BusinessMagazin

Tag: romania

  • Tendinţe mixte în producţia de lapte din România, în primele trei luni ale anului 2024

    Producţia de lapte din România a cunoscut tendinţe mixte în primele trei luni ale anului 2024, cu creşteri la laptele de vacă colectat şi la unt, dar şi cu scăderi la laptele acidulat.

    În luna martie 2024, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 12,3% faţă de luna februarie 2024 şi cu
    2,4% faţă de luna martie 2023.

    Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024 faţă de perioada
    1 ianuarie – 31 martie 20243 cu 3,9%.

    În luna martie 2024 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 12,3%.

    Cea mai mare creştere a producţiei a avut loc la unt (+14,0%).

    Producţia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) a înregistrat cea mai mare scădere (-2,1%).

    Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna martie 2024 faţă de luna precedentă cu 2,9%.

    Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna martie 2024 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 2,4%.

    Cea mai mare creştere a producţiei a avut loc la unt (+18,8%).

    Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna martie 2024 cu 32,2% faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

    În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024 comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 martie 2023, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 3,9%.

    Creşterea cea mai mare de producţie a fost înregistrată la unt (+17,3%).

    Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 33,6% în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024 faţă de perioada 1 ianuarie – 31 martie 2023.

  • Adrian Sârbu: Obiectivul unic al viitorilor europarlamentari este să-i facă pe români să se simtă europeni

    “Urmează pe 9 iunie să votăm încă 33 de delegaţi mandataţi pentru Bruxelles. Cum vor fi ei? Ne vor aduce restul de Schengen să nu mai stea cozi de kilometri la graniţe transportatorii români, pe care, atenţie, nu i-a ajutat nimeni nimeni” (…)

     

    “Oamenii sunt preocupaţi de sinecuri. Este un cuvânt foarte clar cunoscut şi asta înseamnă. Românii sunt preocupaţi de joburi la Bruxelles. Nu mai sunt şefi la Consiliul Judeţean, că nu spun de ce nu, m-am dat la o parte. M-am dus la Bruxelles. Ce fac acolo? Evident că nimic. (…) Evident, pe nişte bani mici pentru ce aveam eu în România, dar siguri, că sunt oficiali. Vreo 10-15.000 pe lună, plus bani de cabinet, de nu ştiu ce. Sunt nişte bani frumoşi acolo.(…)”

     

    “Hai să credem că putem să schimbăm România. Nu o s-o facem la alegerile astea. Că sunt patru independenţi (…) Dar putem să o facem în fiecare zi şi să aducem lucrurile în starea lor normală. De ce? Azi ne permite tehnologia, azi avem modele (…)”

     

    “Dacă vrei să-ţi recomand personal, votează cu independenţii. Ei sunt mai aproape de tine. Numai unde poţi vota un independent în contra unei liste de partid, o părere personală, votează cu două mâini. (…) Tu şi familia ta şi prietenii tăi. De ce? Pentru că ăştia sunt singuri împotriva partidelor şi partidele astăzi sunt în monopol, au deturnat, au deviat democraţia în România şi sunt în democrativă. Adică un blat în numele democraţiei. Pentru ce ne spune domnul Iohannis? Pentru stabilitate. Numai stabilitate n-avem noi, dacă, aşa cum spune domnul Macron, totul se prăbuşeşte repede în Europa”.

     

    “Cred că (viitorii europarlamentari) trebuie să aibă un singur mandat. Da, make Romania great in a great Europe. (…) şi mai ales fă-i pe români să se simtă europeni (…) Fă-i pe toţi românii să-şi amintească ca au o limbă, o cultură, au o obligaţie (…) Şi în acelaşi timp, fă-i pe toţi românii, să creadă că eşti lider, că eşti mandatat, că eşti parlamentar, să creadă că, dacă ţi-au dat (…) ăştia 187 de euro (…) îţi vei simţi mandatul singur (…)”

     

    “Camionagiul şi neamul lui manivelă, român sau turc, care lucrează pentru români (…) să nu mai stea cu ruşine la graniţă şi te duci tu, parlamentar român, Tomacule, Rareş Bogdanule, care eşti, te duci la

    graniţă şi dai bariera la o parte (…) asta trebuia să faci, Rareş Bogdan nu să trăncăneşti tot timpul, să te ştergi cu batista pe chelie, şi Tomac la fel. Să te duci să dărâmi barierele, să treacă camioanele prin Austria, prin Ungaria (…) liniştite.”

