BusinessMagazin

Tag: salariu

  • Ce salariu câştigă Joe Biden, noul preşedinte al Statelor Unite. Cum se compară cu suma obţinută anual de preşedintele Klaus Iohannis

    Joe Biden, care a devenit ieri al 46-lea preşedinte al Statelor Unite, va încasa un salariu anual de 400.000 de dolari, la care se adaugă 50.000 de dolari pentru cheltuieli, 100.000 pentru călătorii şi 19.000 de dolari dedicaţi activităţilor recreative.

    După aplicarea taxelor, preşedintele SUA va încasa un salariu net de 250.000 de dolari.

    Prin comparaţie, salariul lunar al preşedintelui Klaus Iohannis a ajuns anul trecut la circa 6.700 de dolari, adică a câştigat într-un an aproximativ 80.000 de dolari. În prezent, România are un PIB per capita de 13.000 de dolari, în timp ce în Statele Unite numărul este de aproape 65.000 de dolari.

    Casa Albă găzduieşte peste 100 de rezidenţi, printre care se găsesc menajere, bucătari, instalatori şi florari, iar întreţinerea ajunge anual la circa 4 milioane de dolari. Pentru a se simţi ca acasă, preşedinţii şi familiile lor primesc 100.000 de dolari care merg direct către redecorarea Casei Albe.

    Totuşi, familia Obama nu a acceptat banii şi au redecorat aripa prezidenţială din propriile lor fonduri, suma ajungând la circa 1,5 milioane de dolari, scrie Business Insider.

    De asemenea, preşedintele are în permanenţă la dispoziţie un avion privat, mai exact un model Boeing 747-200B cu o suprafaţă interioară de 370 m2, stafful putând să hrănească până la 100 de oameni. Costurile pentru a opera Air Force One o singură oră ajung la 200.000 de dolari, potrivit CNN.

    Noul preşedinte, Joe Biden, va fi protejat şi după terminarea mandatului. În 2019, bugetul serviciilor secrete a ajuns la aproape două miliarde de dolari. În plus, foştii preşedinţi primesc suficient de mulţi bani pentru a-şi acoperi călătoriile şi afacerile, suma anuală atingând circa 200.000 de dolari.

     

  • Ce salariu a obţinut CEO-ul Apple, Tim Cook, în 2020, după ce compania a înregistrat cele mai mari venituri din istorie, plus 6% faţă de 2019

    Tim Cook, CEO-ul gigantului american Apple, a înregistrat anul trecut o creştere de 28% a pachetului salarial, obţinând 14.769.259 de dolari, potrivit Business Insider.

    Salariul de bază a rămas la acelaşi nivel din 2019, adică 3 milioane de dolari, însă Cook a câştigat 10,7 milioane de dolari din sporurile de performanţă, cu trei milioane mai mult faţă de anul anterior.

    Pe deasupra, CEO-ul a primit 115.385 pentru cheltuielile de vacanţă, 432.564 pentru cheltuielile pe care le implică transportul cu avionul privat şi 470.246 de dolari pentru cheltuielile de securitate, spune Securities and Exchange Commission (SEC), autoritatea de supraveghere financiară din Statele Unite.

    Prin comparaţie cu pachetul salarial de anul trecut, CEO-ul a raportat un plus de peste trei milioane de dolari, însă nu a reuşit să îşi întreacă recordul stabilit în 2018 de 15,68 de milioane de dolari.

    Apple a declarat că Tim Cook a câştigat de 256 de ori mai mult decât un angajat mediu, al cărui salariu se ridică la 57.783 în 2020.

    Ajuns la Apple în martie 1998, Cook va celebra anul acesta 10 ani în funcţia de director executiv, poziţie pe care a câştigat-o după moartea cofondatorului Steve Jobs.

    În ciuda pandemiei de coronavirus, Apple a obţinut în ultimul an fiscal cele mai mari venituri din istoria companiei, 274,5 miliarde de dolari, cu 6% peste 2019. Valoarea de piaţă a firmei ajunge la 2.230 de miliarde de dolari.

     

  • Cine este cel mai bogat om al anului 2020. Averea lui a crescut de cinci ori în anul pandemiei, dar este în continuare “sărac în cash”

    Probabil nimeni nu a avut un an mai bun – din punct de vedere financiar, desigur – decât Elon Musk, CEO-ul Tesla şi SpaceX. 

