BusinessMagazin

Tag: salariu minim

  • Cum se va modifica în viitor salariul minim

    La finalul anului trecut au fost negocieri destul de grele până s-a ajuns la amânarea majorării din ianuarie în mai, în ideea că va fi o creştere puţin mai mare la 1250 de lei. Ideea de a avea un salariu minim în funcţie de cele opt regiuni de dezvoltare nu este rea ca principiu, scrie Digi 24.

    Costul vieţii e diferit la Bucureşti sau Cluj faţă de Botoşani. Doar că într-un asemenea scenariu se pleacă de la actuala bază. Sau cea care va veni la 1 mai, 1250 de lei. Şi aceasta, putem să punem pariu va fi referinţa pentru cele mai sărace regiuni.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

     

  • Are guvernul Cioloş curajul să pună în discuţie o nouă formulă de impozitare?

     Există o zicală ce sună aşa: “Dacă tăceai filosof rămâneai!”. Este cazul dlui Biriş acum, este cazul dnei Dragu, ministrul finanţelor, care abia numită s-a făcut renumită prin opoziţia faţă de majorarea salariului minim. Dar ieşirile lor mai puţin pricepute decât ale unor oameni politici aduc în discuţie subiectul extrem de sensibil al relaţiei dintre stat şi cetăţean.

    Întotdeauna statul – prin definiţie singurul deţinător legitim al puterii de constrângere – este tentat să facă abuzuri. La rândul său, cetăţeanul va fi mereu nemulţumit de stat şi pe bună dreptate pentru că statul funcţionează cu banii lui iar el nu vede beneficiile plăţii pe care o face statului, practic, aproape zilnic (o cincime din preţul unei pâini merge la stat).

    Obligativitatea de a plăti CASS pentru ce nu câştigi nu este introdusă în legislaţie de guvernul tehnocratic din care dl Biriş face parte, ci de fostul guvern social-democrat condus de dl Ponta. De un guvern care el însuşi s-a definit “de stânga”, nu doar presupus “de dreapta”, cum ar fi cel actual.

    De ce atunci deranjul? Cel mai probabil din felul în care sunt explicate măsurile de către dl Biriş şi de dna Dragu. Culmea este că amândoi au dreptate.

    Dl Biriş are dreptate când spune că nu poţi trăi cu aer vreme de şase luni, dna Dragu are dreptate când spune că există alţii care trăiesc mai prost decât în România şi ar munci aceleaşi munci pentru mai puţini bani.

    Este însă dreptatea unei aserţiuni în linie cu etica pe care o împărtăşeşte naţiunea? Din câte vedem, majoritatea este în favoarea celor mai săraci: majorarea salariului minim, neimpozitarea celor fără venituri certe. Totuşi, statul – care înseamnă la urma urmei nu doar circa fiscală unde dai bani, ci şi şcoli publice şi spitale publice şi biblioteci şi universităţi – trebuie să funcţioneze. Cum? Printr-o mai bună gestionare a banului public spun, cu multă dreptate, criticii statului. Dar asta nu va duce colectarea la buget cu mult dincolo de 33% ca procent din PIB, faţă de 45% media europeană.

    Problema oricărui guvern – ca reprezentant executiv al statului – este că statul est văzut ca un agresor, nu ca un partener. Este văzut ca nefiresc în loc de firesc, nu este înţeles drept o construcţie de toţi acceptată şi menită să-i ajute pe oamenii aflaţi în nevoi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum se plăteşte şi cât de mare e taxa obligatorie pentru românii fără venituri. Paradoxul care o va face să crească din mai

    Începând de anul acesta, conform noului Cod Fiscal ce a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, românii fără venit trebuie sa plătească totuşi contribuţii de sanatate, scrie stirileprotv.ro

    Un român va trebui să plătească 5,5% din salariul minim brut pe economie. La valoarea din acest moment – 1.050 de lei, persoanele fizice care nu realizează venituri vor plăti 57,75 de lei pe luna. În total, aproape 700 de lei pe an.

    Se estimează că măsura va afecta peste un milion de români care muncesc la negru ori în străinătate şi nu-şi declară veniturile sau, şi mai rău, chiar nu au nici un venit.

