constanţa.
     
    De asemenea, în secţia de Neurologie vor începe lucrări de igienizare.
     
    „O procedură similară a avut loc şi în anul 2016, iar în anul 2018 a fost înlocuit tot mobilierul – paturi, saltele, noptiere, mese şi scaune. Facem însă precizarea că secţia Clinică Neurologie nu a fost niciodată reabilitată, urmând ca lucrările să înceapă după finalizarea reabilitării secţiei Obstetrică Ginecologie 1”, mai arată sursele citate.
     
    Ministrul Sorina Pintea a spus, după vizită, că a găsit „dezastru” şi „mizerie”, în special în secţia Neurologie.
     
  • Italienii de la UniCredit trebuie să plătească aproape 1 miliard de dolari statului american după ce a încălcat sancţiunile impuse Iranului

    UniCredit se apropie de încheierea unei înţelegeri cu autorităţile americane pe fondul acuzaţiilor potrivit cărora banca a furnizat servicii financiare în dolari clienţilor iranieni, încălcând astfel sancţiunile SUA aplicate Iranului, scrie Bloomberg.

    Acordul ar ajunge la 900 de milioane de dolari, dar ar putea scăpa gigantul UniCredit de urmărirea penală.

    O înţelegere de un asemenea nivel ar deveni una dintre cele mai mari penalizări aplicate de SUA pentru încălcarea sancţiunilor impuse altor ţări. Singurele bănci care au încheiat acorduri mai mari cu statul american sunt Societe Generale, Commerzbank, HSBC şi BNP Paribas. Dintre acestea, doar BNP Paribas şi-a recunoscut vina.

    „Este o veste foarte bună pentru UniCredit deoarece elimină unul dintre riscurile variabile ale băncii. Asta ar putea îmbunătăţi evaluarea businessului creditorului în viitor”; spune Fabrizio Bernardi, analist în cadrul Fidentiis Equities.

    CEO-ul Jean Pierre Mustier a moştenit acest caz de la echipa anterioară de conducere atunci când a preluat cârma creditorului italian în iulie 2016. El a anunţat că a făcut provizioane legate de aceste acuzaţii încă din luna noiembrie şi spunea că nu va avea niciun impact asupra conturilor băncii.

    O înţelegere ar trebui să fie anunţată în săptămânile următoare, potrivit aceleiaşi surse. Investigaţia asupra UniCredit este derulată în prezent de Departamentul de Justiţie, Departamentul Trezoreriei pentru Controlul Activelor Străine, Rezerva Federală, procurorul Manhattan-ului şi Departamentul pentru Servicii Financiare din New York.

    Divizia germană a UniCredit, HypoVereinsbank, a fost citată în martie 2011 de Biroul Procurorului din New York cu privire la o serie de tranzacţii derulate cu mai multe entităţi iraniene care se aflau sub sancţiunile SUA.

    Creditorul a format provizioane de 831 milioane dolari în T3 2018.

     

  • Faţa ÎNTUNECATĂ a unei companii GIGANT, care ajută DICTATORII în vremurile în care democraţia şi valorile ei de bază sunt atacate din ce în ce mai feroce

    Vacanţa de anul trecut a angajaţilor McKinsey în China a fost una de neuitat.

    Sute dintre consultanţii firmei s-au distrat în deşert, călărind cămile peste dune de nisip şi petrecând în corturi legate între ele de covoare roşii. Întâlnirile au avut loc într-o sală de banchet cavernoasă, amintind de curtea opulentă a unui sultan, cu un semn deasupra capetelor tuturor: „Nu pot să stau liniştit, lucrez la McKinsey & Company“. Mesajul a captat întocmai starea de spirit. Remarcabilă este locaţia: Kashgar, vechi oraş de pe anticul drum al mătăsii din vestul îndepărtat al Chinei, care acum se confruntă cu o criză umanitară majoră.

    La aproximativ 6 km de locul unde consultanţii de la McKinsey discutau despre munca lor, care include consilierea unora dintre cele mai importante companii din China, a fost construită o tabără imensă capabilă să ţină închişi mii de etnici uiguri. Tabăra face parte dintr-un vast arhipelag de centre de îndoctrinare pentru aproape un milion de oameni.

    Cu o săptămână înainte de evenimentul McKinsey, un comitet al Naţiunilor Unite a denunţat detenţiile în masă şi a cerut guvernului Chinei să se oprească. Însă drama nu pare să-i fi deranjat pe consultanţii de la McKinsey, care au postat pe Instagram poze care le documentau aventurile în stilul Disneyland. De fapt, implicarea  McKinsey în politicile guvernului chinez este mult mai profundă decât alegerea ciudată a firmei de a-şi face cunoscută prezenţa în această ţară.