    Musk, care intrase deja ca multi-miliardar în anul 2020 – a înregistrat o creştere de cinci ori a averii sale pe parcursul anului. Averea lui a crescut cu 129 de miliarde de dolari, cu 469.9%, potrivit Indexului Miliardarilor realizat de Bloomberg. 

    Acest lucru se datorează mai cu seama creşterii preţului acţiunilor Tesla, care au bifat recorduri anul acesta. Deja cel mai valoros producător de automobile al lumii, Tesla a ajuns sa valoreze aproape 645 de miliarde de dolari în ultima zi de tranzacţionare a anului. Aceasta suma marchează o creştere de 689% de la 1 ianuarie. Musk este cel mai mare acţionar al Tesla, cu 18% din acţiunile companiei. 

     

    Dar salariul sau mic, cel putin pe hârtie, l-a lăsat pe Musk “sărac în cash”. Are în continuare ipoteci şi foloseşte creditul în viaţă de zi cu zi. “Unii oameni cred ca am foarte multi bani. De fapt nu am”, scrie Business Insider ca ar fi declarat Musk unui investitor important, Cathie Wood, într-un podcast realizat anul trecut. 

    Totuşi, în pofida unui salariu mic, Musk este în continuare cel mai bine plătit executiv al anului trecut, datorită unui pachet compensatoriu generos care îl recompensează pentru realizările Tesla, fie ca vorbim despre performante de venituri sau profitabilitate. 

    Reprezentanţii Tesla nu au răspuns publicaţiei Business Insider cu un comentariu referitor la valoarea compensatiei acordate CEO-ului companiei. 

     

    Bloomberg a calculat averea lui Musk la 158 de miliarde de dolari, au aproximativ 70% din valoare fiind adusa de Tesla, 18,7 de miliarde de dolari de SpaceX, averea lichida, casele, maşinile şi alte bunuri reprezentând circa 7 miliarde de dolari. 

    În mai 2020, Musk a declarat ca plănuieşte sa isi vânda aproape toate posesiile fizice, inclusiv multiplele case pe care le deţinea la acea vreme. 

    Pana la finalul anului şi-a respectat, cel putin parţial, promisiunea şi s-a mutat, odată cu organizatia sa caritabila, din California în Texas. Se alătură astfel unei multitudini de foşti californieni şi expati din Silicon Valley care au decis sa se mute aici în contextul pandemiei. 

    Ce se va întâmplă cu Tesla în 2021? Este certa deocamdată creşterea companiei, care şi-a atins scopul de a vinde 500.000 de unităţi în 2020, în timp ce SpacesX ar putea ajunge la o noua runda de finanţare, care ar duce valoarea companiei la 92 de miliarde de dolari. Musk a cochetat şi cu ideea de a-şi uni multiplele afaceri sub acelaşi acoperiş- inclusiv firma de neuro-inginerie Neuralink şi constructorul de tuneluri Boring Company. Loc de creştere exista însă în continuare şi pentru Tesla, spun unii analişti, care se aşteaptă ca aceasta evoluţie sa fie continuata în 2021.

  • Salariile IT-iştilor le-au întrecut pe cele ale bancherilor. Salariul brut în IT este de 11.000 de lei

    Evoluţia salariului minim şi mediu brut pe economie şi evoluţia salariului mediu brut din industrie, IT&C, industria bancară şi comerţ.

    Salariile angajaţilor din sectorul IT&C au crescut puternic în ultimii 20 de ani, iar IT-iştii au ajuns încet-încet să fie angajaţii cu cele mai mari salarii din economia locală, întrecând sectoare vestite pentru salariile lor mari, precum sectorul bancar. În 2014 s-a dat lupta pentru supremaţie între IT-işti şi bancheri, iar primii au pierdut la mustaţă, cu un salariu mediu brut cu doar 261 de lei mai mic decât cel din industria bancară.

    Începând din 2015, salariile angajaţilor din industria de IT le-au întrecut pe cele din sectorul bancar din ce în ce mai mult, iar în 2019 IT-iştii câştigau un salariu mediu brut de peste 11.000 de lei, în timp ce bancherii câştigau circa 8.400 de lei.