     

    “Şi dacă românul se simte european, aşa cum românul se simte încă la el în sat, în oraş şi o să voteze acum nu numai pentru Parlamentul European, ci şi pentru primar, o să voteze şi pentru preşedintele Europei.”

     

  • Domeniul din România unde se oferă pe loc salarii de 3000 de euro

    Domeniul din România unde se oferă pe loc salarii de 3000 de euro. Este vorba despre agricultură. Fermierii se plâng că nu mai găsesc oameni care să conducă tractoarele.

    România are nevoie de cel puţin 400 de tractorişti, arată cele mai recente date. Nici măcar salariile ca-n Vest nu-i mai conving pe tineri să aleagă o astfel de meserie, se plâng fermierii.

    Domeniul din România unde se oferă pe loc salarii de 3000 de euro. Fermele nu mai au tractorişti
    Salariile tractoriştilor pornesc de la 3.000-4.000 de lei, însă sunt muncitori care pot încasa un salariu net chiar şi de 14.000 de lei, în funcţie de utilajul manevrat.

    Cele mai mari lefuri în domeniu sunt oferite în zona Ardealului, scrie Termene.ro. Fermele nu mai au tractorişti pentru că cei mai în vârstă nu ştiu să manevreze utilajele noi, tinerii nu mai sunt interesaţi de meserie, iar liceele de specialitate nu îi pregătesc suficient pe elevi, arată acelaşi studiu.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Şeful celei mai mari economii din 2030 face investiţii gigant la doi paşi de noi. Şeful celei de-a doua mari economii din 2030 nu investeşte nimic la noi. Şeful celei de-a treia mari economii din 2030 probabil nici nu ştie unde este România. Pe voi nu vă enervează chestiile astea?

    China, Statele Unite, India, Japonia, Indonezia, Rusia, Germania, Brazilia, Mexic, Marea Britanie, cu India înaintea Statelor Unite pe podium conform unor analişti, cu alţi jucători supriza, gen Turcia sau Egipt intrând în clasament conform altor analişti.

    Acesta este top 10 al celor mari mari forţe economice globale ala anului 2030, tari gigant cu care tarile mai mici, inclusiv Romania, trebuie sa bată palma pentru relaţii economice. Si nu pentru genul de relaţii economice pe care Romania le are în prezent cu partenerii strategici in care ei ne vând produse şi servicii şi noi le dăm pe gratis forţa de muncă specializată si calificată.

    Oricum ar fi, top 3 al celor mai puternice economii din 2030 va fi China, Statele Unite, India. Romania trebuie sa meargă cu mana întinsă la cele trei state de pe podiumul din 2030 si sa ceară investiţii industriale in high-tech, chimie, energie si apărare. Fabrici, frate, ca sa înţeleagă toata lumea ce înseamnă investiţii industriale. Deocamdată cu China ne ostilizam absolut impardonabil, de la Statele Unite avem aşteptări mari, cumpărăm de la ei apărare sperând ca intr-o zi vor investi la noi iar despre India ştim doar de Bollywood.

    Intr-un târziu cauzat doar de nevoia de imagine electorală, o serie de politicieni romani cu aspiraţii parlamentare si europarlamentare au inclus in discursurile politicianiste termeni nemaifolosiţi gen “investiţii in producţie”, noua politică industrială europeana”, “re-shoring”, “deficitul de resursă umană calificată si specializată” si multi-multi alţii, fără sa aibe habar ce înseamnă.