    Timp de un sfert de secol, compania s-a alăturat unei constelaţii de corporaţii americane care ajută China să treacă de faza de tranziţie de la o economie înapoiată la una cu ambiţia de a deveni lider mondial. Însă, deoarece creşterea Chinei reprezintă o provocare pentru dominaţia americană, Washingtonul devine din ce în ce mai critic faţă de unele dintre politicile specifice Beijingului, inclusiv faţă de cele la dezvoltarea cărora McKinsey a ajutat. Unul dintre clienţii McKinsey, o companie de stat, a ajutat la construirea insulelor artificiale ale Chinei din Marea Chinei de Sud, punct major de tensiune militară cu Statele Unite.

    Se pare că rolul McKinsey în China este doar un exemplu al muncii extinse a companiei – şi uneori controversate – în întreaga lume, potrivit unei anchete realizate de The New York Times care a inclus interviuri cu 40 de foşti şi actuali angajaţi ai firmei de consiliere, precum şi cu zeci de clienţi de-ai lor.

    În vremuri în care democraţiile şi valorile lor de bază sunt atacate din ce în ce mai feroce, emblematica firmă americană a ajutat la ascensiunea guvernelor autoritare şi corupte pe tot globul, uneori în moduri care intră în conflict cu interesele americanilor.

    Printre clienţii firmei se numără monarhia absolutistă a Arabiei Saudite, Turcia sub conducerea autocrată a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi guverne infestate de corupţie din ţări precum Africa de Sud.

    În Ucraina, McKinsey şi Paul Manafort – preşedintele de campanie al preşedintelui american, Donald Trump, ulterior condamnat pentru fraudă financiară – au fost plătiţi de acelaşi oligarh pentru a ajuta la refacerea imaginii terfelite a unui candidat la preşedinţie ieşit din graţiile poporului şi Occidentului, Viktor Ianukovici, transformându-l într-un reformator.

    Odată ajuns la putere, Ianukovici a respins Occidentul, a luat partea Rusiei, pentru ca apoi să fugă din ţară, lăsând în urmă un măcel şi acuzaţii că a furat sute de milioane de dolari. Revoluţia a fost urmată de haos în Ucraina şi de o situaţie tensionată între Occident şi Kremlin.

    În Rusia, McKinsey a colaborat cu companii apropiate guvernului de la Kremlin care au fost sancţionate de guvernele occidentale – companii pe care firma le-a ajutat să se dezvolte de-a lungul anilor şi cărora, în unele cazuri, continuă să le ofere consultanţă.

    Firma şi-a oferit serviciile în multe sectoare ale economiei ruse, inclusiv în minerit, în industria prelucrătoare, a petrolului şi gazelor, în sectorul bancar, în transport şi agricultură. Un oficial al McKinsey a rămas în consiliul pentru energie al guvernului rus. De acolo, fostul consultant al McKinsey a plecat să lucreze la companiile ruseşti pe care le-a ajutat în trecut.

    În august, banca rusească VEB, deţinută în întregime de stat, cu legături cu serviciile de informaţii ruseşti şi sub sancţiunile Statelor Unite, a angajat McKinsey pentru a o ajuta la dezvoltarea strategiei de afaceri.

    Nu există niciun indiciu că McKinsey a încălcat sancţiunile americane, care interzic numai anumite tranzacţii cu companii şi persoane vizate. Însă rămâne întrebarea dacă firma, în urmărirea unor oportunităţi legitime de afaceri în străinătate, nu cumva ajută la întărirea conducerii autoritare a preşedintelui rus, Vladimir Putin. Alte companii de consultanţă servesc clienţi similari, dar niciuna nu prezintă prin mărime şi experienţă credibilitatea pe care o conferă McKinsey, un confident de 92 de ani pentru multe dintre cele mai admirate companii din lume.

    În China, firma a oferit consultanţă pentru cel puţin 22 dintre cele mai mari 100 de companii de stat, cele care realizează unele dintre cele mai strategice şi problematice iniţiative ale guvernului, potrivit unor materiale în limba chineză analizate de The Times.