    În industrie şi comerţ nu putem vorbi despre o luptă pentru supremaţie, ci mai degrabă despre una pentru supravieţuire. Angajaţii din industrie şi cei din comerţ nu câştigau nici jumătate din salariul mediu brut al IT-iştilor în 2019. În industrie, salariile medii brute au crescut cu peste 1.000 de lei în 2018 faţă de anul precedent, iar cele din comerţ au avansat şi ele cu 900 de lei în perioada menţionată, însă angajaţii din aceste sectoare continuă să fie unii dintre cel mai prost plătiţi din economia locală.

  • Ministrul Finanţelor Publice promite creşterea pensiilor şi salariilor, în perioada următoare

    Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că pensiile şi salariul minim vor creşte „în perioada următoare”, fără a avansa un procent sau o dată.

    Florin Cîţu a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, dacă revenirea economiei, despre care a vorbit, va însemna şi creşterea salariului minim, aşa cum au cerut sindicaliştii, respectiv cu 100 de lei brut.

    „Ştiţi foarte bine că am spus că pensiile vor creşte în fiecare an în perioada următoare. Vom vedea care va fi dinamica, dar vor creşte în fiecare an. Da, ai nevoie de creştere economică pentru a creşte şi pensiile şi salariile şi creşterea economică se va reflecta în creşterea pensiilor şi a salariilor”, a răspuns Cîţu.

    În privinţa creşterii salariului minim, ministrul Finanţelor a spus că ar dori să fie păstrată o formulă pe care a lansat-o anul trecut, aceea de a nu penaliza dinamica salariului minim în ani cu contracţie bugetară sau cu scădere a economiei.

    Întrebat dacă vor creşte pensiile cu 26% anul viitor, Cîţu a răspuns că pensiile vor creşte, dar nu are un procent pe care să îl avanseze.

    „Nu am un procent pe care aş putea să îl avansez, dar vă pot spune că vor creşte pensiile în fiecare an în următoarea perioadă”, a mai spus ministrul Florin Cîţu.

  • Florin Cîţu pune tunurile pe CJ-urile unde sunt pesedişti la conducere: Sunt bani, nu vor să îi dea

    Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a declarat, miercuri, că în majoritatea judeţelor unde PSD a câştigat alegerile locale sunt bani pentru plata salariilor celor care lucrează în servicii sociale. În restul CJ-urilor, Cîţu spune că sunt probleme,care vor fi rezolvate la rectificare bugetară.

    „În spaţiul public (…) a apărut această dezbatere despre banii pentru Consiliile Judeţene şi în special banii pentru finanţarea serviciilor sociale, sistemul de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoanele adulte cu handicap. Există această dezbatere şi se aruncă vina pe Ministerul Finanţelor Publice (…). Avem foarte mulţi preşedinţi de Consilii Judeţene care şi-au bătut joc de banii pe care i-au primit de la Ministerul de Finanţe. Sunt unii dintre ei care au pierdut alegerile şi au lăsat visteria goală. Pe de altă parte, sunt alţii care au câştigat, de la socialişti, şi în continuare îi mint pe oameni şi spun că problema este la Ministerul de Finanţe. Aceşti preşedinţi de consilii judeţene îi mint pe oameni”, a spus ministrul Florin Cîţu.

    Potrivit ministrului Finanţelor, în anul 2020, prin legea bugetului de stat şi rectificările bugetare s-a stabilit şi s-a asigurat finanţarea de la bugetul de stat din sumele defalcate de TVA a 60% necesar de finanţat al acestor servicii sociale, iar restul de 40% era obligaţia judeţelor de a asigura din venituri proprii, inclusiv din TVA din echilibrare.

    „Deci, 60% bugetul de stat, 40% din venituri proprii. Vorbim de TVA şi TVA din echilibrare. Mai mult, pentru a susţine acest sector, în anul 2020, prin legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5 din 2020 s-a dat posibilitatea ca judeţele se poate utiliza excedentul bugetar local acumulat din anii precedenţi şi pentru finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap. Legea spune foarte clar, până modificat-o noi prin legea bugetului: excedentul din anii precedenţi se folosea doar pentru investiţii. Am dat voie în acest an ca din excedent să se folosească bani şi pentru finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap”, a explicat Cîţu.