    Nu au intrat in viaţă lor intr-o hala de producţie însă brusc stăpânesc termeni tehnici industriali. Evident ca sunt împinşi de la spate de Marcel Ciolacu si Nicolae Ciuca care s-au prins ca Romania a rămas fara producţie.

    Au senzaţia politicienii romani cu aspiraţii parlamentare si europarlamentare ca, la fel ca in basme, iei un pumn de ţarăna de jos, il arunci in sus si unde cade răsare o fabrica? Oare ştiu politicienii romani cu aspiraţii parlamentare si europarlamentare ca pentru a construi o fabrica aştepţi luni si ani de zile pentru PUZ, pentru autorizaţie de construcţie si alte mii de autorizaţii sau pentru aprobări de fonduri nerambursabile? Sau ca dupa ce fabrica este construita nu găseşti personal specializat si calificat pentru ca între timp a plecat la muncă la partenerii strategici sau ca, tot între timp, statul roman a schimbat regulile jocului astfel încât investiţia nu se mai amortizează conform planului iniţial?

    China, Statele Unite si India sunt fabricile lumii de high-tech, chimie, energie si apărare. Aflate intr-o competiţie acerba, ele vor decide in urmatoarea decada unde trebuie sa faca investiţii industriale pentru a-si asigura supremaţia regionala în sectoarele economice ale viitorului. Dacă Romania ţine aproape de ele şi de fiecare data cand i se va cere ceva, va cere ceva la schimb (well done Klaus Iohannis, you finally stood up!), va reuşi sa clădească o economie bazata pe producţie industriala, cheia reducerii deficitului bugetar, deficitului de cont curent si deficitului de balanţa comercială .

     

     


     

     

  • Bursă. Grupul BVB, operatorul pieţei de capital din România, a încheiat T1/2024 cu un profit net circa 3 mil. lei, în creştere cu 68% faţă de anul trecut

    Bursa de Valori Bucureşti (simbol bursier BVB), operator al pieţei locale de capital şi acţionar majoritar la Contrapartea Centrală (CCP) şi Depozitarul Central, a înregistrat în primele trei luni ale anului un profit net de 2,96 milioane de lei la nivel de grup, cu 68% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2023, în vreme ce marja netă a crescut de la 14% la 17%.

    Veniturile operaţionale au însumat 17,25 milioane de lei, plus 34% an/an ca urmare a evoluţiei pozitive a segmentelor de tranzacţionare şi post-tranzacţionare, iar cheltuielile operaţionale s-au majorat de la 11,9 milioane la 15 milioane de lei, arată raportul financiar publicat pe bvb.ro.

    Lichiditatea de la BVB a ajuns în primele trei luni din 2024 la 6,1 miliarde de lei, cu 135% peste intervalul similar al anului precedent, iar indicele de referinţă a închis T1 cu un plus de 10,8%, după multiple serii de maxime istorice.

    Acţiunile companiei evaluate la circa 520 de milioane de lei se tranzacţionează în scădere cu 2% anul acesta, pe un BET în urcare cu 11,8%. Dinamica din ultimele 12 luni constă într-un avans de 40,7%, în timp ce benchmark-ul s-a apreciat cu 41,1%.

     

    Ce mai reiese din raportul la T1:

     

    „Creşterea veniturilor operaţionale ale BVB individual, din trimestrul I 2024, se datorează, în principal, veniturilor din tranzacţionare, respectiv venituri din piaţa principală- tranzacţii regular cu acţiuni, depăşind 5 mil. lei, influenţate de valorile tranzacţionate, evoluţie pozitivă ulterioară intrării la tranzacţionare a acţiunilor Hidroelectrica, a creşterii lichidităţii în piaţa şi numărului de investitori mai mare. Veniturile din oferte publice au scăzut ca urmare a unor oferte de răscumpărare semnificative derulate în perioada precedentă şi care nu se mai regăsesc în T1 2024.