    Deşi nu este neobişnuit ca firme americane să colaboreze cu companii chineze de stat, rolul McKinsey a adus compania deseori în mijlocul unor tranzacţii controversate. În Malaysia, firma l-a ajutat pe unul dintre cei mai corupţi conducători din Asia să-şi construiască legitimitate pentru a primi miliarde de dolari veniţi din China într-un moment în care era bănuit că şi-a băgat în buzunare sume mari din banii publici. Politicianul a fost contestat prin protestele a zeci de mii de oameni ieşiţi în stradă.

    McKinsey îşi apără munca în întreaga lume, spunând că nu va accepta misiuni în contradicţie cu valorile companiei. De asemenea, oferă aceleaşi motive ca alte companii pentru munca în folosul naţiunilor corupte sau autoritare – schimbarea se obţine cel mai bine din interior.

    „Din 1926, McKinsey a căutat să facă o schimbare pozitivă pentru firmele şi comunităţile în care trăiesc şi muncesc oamenii noştri“, se arată într-o declaraţie a companiei. „Au fost create zeci de mii de locuri de muncă, au fost îmbunătăţite vieţi şi a fost oferită educaţie datorită muncii pe care am făcut-o cu clienţii noştri. Ca multe alte corporaţii majore, inclusiv concurenţii noştri, căutăm să navigăm într-un mediu geopolitic în schimbare, dar nu susţinem sau nu ne angajăm în activităţi politice, se mai spune în comunicat.

    Totuşi, unii analişti, diplomaţi cu experienţă şi experţi în guvernanţă globală, văd rolul McKinsey într-o lumină diferită. În timp ce Statele Unite se retrag din cooperarea internaţională şi adoptă o poziţie mai naţionalistă, companii majore precum McKinsey desfăşoară activităţi în ţări cu puţin respect pentru drepturile omului – uneori fac să avanseze, mai degrabă decât să stopeze, tacticile controversate ale celor mai mari rivali ai Americii.„Este mult mai probabil ca ei să permită existenţa acestor regimuri şi să devină complicii lor“, a spus David J. Kramer, fost secretar de stat adjunct. „Nu vor să-şi înstrăineze regimurile, altfel ar pierde afaceri.“

    „CV-ul” lui Ianukovici includea două condamnări penale şi alegeri măsluite, fapte despre care mulţi au presupus că i-ar inhiba ambiţiile de a conduce ţara. Aşadar, a fost oarecum surprinzător că McKinsey a ajutat la lustruirea imaginii corodate a lui Ianukovici şi l-a transformat în altceva: un lider care gândeşte în perspectivă, cu o viziune economică asupra unui viitor mai bun pentru toţi ucrainenii.

    Rolul McKinsey în învierea carierei politice a lui Ianukovici a fost uitat din cauza gălăgiei create de condamnarea lui Manafort, fostul preşedinte de campanie al lui Trump, pentru primirea în secret a milioane de dolari pentru a-l ajuta pe politicianul ucrainean să câştige preşedinţia în 2010.

    Însă McKinsey a fost finanţată de acelaşi oligarh care l-a susţinut pe Manafort şi a elaborat un plan economic pe care Ianukovici l-a fluturat pentru a-şi dezarma criticii – înainte de a renunţa la o mare parte din el după ce a devenit preşedinte.

    În cea de-a 100-a zi de mandat, într-un palat din epoca sovietică împodobit cu artă cazacă, Ianukovici şi-a informat riguros naţiunea, expunându-şi planul economic. După ce şi-au sorbit coniacul şi whiskyul, legiuitorii şi oaspeţii au umplut sala mare, unde camerele s-au oprit asupra unui bărbat în costum albastru strălucitor şi cu un CV care a atins vieţile tuturor oamenilor din Ucraina.

    Numele lui: Rinat Ahmetov, cel mai bogat oligarh al ţării. El a fost motivul adunării şi avea motive să se simtă bine. El l-a salvat pe Ianukovici printr-o strategie care a inclus angajarea a două grupuri de consultanţă foarte diferite: pe Manafort, a cărui echipă cu legături cu Rusia a lucrat pentru dictatori cu puţin respect pentru drepturile omului, şi pe McKinsey, furnizorul celor mai bune practici pentru cele mai importante corporaţii ale lumii.

    Că aceste două grupuri disparate au găsit un teren comun este o mărturie a vastului imperiu de afaceri şi a abilităţilor politice ale lui Ahmetov. Însă pentru McKinsey, situaţia a subliniat riscul oferirii serviciilor într-o parte instabilă a lumii, unde compania ar putea fi percepută ca rampă pentru guverne autocrate sau corupte. Manafort a avut o misiune dublă: să înbunătăţească reputaţia lui Ianukovici şi să întărească Partidul Regiunilor, prorus, netezind drumul spre preşedinţie pentru dictator. McKinsey a oferit ceva diferit – un plan economic pe care Ianukovici îl putea folosi pentru a-şi lua imaginea de reformator bazat pe piaţă, care înclină spre vest.