    Ministrul a spus că sumele asigurate de la bugetul de stat în acest an au fost de 1,23 miliarde lei, iar până la 31 octombrie s-au cheltuit 1,17 miliarde de lei.

    „Deci se spune că nu sunt bani acolo că este nevoie acolo de bani. Au fost alocaţii 1,23 de miliarde, s-au cheltuit 1,17 miliarde de lei. Deci bani sunt la consilii judeţene. Se constată astfel că judeţele au folosit sumele alocate de la bugetul de stat fără a asigura partea de 40% din venituri proprii şi TVA de echilibrare”, a mai spus ministrul.

    De asemenea, Cîţu a mai spus că la 31 octombrie 2020, situaţia pe judeţe şi municipiul Bucureşti cu privire la disponibilităţile secţiunii de funcţionare arată că era la dispoziţie 1,3 miliarde de lei şi excedentul din anii precedenţi rămas neutilizat, de 2 miliarde.

    „Consiliile Judeţene mai iau până la finalul anului încă 514 milioane de folosit. Nu există niciun motiv pentru a nu plăti salariile. Se creează această problemă falsă în spaţiul public”, a mai spus ministrul Finanţelor, care a dat exemplul judeţului Neamţ, unde este preşedinte Ionel Arsene (PSD), despre care spune că „este dintre cei mai vocali”.

    Cîţu spune că judeţul Neamţ are disponibil în secţiunea de funcţionare la 31 octombrie 2020 19,7 milioane lei şi excedent din anii anteriori rămas neutilizat la data de 31 octombrie 2020, 45,1 milioane lei. De asemenea, Cîţu spune că şi din TVA defalcat, judeţul Neamţ mai re bani.

    „Această situaţie este întâlnită în mai toate consiliile uudeţene unde există PSD în continuare la conducere (…). Există bani, nu vor să îi dea.Acest lucru trebuie să se oprească! Aceşti preşedinţi de consilii judeţene trebuie să plătească salariile, au bani din accident şi trebuie să oprească această imagine falsă şi presiunea asupra Ministerului de Finanţe Publice. (…) E adevărat, sunt şi consilii judeţene unde există o problemă, în special unde pesediştii au pierdut. Acolo au venit alţi preşedinţii de consilii judeţene şi acolo sunt nişte probleme şi le vom rezolva la rectificarea bugetară sau în perioada următoare, acolo unde au fost oameni care au lăsat aceste consilii fără niciun ban”, a conchis Florin Cîţu.

  • Vezi că vin alegerile! Dar de ce trebuie să merg la vot? Am pe cine să votez? Toţi sunt la fel! Nu mai bine îmi iau familia, copilul şi mă duc duminică să mă dau cu barca în Herăstrău?

    O discuţie de acum două săptămâni despre alegeri, cu cineva care lucrează într-un restaurant din Bucureşti.

    Vezi că vin alegerile, să te duci la vot! Dar de ce trebuie să merg la vot? Am pe cine să votez? Toţi sunt la fel! Nu mai bine îmi iau familia, copilul, şi mă duc să mă dau cu barca în Herăstrău?

    Duminica viitoare, peste o săptămână, sunt alegeri locale, iar interesul pentru cei care conduc oraşele, comunele şi judeţele ţării pare destul de scăzut. Şi nu este vorba de Covid-19.

    Noroc cu Băsescu, care pe ultima sută de metri a mai animat prin limbajul de stradă lupta din Bucureşti dintre Gabriela Firea şi Nicuşor Dan.

    Dar până la urmă, întrebarea interlocutorului este legitimită şi nu răspunde nimeni dintre cei care cer votul.

    El, ca şi alţii, e convins că votul lui nu contează şi că, indiferent pe cine votează – partid sau nume -, tot ăia care trebuie ies.

    Iar după ce ies, tot ce au spus în campanie se aruncă la coş şi încep să-şi facă afacerile lor.

    Cel puţin în Bucureşti, oamenii vor şcoli mai bune pentru copiii lor, spitale din care să nu iasă mai bolnavi decât au intrat, drumuri în care să nu piardă o oră până să ajungă la muncă, un aer mai curat şi nu în ultimul rând curăţenie.

    Pentru asta plătesc oamenii taxe şi impozite, dar din păcate nu sunt conştienţi de acest lucru.