    Dacă sunteţi printre ei, paşii pe care trebuie să-i urmaţi ca să plătiţi această contribuţie nu sunt tocmai simpli.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Din 2016, românii din străinătate care muncesc fără forme legale, obligaţi la plata CASS

    ncepând cu anul viitor, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, persoanele fizice care nu obţin venituri vor fi obligate să achite contribuţia la sistemul public de sănătate (CASS) şi să depună o declaraţie fiscală în acest scop la Agenţia Naţională de Administrare Fiscala (ANAF). Printre persoanele obligate la plata contribuţiei la valoarea salariului minim pe economie se numără şi românii cu domiciliul în ţară, dar care lucrează în străinătate şi care nu pot face dovada deţinerii unei asigurări de sănătate în statul unde îşi desfăşoară activitatea, scrie Avocatnet.ro

    Noul Cod fiscal, ale cărui prevederi urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016, stabileşte la art. 180 că persoanele fizice care nu realizează venituri şi nu se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuţiei datorează, lunar, CASS în valoare de 5,5% din salariul minim brut pe economie. Plata trebuie efectuată trimestrial, până în data de 25 a fiecărei luni din trimestru, de unde rezultă că termenele de plată şi în 2016 vor fi 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie.

    Citiţi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Despre furtuna stârnită de CEO-ul care şi-a plătit angajaţii cu câte 70.000 de dolari

    Pe 13 aprilie, Dan Price, tânărul CEO al Gravity Payments, companie din Seattle ce procesează plăţi cu cardul de credit, le-a spus angajaţiilor săi că le oferă un salariu minim de 70.000 de dolari pe an. Pentru unii a însemnat dublarea salariului. Pentru a face acest lucru, Price a anunţat că-şi va reduce salariul de 1,1 milioane de dolari, o decizie radicală în inima capitalismului. Unii l-au denunţat ca fiind un socialist, alţii ca fiind un Robin Hood.

    La momentul anunţului erau prezenţi jurnalişti de la New York Times şi NBC News, iar la scurt timp alte zeci de jurnalişti l-au invitat la interviuri, aşa că povestea CEO-ului darnic a făcut înconjurul lumii.

    Imediat după anunţ, compania a fost inundată de CV-uri, iar doi angajaţi au demisionat, motivând că această decizie nu este dreaptă pentru cei care câştigau mai mult. Lucrurile nu s-au oprit aici: Price a fost dat în judecată de fratele său, Lucas, care deţine 30% din Gravity, spunând că a abuzat de putere şi şi-a mărit nejustificat salariul. Dan Price a insinuat că fratele lui l-a dat în judecată deoarece nu a fost mulţumit de generozitatea sa. „Ştiu că această decizie este una radicală şi îmi pare rău că a apărut o ruptură în relaţia cu fratele meu“, a declarat el pentru Seattle Times. Dezvăluirea l-a făcut să pară o victimă. A fost lăudat de Esquire şi curtat de agenţi literari. Însă lucrurile nu sunt chiar aşa cum par, scrie Bloomberg Businessweek.

    CU CE SE OCUPĂ GRAVITY. Gravity este intermediarul dintre comercianţi şi companiile mari precum Visa sau Mastercard. Pe scurt, dacă ai plătit cu cardul de credit un sandviş în Seattle, Gravity se ocupă de transferul celor 6 dolari de la bancă către restaurant. Bineînţeles, Gravity păstrează o parte din bani.


    Dan Price era adolescent şi cânta într-o cafenea când a aflat pentru prima dată de procesarea plăţilor cu carduri. Proprietarul localului se plângea des de plăţile pe care trebuia să le suporte atunci când clienţii achitau cu cardul. În 2003, Price a început facultatea, iar anul următor a înfiinţat, alături de fratele său, Gravity. În 2005 s-a căsătorit, iar în 2006 a devenit CEO-ul companiei.
    Criza financiară din 2008 nu a ocolit Gravity. În doar câteva săptămâni, compania a pierdut cam 20% din business. „Ne-a schimbat profund. Dintr-o companie cu un profit modest am ajuns să pierdem bani în fiecare lună.“ Abia în 2012 salariile angajaţiilor Gravity au început să crească, iar fiecare majorare de salariu a adus un profit mai mare, susţine Dan Price.
    Dacă în 2011 câştiga în jur de 50.000 de dolari pe an, după cum a mărturisit chiar el la Aspen Ideas Festival, după numai un an salariu său anual a sărit la 1 milion de dolari, iar achiziţia unei case cu piscină în august 2012 confirmă acest lucru: el a plătit 900.000 de dolari cash pentru locuinţă.