    Pentru a se asigura că mesajul ajunge unde trebuie, Ianukovici şi Ahmetov au menţionat în mod special McKinsey în discuţii cu oficialii americani, potrivit documentelor diplomatice publicate de WikiLeaks. Ahmetov i-a asigurat pe americani că omul său era „un susţinător puternic al McKinsey“, în timp ce Ianukovici a subliniat că îi instruise pe agenţii săi „să lucreze direct cu experţii de la McKinsey“.

    Diplomaţii au rămas foarte neîncrezători. Un jurnalist ucrainean respectat a avertizat oficialii americani că Ianukovici este omul care poate „să cânte un cântec acum şi după aia să înjunghie pe cineva cu cuţitul“.

    Au existat întrebări şi despre Ahmetov, care de mult timp era suspectat de legături cu crima organizată, pe care le-a negat. Un diplomat a descris Partidul Regiunilor ca fiind un paradis pentru „mafioţi şi oligarhi“, observând că formaţiunea ar putea încerca să-şi spele această imagine. Legăturile financiare ale lui Ahmetov cu Manafort şi McKinsey au depăşit politica. El i-a angajat să consilieze părţi ale imperiului său corporatist, care includea oţel, minerit, energie, finanţe, telecomunicaţii, active imobiliare, media, transport, agricultură şi fotbal. El a angajat, de asemenea, foşti consultanţi de la McKinsey pentru a-i ajuta afacerea, plasându-i în funcţii de conducere.

    Ahmetov l-a plătit pe Manafort prin transferuri bancare efectuate prin intermediul unei companii cipriote paravan, arată înregistrările instanţelor. Şi operativi ai Partidului Regiunilor l-au plătit pe american prin intermediul companiilor paravan, în cele din urmă aceasta ducând la condamnarea sa în Statele Unite, pentru că nu a raportat banii în declaraţiile sale fiscale.

    McKinsey, dimpotrivă, şi-a primit banii printr-o fundaţie ucraineană finanţată de Ahmetov şi condusă de un fost consultant al McKinsey care locuieşte acum la Moscova. Înfiinţată pentru a promova reforma economică, fundaţia a căutat, de asemenea, să promoveze McKinsey – şi, prin extensie, pe Ianukovici.

    Pentru a ajunge la publicul larg din Statele Unite, fundaţia a organizat două forumuri privind economia ucraineană – unul la hotelul Four Seasons din New York şi celălalt la Washington. În ansamblu, munca firmei McKinsey a fost bine primită. Însă promisiunea unui viitor mai bun nu a avut viaţă lungă.

    În câţiva ani, Ucraina a virat spre prăbuşire economică în timp ce Ianukovici jefuia naţiunea, trăind într-un palat înconjurat de o grădină zoologică privată, un teren de golf, un garaj umplut cu maşini clasice şi un restaurant privat sub forma unei nave de piraţi. Ca şi cum acest lux nu ar fi fost suficient, preşedintele şi-a construit, în linişte, o casă de vacanţă enormă pe litoral, cu camere înalte şi o piscină interioară, care eclipsează reşedinţa sa de lucru.

    Kievul s-a întors repede împotriva lui Ianukovici. Acesta promitea de mult timp să apropie Ucraina de Occident prin semnarea unor acorduri politice şi comerciale cuprinzătoare cu Uniunea Europeană. Însă, brusc, şi-a adus ţara mai adânc pe orbita Rusiei.

    Protestatarii au inundat străzile kievene luni de zile, cântând sloganuri pro-Europa. Guvernul lui Ianukovici a răspuns cu violenţă, riposta culminând cu ceea ce reprezentantul Parlamentului European a numit un „Tienanmen ucrainean“, referindu-se la represiunea brutală asupra demonstranţilor din Piaţa Tienanmen din China. Mai mult de 80 de protestatari au fost ucişi înainte ca Ianukovici să părăsească ţara în 2014. Haosul nu s-a terminat acolo. Dezamăgit, Putin a intrat cu armata în Ucraina, a anexat Crimeea şi a stârnit un război separatist care a dus la curmarea a mai mult de 10.000 de vieţi. Vestul a răspuns dând afară Rusia din Grupul celor 8 democraţii industrializate şi impunând sancţiuni. Conflictul dintre Putin şi Occident a început.