    Pentru că legea nescrisă în Bucureşti este de a negocia salariul net, oamenii nu ştiu ce înseamnă plata taxelor şi impozitelor din câştigul lor, şi de aceea nu au în minte că cei de la putere sunt plătiţi din banii lor şi nu invers.

    De la alegerile din 2012, când prezenţa la vot a fost de 56%, asta pentru că Băsescu ajunsese extrem de urât iar PSD s-a aliat cu PNL formând USL, salariul mediu a crescut de la 1.500 de lei la 3.300 de lei, adică s-a dublat. În euro, salariul mediu a crescut de la 340 de euro la 680 de euro în prezent.

    Cel puţin în Bucureşti, alegerile nu sunt despre bani, despre creşterea puterii de cumpărare sau despre locuri de muncă, cum era în anii ‘90 şi 2000, când salariul mediu era de 100-150 de euro.

    Nu ştiu ce l-a apucat pe Nicuşor Dan să promită că în patru ani de zile salariul mediu din Bucureşti va ajunge la 1.400 de euro (faţă de 900 de euro, cât este acum).

    În oraşele mari alegerile sunt legate de ce fac primarii, şefii consiliilor judeţene cu banii pe care-i încasează. Şi nu sunt deloc mulţi.

    În oraşele din eşalonul 2, 3, sau 4, algerile ţin de salarii şi locuri de muncă, pentru că acolo principalul angajator este statul, iar cei care conduc îşi bazează puterea pe acest lucru.

    Românii ar vrea ca din popor să se ridice un Vlad Ţepeş, ca să-i bage pe toţi cei din politică la puşcărie (sper că n-aţi uitat celebra expresie a lui Traian Băsescu din 2004, când îi îndemna pe oameni să vină să vadă ţepele din Piaţa Victoriei pe care le va ridica şi cât de puternică a fost această afirmaţie).

    În timp ce alegătorii din oraşele mari au speranţe legate de drumuri, şcoli, spitale, curăţenie, cei care sunt în politică au ca principal scop întărirea puterii administrative fanariote. Şi pentru acest lucru alocă resurse importante.

    În timp ce jumătate dintre bucureşteni cred că votul lor nu contează şi de aceea mai bine se duc să se plimbe, cu familia, cu copilul, cu barca în Herăstrău, cei care se uită cu interes la rezultatul votului sunt cei care au afaceri.

    Laurenţiu Lazăr, directorul Colliers International, unul dintre cei mai mari brokeri imobiliari din Bucureşti şi din România, spune că în Capitală dezvoltatorii şi-au făcut datoria, au construit clădiri de birouri unde lucrează sute de mii de corporatişti, au adus investiţii de miliarde de euro, dar acum problema este legată de sufocarea oraşului, de lipsa de infrastructură.

    Dacă votul popular nu contează pentru cel puţin un alegător, măcar să conteze în faţa celor ce vor fi aleşi interesele care vin din business.

    Când marii dezvoltatori de clădiri de birouri îşi vor pierde chiriaşii din motive de infrastructură, de Covid-19, s-ar putea ca presiunea lor să fie din ce în ce mai mare asupra autorităţilor locale şi să se vadă.

    Ironic, un votant nu ridică probleme, dar acelaşi om, în calitate de angajat, poate să influenţeze întâi mersul unei companii, iar compania, având o putere mai mare, poate să influenţeze administraţia.

    Tot e bine!

    Până una alta, întâi la vot peste o săptămână, şi după aia în parc!

  • O nouă lume se deschide pentru corporatiştii români: Să lucrezi din România, de acasă, pentru piaţa internaţională