    În 2013, Price spune că Gravity l-a angajat pe consultantul Towers Watson pentru a-i analiza veniturile. La recomandarea acestuia, Dan Price ar fi putut să-şi mărească salariul de 1,1 milioane de dolari. „Dar am ales să nu fac asta“. Oricum ar fi, salariul lui este atipic pentru o companie de mărimea Gravity. Finanţele companiei nu sunt publice, dar Dan Price spune că venitul brut ajunge la 150 de milioane de dolari în 2014 şi va creşte la 200 de milioane în 2015. Potrivit publicaţiei Chief Executive, salariul mediu pentru un CEO al unei companii cu venituri asemănătoare Gravity, incluzând şi bonusurile, ar ajunge la 710.000 de dolari. CEO-ul JetPay, competitor direct al Gravity, care procesează un număr similar de tranzacţii, a câştigat în 2014 doar 355.000 de dolari. Când reporterul Bloomberg l-a confruntat cu aceste date, Price a evitat răspunsul, iar într-un final a spus: „Nu mi-am majorat salariul niciodată fără acordul boardului“. Boardul însă era format din el şi fratele lui. Numai că avocatul lui Lucas Price, Greg Hollon, nu este de acord cu această afirmaţie, spunând că Dan Price şi-a mărit salariul de-a lungul anilor, deşi Lucas a obiectat în nenumărate rânduri.

    Dan Price povesteşte că atunci când a mărit salariile tuturor s-a gândit la o lucrare a economiştilor Angus Deaton şi Daniel Kahneman, în care se arăta că mulţumirea oamenilor este direct proporţională cu creşterea veniturilor, însă doar până la suma de 75.000 de dolari.
    Gravity avea 120 de angajaţi, iar fiecare câştiga, în medie, ceva mai puţin de 50.000 de dolari. Asta însemna că avea nevoie de 1,8 milioane dolari pentru a duce salariul fiecărui angajat la 70.000 de dolari. O mare parte din această sumă putea fi dedusă din salariul său de 1,1 milioane de dolari şi a crezut că această mărire de salariu ar creşte productivitatea personalului.

    Ryan Pirkle, responsabil pentru comunicarea Gravity, a spus că odată cu unele măriri salariale din 2014, Price i-ar fi spus: „Vreau ca oamenii potriviţi să promoveze povestea asta. Vreau exclusivitate“. Probabil de aceea jurnaliştii de la New York Times şi NBC News au fost prezenţi la momentul anunţului.

     

  • Gorghiu: PNL şi-ar dori să discute în ianuarie cu noul Guvern diminuarea taxelor pe muncă

    ”Nu s-a spus că este îngheţat (salariul minim –n.r.). Domnul prim-ministru a anunţat ceea ce am agreat cu toţii, că este nevoie de un studiu de impact”, a declarat copreşedintele PNL Alina Gorghiu, într-o emisiune la Antena 3.

    Ea a afirmat că nici PSD nu a refuzat această idee a necesităţii unei analize amănunţite. Copreşedintele PNL a că ”este cât se poate de firesc” ca atunci când este luată o măsură economică, aceasta să nu fie gândită ca o măsură strict administrativă. “Ia o măsură în cunoştinţă de cauză, verifică efectele, vezi dacă este sau nu o măsură benefică, dacă afectează competitivitatea, dacă îţi pune presiune pe forţa de muncă din privat, dacă îşi generează muncă la negru sau dimpotrivă îţi aduce beneficii şi atunci într-o lună, două luni de zile vom vedea în mod real care sunt beneficiile sau punctele slabe ale acestei măriri”, a susţinut Gorghiu.