    McKinsey şi-a apărat rolul avut la ascensiunea lui Ianukovici spunând că fundaţia a fost serioasă în ceea ce priveşte promovarea dezvoltării economice în Ucraina şi a avut în consiliul său lideri occidentali proeminenţi. Fundaţia a fost desfiinţată în linişte – fără a-şi atinge obiectivele – chiar înainte ca Ianukovici să fugă în Rusia. Nici Ahmetov şi nici McKinsey nu vor să spună câţi bani a câştigat firma de consiliere. „Când am ajuns la concluzia că guvernul nu-şi respecta agenda de reforme, am încheiat colaborarea“, se arată într-un comunicat al McKinsey.

    Ahmetov, care a rupt public legăturile cu Ianukovici în timpul protestelor, a refuzat să vorbească cu The Times. În interiorul sediului său împodobit cu ornamente aurite sau care imită argintul, un purtător de cuvânt a spus că fundaţia nu a avut succes deoarece politicienii nu avut voinţa de a „îmbrăţişa agenda de reforme“.

    Însă critici precum Anders Aslund, economist născut în Suedia, care a consiliat guvernul rus în anii 1990 şi mai târziu guvernul Ucrainei, s-au plâns de modul în care imaginea lui Ianukovici era vândută capitalelor occidentale. Era clar, a spus Aslund, că povestea lui Ianukovici „era despre putere şi jaf“.

    Rolul McKinsey în Ucraina nu s-a încheiat cu căderea lui Ianukovici. „Construim lideri care pot avea un impact durabil şi semnificativ pentru companiile majore din Ucraina, pentru economie şi societate“, scrie compania pe site-ul său. McKinsey a devenit rapid o favorită a succesorului lui Ianukovici, Petro O. Poroşenko, un oligarh cunoscut ca „regele ciocolatei“ pentru afacerile sale cu dulciuri.

    Într-un discurs din noiembrie anul trecut, Poroşenko a lăudat McKinsey pentru cei 15 ani de activitate în Ucraina. Nora sa a lucrat pentru companie în cea mai mare parte a preşedinţiei sale. Între timp, McKinsey a continuat să ofere servicii de consultanţă lui Ahmetov, împărţind ultimul etaj al unei clădiri de birouri din Kiev cu o firmă de-a milionarului. O altă firmă de-a lui Ahmetov se află mai jos cu un etaj. De fapt, Ahmetov deţine întreaga clădire, care include, pe holul mare, o afacere potrivită pentru un oligarh: o reprezentanţă Aston Martin Rolls-Royce.

    McKinsey are rol activ şi în ascensiunea acum puternicelor companii chineze, însă aceasta este o altă poveste.


    Paul ​Manafort, coordonator al campaniei electorale a lui Donald Trump, a pledat anul trecut vinovat pentru conspiraţie împotriva Statelor Unite şi a început să coopereze cu procurorii care au lucrat la investigaţia procurorului special Robert Mueller privind intervenţia Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2016.

  • Primăria Timişoara şi Nicolae Robu riscă sancţiuni uriaşe şi dosar penal, după ce au tăiat cablurile aeriene, lăsând abonaţii fără televiziune, semnal la telefon şi Internet

     
    Comisarul şef al Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Timiş, Sorin Claudiu Susanu, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că Primăria Timişoara, precum şi Nicolae Robu, riscă sancţiuni uriaşe după ce edilul şi angajaţi ai municipalităţi au tăiat cabluri aeriene, nemulţumiţi că proprietarii lor nu le duc în subteran.
     
    De asemenea, la finalul cercetărilor, ar urma să fie sesizate mai multe instituţii, astfel că Nicolae Robu s-ar putea alege cu un dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere.
     
    „Este halucinant că responsabilii din partea Primăriei Timişoara nu au putut face dovada că au fost notificaţi consumatorii afectaţi, nu se cunoaşte numărul consumatorilor afectaţi ca urmare a acestei măsuri. Au şi recunoscut că nu cunosc cu exactitate pe cine şi câţi au afectat. Nu au putut să facă dovada faptului că primăria avea o formă legală să desfăşoare o astfel de activitate. Totodată, domnului primar i-am solicitat să ne aducă inclusiv documentele legale, respectiv medicina muncii şi avizul psihologic pentru munca la înălţime. Am văzut că dânsul, personal, a desfăşurat această activitate, care pe lângă că a prejudiciat grav un număr foarte mare de consumatori, i-a şi pus în pericol pe cei din zonă, prin faptul că nu a delimitat spaţiul aşa cum este corespunzător.
     