    Adriana Georgescu,  program manager al Vienna University Executive MBA Bucharest, a spus la ZF Live: Deşi suntem în plină criză, noua serie de cursanţi Executive MBA va fi cea mai numeroasă din istoria de 14 ani a acestui program (peste 35 de cursanţi).
    Având un MBA în spate (Vienna University este pe locul 50 în lume în topul MBA, facultăţile americane fiind pe primul loc), mulţi se gândesc să intre pe piaţa joburilor internaţionale, pentru că experienţa muncii în regim remote a deschis oportunităţi de locuri de muncă mult mai variate a spus ea.
    „Este momentul oportun pentru un MBA, pentru că mulţi oameni au nevoie să iasă din această criză cu noi cunoştinţe pe care să le adapteze şi să le pună în aplicare după ce se va termina această perioadă.”
    Preţul unui program întreg de Executive MBA la această universitate este de 35.000 de euro şi durează doi ani.
    Adriana Georgescu spune că statisticile arată că în trei ani îţi recuperezi banii plătiţi pentru un MBA din creşterea salariului, pentru că poţi să ai acces la poziţii mai bune, mai bine plătite.
    Dorin Andrei, search marketer  and associate WEB Ventures, spune că din ce în ce mai mulţi români muncesc din ţară pentru piaţa internaţională: doar în capitală sunt circa 10.000 de oameni care lucrează în marketing digital din România pentru piaţa internaţională.
    „Am observat tendinţa corporaţiilor de a accesa know how la nivel global, pentru că pe angajator nu-l interesează dacă vorbeşte cu Mihai sau cu Michael, atâta timp cât rezultatele sunt cele bune.”
    El a dat şi un exemplu: la o companie din Marea Britanie, în zona de digital, salariile pentru entry level încep de la 40.000 de lire sterline brut pe an, iar un project manager poate câştiga 85.000 de lire sterline brut pe an (aproximativ 50.000 de lire sterline net, adică 4.000 de lire sau 4.000 de euro net pe lună).
    Această criză coronavirus, care a adus în prim plan munca de acasă, poate deschide pentru corporatiştii români o piaţă imensă: să lucrezi din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara etc. pentru o firmă internaţională fără să mai pleci şi să stai la Viena, Londra, Paris, Frankfurt, fără să mai fii fizic acolo, bineînţeles cu cheltuielile de rigoare.
    Şi până acum se putea lucra din România pentru clienţi externi, dar mai mult în centrele de servicii sau în call-centere.
    Acum este mult mai mult, iar corporatiştii români, cu experienţă, cu talent, cu un CFA sau un MBA în spate pot intra pe poziţii mai înalte, de middle sau top management. Iar salariul nu mai este 400-1.000 de euro, ci 4.000-6.000 de euro pe lună.
    Cu un laptop, cu o conexiune bună la net, cu un abonament la Zoom, VMix sau cu alte sisteme poţi ocupa o poziţie în afară, fără să fii prezent acolo, fără să-ţi dai jumătate dintr-un salariu pe chirie şi transport.
    Companiile internaţionale pot beneficia de un angajat bun, talentat, vorbitor de mai multe limbi străine, la un cost mai redus decât dacă ar lua un nativ. Plus că nu mai are bătăi de cap legate de prezenţa la birou, cu riscurile de coronavirus de rigoare.
    Acest model remote, de-a lucra de acasă, dintr-o cafenea, dintr-o casă de vacanţă, de la mare poate schimba puţin piaţa muncii şi poate deschide noi oportunităţi, la care corporatiştii români nu au visat.
    Aşa cum în urmă cu 20 de ani marile companii internaţionale au început să caute în întreaga lume ţări unde să-şi migreze serviciile de call-center la preţuri mai reduse, aşa ar putea să urmeze acum o căutare şi pentru executivi de top, care să lucreze din ţările lor de origine, la un cost mai redus.
    Un director financiar cu toate certificările internaţionale poate fi găsit şi în România, având în vedere că în ultimii ani s-au format multe generaţii de corporatişti care au învăţat să lucreze în multinaţionale, care au învăţat birocraţia de acolo şi care pot face faţă fără probleme unei poziţii de top. 

  • La 18 ani, Elon Musk, fondatorul Tesla, a lucrat într-o fabrică de cherestea. Ce a făcut ca să ajungă la succesul de acum şi cum îşi cheltuie el banii

    Pandemia de coronavirus a fost un dezastru economic pentru cei mai mulţi dintre fondatorii de companii, dar nu şi pentru Elon Musk.
    CEO-ul Tesla a făcut mai mult de 48 de miliarde de dolari între 18 martie şi 13 august, o creştere de mai mult de 197%, potrivit unei noi analize realizate de Institutul pentru Studii Politice din Statele Unite. Este cu mult mai mult decât câştigurile oricărui alt miliardar în aceeaşi perioadă de timp, scrie Business Insider.