    Ea a mai spus că o măsură singulară nu este suficientă şi că vor trebui identificate acele măsuri care să pună în mişcare economia. În acest context, copreşedintele PNL a susţinut că şi-ar dori ca în luna ianuarie să discute cu premierul despre diminuarea taxelor pe muncă.

    ”Eu ca lider al PNL mi-aş dori să văd că în ianuarie discutăm cu primul ministru şi cu Cabinetul său despre un lucru pe care îl cerem de aproape un an – diminuarea taxelor pe muncă, ridicarea poverii pe muncă. Trebuie făcute analize inclusiv pentru această diminuare a taxelor pe muncă”, a subliniat copreşedintele PNL.

    Alina Gorghiu a susţinut că România este pe ultimul loc din UE în ceea ce priveşte sumele încasate la buget, afirmând că acest fapt ar trebui să ridice un semn de întrebare statului. ”De unde vine incapacitatea? Vine din incapacitatea autorităţilor care administrează acest capitol, din reaua credinţă a contribuabilului? Trebuie văzută buba şi spartă. Trebuie rezolvat acest capitol”, a adăugat ea.

    Premierul Dacian Cioloş a declarat, luni, după prezentarea finală a bugetului pe 2016, că Guvernul va trebui să ia până la sfârşitul acestui an o decizie legată de salariul minim pe economie, precizând că la începutul săptămânii viitoare va convoca comisia tripartită pentru o discuţie în acest sens.

    “Eu nu-l iau ca pe un ultimatum (solicitarea preşedintelui PSD Liviu Dragnea-n.r.), pentru mine este importantă discuţia cu membri din această comisie tripartită, deci cu sindicatele şi cu patronatele. Am avut o primă discuţie cu sindicatele şi am convenit un calendar, urmează ca vineri să aibă loc o primă discuţie informală pe câteva analize pe care şi Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii le pregăteşte, deci va avea loc vineri această discuţie împreună cu Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor, patonatele şi sindicatele, urmând ca la începutul săptămânii viitoare să convocăm, în mod formal, comisia tripartită care trebui să fie în măsură să ia aceste decizii şi pe baza analizelor pregătite şi, pornind de aici, noi suntem conştienţi că într-un fel sau altul, Guvernul trebuie să ia o decizie până la sfârşitul acestui an vizavi de situaţia privind salariul minim, indiferent că este vorba de menţinerea salariului minim actual sau de modificarea lui”, a declarat Dacian Cioloş, întrebat fiind de jurnalişti în legătură cu solicitarea lui Liviu Dragnea.

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut, sâmbătă, premierului Cioloş ca, până cel mai târziu marţi, înainte ca Parlamentul să voteze bugetul pe 2016, Guvernul să transmită când şi cu cât va fi majorat salariul minim pe economie, precizând că este o “solicitare fermă” a formaţiunii sale.

  • Un neamţ câştigă în Kaufland minimum 10 € pe oră. Un român ia atât într-o zi

    Salariul minim al unui angajat Kaufland Germania a ajuns la 10 euro pe oră, sumă pe care un român o câştigă abia într-o zi, potrivit datelor ZF. Astfel, în timp ce un neamţ câştigă minimum 1.600 de euro pe lună în cadrul Kaufland, pe o poziţie similară un român câştigă de 7-8 ori mai puţin. Salariile minime sunt acordate de regulă lucrătorilor comerciali aflaţi la început de drum.

    În ceea ce priveşte diferenţele dintre salariul minim din Kaufland România şi Germania, acestea sunt similare şi la nivelul întregii economii. Astfel, salariul mediu net în România, de 380 de euro, este de circa 6-7 ori mai mic decât salariul mediu net din Germania. În ceea ce priveşte preţul la alimente spre exemplu, diferenţa nu se mai menţine însă. Astfel, diferenţa este de doar 40%, situaţie ce poate explica în parte diferenţa între nivelul de trai din cele două ţări.

  • Insecurităţile companiilor de securitate

    Puţină lume ştie că în Bucureşti agenţii de pază sunt pe locul doi în topul celor mai importante ocupaţii, mai mulţi fiind doar lucrătorii comerciali; cu totul în România lucrează în această industrie peste 100.000 de oameni, angajaţi în peste 1.600 de companii. Campania anticorupţie a autorităţilor, dar şi o serie de schimbări economice sau de natură legislativă cern piaţa, rezultatul fiind o creştere a tarifelor, o reducere a personalului şi o scădere a numărului de companii.