  • Atenţie dacă circulaţi cu transportul în comun în Capitală! Noile amenzi STB de 500 de lei au intrat în vigoare. S-au aplicat deja peste 1.200 de sancţiuni

    Puţini sunt călătorii din Bucureşti care ştiu că STB aplică, de la începutul anului, noile amenzi de 500 de lei, asta pentru că Municipalitatea nu a făcut un anunţ oficial în acest sens. Aşadar, de la începutul anului, au fost aplicate mii de amenzi de 500 de lei.
     
    „În perioada 1 ianuarie – 08.02.2019 s-au întocmit 1.230 procese verbale de contravenţie, în cuantum de 500 de lei fiecare”, au precizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii STB.
     
    Noul regulament al Societăţii de Transport Bucureşti (STB), care prevede o creştere a amenzii pentru neplata unei călătorii, de la 150 la 500 de lei, a fost stabilit anul trecut. Potrivit acestuia, călătorii pot plăti jumătate din această sumă, în termen de 15 zile, iar călătorii vor avea, în continuare, posibilitatea plăţii pe loc a suprataxei de 50 de lei.
     
    De asemenea, potrivit noului regulament, călătorii care ocupă cu bagaje încă un loc vor primi amendă 100 de lei pentru neplata unui bilet în plus.
     
    „Ocuparea locurilor de pe scaune cu mărfuri sau bagaje fără validarea, în plus, a unui titlu de călătorie la tariful în vigoare la data efectuării călătoriei, pentru fiecare loc ocupat cu mărfurile sau bagajele respective se sancţionează cu 100 de lei”, se arată în regulament.
     
    Mai mult, transportarea bagajelor sau obiecelor de dimensiuni mari (lăzi, mobilier, bare metalice) va fi sancţionată cu 150 de lei.
     
    Călătorii care vor încălca şi următoarele reguli vor fi amendaţi cu 500 de lei:
     
  • Nouă persoane şi o entitate, sancţionate de UE, sub un nou regim faţă de utilizarea armelor chimice

    ”Sancţiunile includ doi reprezentanţi ai Serviciului de Informaţii al Rusiei (GRU), precum şi şeful şi adjunctul şefului serviciului, responsabili pentru posesia, transportul şi folosirea unui agent neurotoxic în oraşul britanic Salisbury în data de 4 martie 2018”, se arată în comunicat.
     
    De asemenea, o serie de sancţiuni au fost impuse unei entităţi siriene responsabile pentru dezvoltarea şi producţia unor arme chimice, respectiv Centrul Ştiinţific pentru Studii şi Cercetare (SSRC), precum şi pentru cinci oficiali sirieni direct implicaţi în activităţile SSRC. Aceste persoane şi entităţi au fost primele care s-au aflat pe lista regimului de sancţiuni privind noile arme chimice. SSRC a fost deja inclus pe lista regimului de sancţiuni din Siria.
     
  • CNA a sancţionat Realitatea TV: Emisia, suspendată pentru 10 minute/ Lideri din opoziţie, reacţii vehemente

    Consiliul Naţional al Audiovizualului a adoptat sancţiunea cu şase voturi pentru din nouă, a declarat pentru MEDIAFAX Radu Herjeu, unul dintre membrii CNA care nu au susţinut decizia luată.
     
    Decizia a fost luată în baza paragrafului 2 din articolul 3 al Legii Audiovizualului nr 504/2002: “Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”.
     
    De asemenea s-au luat în considerare paragrafele 4 şi 5 din articolul 40 din Codul de reglementare al audiovizualului: “(4) Moderatorii programelor au obligaţia să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acestea. (5) Moderatorii, prezentatorii şi realizatorii programelor au obligaţia să nu folosească şi să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă”. A fost indicat şi punctul 1 al articolului 34 din acelaşi document, “orice persoană are dreptul la propria imagine”.
     
    Au contat în decizia CNA şi subpunctele a şi b de la primul punct al articolului 64 din Cod, privind “a) asigurarea unei distincţii clare între fapte şi opinii” şi “b) informarea cu privire la un subiect, fapt sau eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă”.
     
    Rareş Bogdan a comentat pe Facebook: “Fără precedent, au decis suspendarea emisiei! Astăzi 15 ianuarie 2019 – Ora 10.15 – 13.00, Şedinţă CNA! Abuz fără precedent. Nu am crezut că voi trăi aşa ceva!”.