    Potrivit publicaţiei americane, în mod ciudat, Musk şi-a câştigat miliardarele fără să încaseze bani de la Tesla. CEO-ul refuză salariul de 56.000 de dolari pe care l-ar primi în fiecare an.
    În ianuarie 2018, Tesla a anunţat că nu îi va plăti lui Musk nimic în următorii 10 ani – niciun salariu sau acţiuni – până la momentul în care compania va ajunge la o capitalizare de piaţă de 100 de miliarde de dolari.
    Dacă şi când se va întâmpla aceste lucru, Musk ar putea să îl depăşească pe CEO-ul Amazon, Jezz Bezos, care este în prezent cel mai bogat om al lumii.

    Dar cum a ajuns CEO-ul Tesla în acest punct?
    Cu decenii înainte să devină tatăl a şase copii şi să acumuleze o avere de 84,8 miliarde de dolari, Musk a învăţat să scrie cod, în vremea copilăriei sale în Africa de Sud. Până la momentul în care a împlinit 12 ani, a vândut codul sursă pentru primul său joc video în schimbul a 500 de dolari.

     

    • Înainte să împlinească 18 ani, Musk s-a mutat în Canada şi a lucrat într-o serie de roluri care implicau munca fizică, printre care tăierea de buşteni şi munca într-o fabrică de cherestea în schimbul a 18 dolari pe oră – un salariu bun în 1989.
    • Salariul său a scăzut la 14 dolari pe oră când a început să lucreze într-un internship alături de fratele său, Kimbal, la Banca Nova Scoţia, într-un rol de vânzări la telefon. L-a impresionat pe un executiv de top de acolo.
    • Imediat ce a început să studieze la Universitatea Queens în 1990, a început şi un business în paralel, prin care vindea componente de computer celorlalţi studenţi.
    • După doi ani, Musk s-a transferat la Universitatea din Pennsylvania cu o bursă parţială. Pentru a acoperi restul costurilor legate de studiile sale, Musk împreună cu un prieten şi-au transformat casa într-un loc unde vindeau alcool în weekenduri, taxându-i pe oameni cu 5 dolari la intrare.
    • După ce a absolvit fizica şi economia la Şcoala Wharton s-a mutat la Stanford pentru a face doctoratul. A renunţat la programul doctoral după câteva zile şi a fondat un start-up online împreună cu fratele său. Au pus bazele Zip2, un ghid de oraşe pentru ziare, cu o finanţare seed de 28.000 de dolari primită de la tatăl lor.
    • Patru ani mai târziu, în 1999, au vândut Zip2 pentru 307 milioane de dolari, iar Musk a câştigat astfel 22 de milioane de dolari. A investit mai mult de jumătate din câştigurile sale pentru a cofonda X.com, un serviciu de banking online.
    • Compania a fuzionat rapid cu rivalul acesteia şi a devenit Paypal, cu Musk în rolul acţionarului principal. În 2002, eBay a cumpărat PayPal şi Musk a părăsit compania în schimbul a 180 de dolari.
    • Musk şi-a îndreptat atenţia spre explorarea spaţiului prin SpaceX, după ce a părăsit PayPal. Câţiva ani mai târziu, a cofondat producătorul de maşini electrie, Tesla şi SolarCity, un furnizor de sisteme solare. Succesul acestor companii l-a propulsat într-un final în clubul miliardarilor lumii – dar nu înainte să devină falit.
    • În 2008, Musk a divorţat şi acest lucru a afectat şi averea sa. Un an mai târziu, Musk a declarat că „a rămas fără bani” şi că trăieşte din împrumuturi de la prietenii săi în timp ce încearcă să îşi menţină compania la linia de plutire.
    • Dar când Tesla a debutat pe piaţa de acţiuni în 2020, averea lui Musk a avut parte de un boom. În 2012, apărea deja în lista bogaţilor lumii pentru prima dată cu o avere de 2 miliarde de dolari.Doar şapte ani mai târziu, averea lui Musk ajunge la 84,8 miliarde de dolari.
    • Musk nu este „timid” nici când vine vorba despre cheltuieli. CEO-ul a cumpărat proprietăţi rezidenţiale în valoare de mai mult de 100 de miliarde de dolari în California. A renunţat însă de atunci la multe dintre proprietăţile sale – în luna mai a declarat că „vrea să nu mai deţină nicio casă”.