    Viaţa va traversa o perioadă de schimbări, din două cauze. Mulţi dintre proprietarii de firme de pază au în prezent probleme cu legea, fapt care va scoate de pe piaţă o serie de astfel de companii, iar pe de altă parte firmele se vor simţi îndemnate să respecte legislaţia fiscală, lucru pe care până acum unii îl ignorau, de unde şi problemele cu legea despre care vorbeam.

    În cele din urmă modul de calcul al preţurilor se va schimba, la fel ca şi abordarea în privinţa serviciilor de securitate; dacă până acum era considerat un serviciu ieftin, pe care aproape oricine şi-l putea permite, acum preţurile cresc, pentru că nu mai este loc pentru evaziune, iar preţurile mici erau posibile tocmai pentru că nu erau respectate legislaţia fiscală şi cea a muncii“, spune Gabriel Badea, chairman şi CEO al Global Security Systems (GSS), care este şi preşedinte al Federaţiei Serviciilor de Securitate.

    Şi operatorii care au rămas pe piaţă, dar şi clienţii, spune Badea, îşi dau seama că livrarea de servicii de securitate la preţuri nesustenabile induce atât riscuri legale, cât şi de calitate a serviciilor oferite. A doua circumstanţă la care se referă Badea este salariul minim pe economie, care a crescut în ultimii ani cu 30  – 40%, de la 800 de lei la 1.200 de lei. „Serviciile de securitate merg în general pe salariul minim pe economie, pentru că tarifele practicate nu sunt de natură să suporte o creştere a salariilor. Motivele sunt competiţia, piaţa fragmentată, o serie întreagă de alte cauze. Şi atunci vom avea o presiune pe preţuri, pentru creşterea lor, fapt care se vede deja în piaţă, unde tarifele, după cea mai recentă mărire a salariului minim pe economie, au crescut cu circa 15%. Beneficiarii erau obişnuiţi cu servicii ieftine, iar bugetele lor de securitate nu erau gândite pentru creşteri constante şi continue. La presiunea furnizorilor probabil că vor răspunde cu o reducere a nivelului de servicii“, spune Badea. Pe de altă parte, reducerea cantitativă nu poate să treacă dincolo de menţinerea unor măsuri de securitate care să ţină riscul la un nivel acceptabil; clienţii trebuie să îşi păstreze nivelul de securitate în zona acceptabilului, dar fără să depăşească bugetele în mod semnificativ.

    Cum s-ar putea adapta companiile la noua situaţie? GSS lucrează de mult timp în sectorul petrolier şi a integrat serviciile de pompieri în securitate. Am constatat că există nişte sinergii între cele două servicii, pe care le puteam valorifica. Este vorba de un nou model al serviciului integrat, astfel încât la sfârşitul acestui proces să ai un nivel de siguranţă pe partea de incendiu, dar şi un nivel de risc acceptabil pe partea de securitate, construite cu optimizări care să ducă la reduceri de costuri şi la creşterea eficacităţii serviciilor“. Practic GSS are un management integrat, care administrează ambele servicii; mai mult, pompierul poate contribui la la supravegehre, iar agentul de pază poate asigura o primă intervenţie în cazul unui incendiu. Compania a investit într-o platformă digitală care include sistemul de detecţie a eventualelor pătrunderi în unitate, dar şi sistemul de detecţie a incendiilor.

    Platfoma ajută la gestionarea forţei de reacţie, practic sunt perechi de ochi şi perechi de braţe suplimentare, care pot acţiona, şi nu haotic, ci coordonate de respectiva platformă, un soft de management integrat al serviciilor de securitate şi împotriva incendiilor. Şi agenţii de securitate, dar şi pompierii au fost dotaţi cu camere care transmit live de la locul intervenţiei către dispecerat, iar managerul poate să decidă dacă trebuie să angajeze alte resurse sau ce substanţe trebuie folosite la stingerea incendiilor.“

    Cel mai ieftin nu înseamnă cel mai bun.