    • Ca lider al producătorului auto al momentului, nu este o surpriză că este pasionat de maşini. În 2013, a plătit 920.000 de dolari la o licitaţie pentru cumpăra un Lotus Esprit care a fost folosit într-un film James Bond.Nu conduce doar Tesla, ci şi două maşini alimentate de benzină: un Ford model T şi un Jaguar Tip E Seria 1 Roadster.
    • Chiar dacă are suficienţi bani, Musk nu este un fan al vacanţelor. În 2015, a spus că şi-a luat liber doar două săptămâni de când înfiinţase SpaceX.
    • Musk are cinci copii cu fosta sa soţie, Talulaj Riley. Într-o postare pe Twitter din 2014, spune că îşi duce copiii într-o vacanţă cu cortul anual. „Sunt un tată destul de bun”, spune el. Are un copil şi cu cântăreaţa canadiană Grimes, pe care l-au numit X Æ A-12 Musk.
    • În august 2018, a declarat pentru New York Times că a început să lucreze 120 de ore pe săptămână.
    • Într-un interviu anterior, spunea că nu are un  birou la fabrica Tesla: „Îmi mut biroul oriunde – nu am un birou de fapt – mă mişc oriunde este o problemă în Tesla. Cred că liderii trebuie să conducă din prima linie şi de aceea sunt aici”.
    • Pentru un articol publicat în 2018, Business Insider a vorbit cu 42 de angajaţi ai Tesla, care au spus despre el că este un vizionar, dar că are şi nişte aşteptări foarte mari de la ei.
    • Musk a mai spus în iunie 2019 că plănuieşte chiar să îşi petreacă ziua de naştere, 28 iunie, la muncă, îmbunătăţind operaţiunile logistice globale ale companiei.
    • A declarat pentru emisiunea 60 minutes a CBS că este, de fapt, oarecum impulsiv şi că „nu vrea să încerce să adere la un template de CEO”.
    • Musk nu petrece doar mult timp cu Tesla, dar cheltuie şi foarte mulţi bani pe companie. În primele şase luni din 2018, a cumpărat acţiuni în valoare de mai mult de 35 de milioane de dolari în cadrul companiei.
    • Musk investeşte însă mult timp, energie şi resurse în SpaceX. SpaceX a cheltuit mai mult de 2,2 miliarde de dolari pentru a dezvolta, construit şi lansa Starlink, în efortul lui Musk de a construi internet broadband ultrarapid şi de a construit prototipul pentru Starship, aeronava care ar trebui să îi ducă pe oameni pe Marte. Compania este evaluată la 46 de miliarde de dolari în urma celei mai recente runde de finanţare.
    • Musk conduce şi compania Boring, pe care a fondat-o în 2016 pentru a dezvolta şi construit un tunel subteran în Los Angeles în efortul său de a gestiona traficul. În decembrie 2018, Musk a lansat primul său prototip.
    • În 2012, Musk a semnat The Giving Pledge, prin care şi-a asumat să doneze cea mai mare parte a averii în cursul vieţii sale.A făcut donaţii importante pentru cauze în care crede, inclusiv 10 milioane de dolari pentru Institutul Viitorul Vieţii, axat pe dezvoltarea domeniului inteligenţei artificiale.
    • Multimiliardarul spune că are hobbyuri simple, printre care ascultatul de muzică, jocurile video, cititul. „Să stau cu copiii mei, să îmi văd prietenii, lucruri normale. Câteodată o iau razna pe Twitter. Dar de cele mai multe ori este vorba despre muncă” descrie el modul în care îşi petrece timpul liber.

     

     

  • Ţara din Europa în care românii sunt printre cei mai bine plătiţi salariaţi. Au salarii mai marii decât cetăţenii acestei ţări

    Nemţii, slovacii, ruşii şi românii au un salariu mediu mai mare decât angajaţii cu cetăţenie cehă în Cehia, relatează Prague Morning.

    Cetăţenii nemţi au câştigat în 2019 în medie 109.133 coroane pe lună, salariu brut (4.170 euro).

    Companiile germane preferă să trimită manageri din Germania, în special atunci când lansează o filială nouă.

    Salariul mediu lunar al angajaţilor cehi a fost de 30.865 coroane anul trecut.