    Între 2013 şi 2014 numărul agenţilor de pază a scăzut cu 29.000, din cauza scăderii bugetelor de securitate şi a creşterii preţului forţei de muncă. Federaţia Serviciilor de Securitate reprezintă cam 35% din angajaţi din cei circa 100.000 din sistem, dar cam 65% din cifra de afaceri totală, pentru că în asociaţie au intrat firmele mari.

    Achiziţiile publice de servicii de securitate reprezintă cam 50% din toată piaţa şi se fac, spune Badea, în baza criteriului preţului celui mai mic. „Sunt 1.600 de firme de securitate, pe o piaţă foarte fragmentată. Există tendinţa de a reduce preţul la cel mai scăzut nivel posibil, iar scăderile acestea nu mai pot avea loc fără nerespectarea legislaţiei, pe partea de muncă, pe partea de fiscalitate sau pe partea de legislaţie specifică. Au fost destul de mulţi care, din dorinţa de a câştiga licitaţii, au mers dincolo de ce se putea face în mod legal. Au existat tot felul de scheme de evaziune: se «înnegreau» banii, de exemplu, adică o firmă care încasa foarte mulţi bani îşi achiziţiona nişte servicii fictive, de unde scotea bani şi plătea angajaţii din sacoşă, fără să urmeze circuitele financiare normale. Sunt firme mari care au făcut aşa, primele trei ca cifră de afaceri din ţară sunt în această situaţie. Foarte mulţi proprietari şi administratori, de ordinul zecilor, au fost puşi sub acuzare“, spune Gabriel Badea.

     

     

  • Acest şef a majorat salariile tuturor angajaţilor la o sumă impresionantă. Apoi a avut şocul vieţii lui

    Dan Price, directorul general al companiei Gravity, a luat decizia radicală de a majora salariul minim al tuturor angajaţilor săi la 70.000 de dolari, în următorii trei ani. În scurt timp, însă, şi-a dat seama că a făcut cea mai mare greşeală.

    Acest şef a majorat salariile tuturor angajaţilor la o sumă impresionantă. Apoi a avut şocul vieţii lui

  • A renunţat la aproape un milion de dolari din salariul său anual pentru a-şi face angajaţii fericiţi. Iar acum angajaţii demisionează

    Dan Price este fondatorul şi CEO-ul Gravity Payments, o companie de procesare plăţi în care lucrează 120 de angajaţi, cu sediul central în Seattle. Ideea creşterii salariilor angajaţilor săi cu preţul scăderii propriului salariu a venit după o discuţie cu un prieten care i-a povestit cât de mult se luptă din cauza creşterii chiriei. A decis să crească valoarea salariului minim de la 48.000, la 70.000 de dolari pe an. Această decizie a avut drept efect majorarea salariilor a 70 de angajaţi, iar pentru 30 dintre ei, a avut ca efect dublarea salariului.

    “Există o inegalitate mai mare astăzi decât în perioada Marii Recesiuni. M-am gândit mult la acest aspect şi mi-am spus: Este momentul să fac ceva. “, a declarat Price publicaţiei  Huffington Post. Potrivit unui studiu realizat de universitatea Princeton, un salariu anual de 75.000 de dolari este ideal pentru atingerea fericirii, iar 28% dintre americani au declarat că ar simţi că au succes dacă ar câştiga 70.000 de dolari anual, potrivit unui alt studiu, realizat de CareerBuilder.

    Gestul lui Price a câştigate multe laude din partea presei, iar această majorare a fost privită foarte pozitiv. Dar nu toată lumea a fost de accord.

    Peste câteva luni cei mai buni angajaţi au demisionat. Ei au considerat că nu toată lumea merita să beneficieze de creşterea salarială. “A mărit salariile oamenilor care sunt mai puţin pricepuţi”, a spus Maisey McMaster, fost angajat Gravity Payments.”Cei care munceau cel mai mult nu au beneficiat de o creştere prea mare”, a adăugat McMaster

    “Acum aceeaşi oameni care munceau mai puţin ca mine câştigau la fel de mult”, a spus Grant Moran, fost angajat Gravity Payments. “Leagă oamenii care fac performanţă de cei mai puţin motivaţi oameni din companie”, a adăugat el.