    Creşterea de 13% a veniturilor din menţinere şi admitere emitenţi pana la valoarea de 1,35 mil. lei, se datorează, în principal, indexării tarifelor de menţinere la tranzacţionare începând cu 1 ianuarie 2024 cu rata medie a inflaţiei publicată pentru anul 2023, respectiv 10,4%.

    Creşterea de 38% a veniturilor din vânzare date bursiere până la valoarea de 1.28 mil. lei, a fost influenţată de numărul de utilizatori finali şi clienţi de date mai mare faţă de perioada precedentă, dar şi de aplicarea noului plan de tarife valabil începând cu 1 ianuarie 2024.

    Veniturile segmentului post-tranzacţionare realizate de Depozitarul Central (DC) au crescut cu 38% până la valoarea de 8,19 mil. lei, în principal, ca urmare a creşterii valorii portofoliilor administrate de agenţii custode, creşterii unor tarife începând cu 1 februarie 2024, în special a tarifului de menţinere pentru emitenţi, precum şi ca urmare a efectuării unor operaţiuni de tip one off.”

     

  • Comisia Europeană: Circa 6 milioane de români se confruntă cu riscul sărăciei şi excluziunii sociale, în scădere fată de 2019, dar departe de tinta propusă pentru 2030. România are încă probleme în zona asistentei medicale, accesului la educatie şi pe piata muncii.1 din 4 tineri din zonele rurale abandonează şcoala

    Circa 6 milioane de români se confruntă cu riscul sărăciei şi excluziunii sociale, fată de 7 milioane de persoane în 2019, nivel care arată o îmbunătătire a situatiei, dar rămâne încă departe de tinta de 2,5 milioane persoane stabilită pentru 2030, arată un raport publicat de Comisia Europeană în domeniul ocupării forţei de muncă, al competenţelor şi al incluziunii sociale pentru România, Bulgaria, Estonia, Spania, Italia, Lituania şi Ungaria, prezentând în detaliu rezultatele cadrului de convergenţă socială.

    În pofida progreselor realizate în ultimii ani, România prezintă riscuri notabile în privinta protectiei sociale, a riscului de sărăcie şi excluziune sociale, a accesului egal la servicii medicale şi educatie. În plus, raportul arată procentul mic de persoane cu abilităti digitale de bază şi ponderea mare a tinerilor care nu sunt nici în sistemul de educatie, nici angajati.

     Riscul de sărăcie

    Deşi situatia s-a îmbunătătit semnificativ în România în ultimii ani, populatia încă se confruntă cu riscuri majore, remarcându-se diferente mari între categoriile de populatie sau regiuni.

    Comisia Europeană atrage atentia că, deşi procentul persoanelor aflate în situatie de risc a scăzut cu 12,5 puncte procentuale din 2015, la 32% în 2023, el rămâne printre cele mai mari din UE (34,4% vs 21,6% în UE în 2022). Diferentele dintre regiuni sunt de asemenea extrem de mari, de la 12,3% în Bucureşti-Ilfov la 45,3% în Sud-Estul tării, dar şi între zona urbană şi cea rurală (18,5% vs 45,1%).

    Situatia este cu atât mai dificilă în rândul copiilor, ponderea celor aflati în risc de sărăcie sau excluziune socială fiind de 39% în 2023, în scădere totuşi de la 41,5% în 2022, dar peste media europeană de 24%.

    Copiii din România se confruntă cu cele mai mari obstacole din UE când vine vorba de participarea la activităţi educaţionale şi extracurriculare de calitate. Riscurile semnificative de sărăcie la care sunt expuşi sunt strâns legate de situaţia socio-economică a părinţilor lor, inclusiv de nivelul scăzut de educaţie al acestora. Migraţia forţei de muncă joacă, de asemenea, un rol, unul din patru copii având un părinte care lucra în străinătate în 2022.

    Guvernul român şi-a asumat reducerea numărului de copii în pericol de la 1,5 milioane în 2021 la 500.000 în 2030.

    Servicii medicale

    Acoperirea nevoilor medicale şi de îngrijire pe termen lung ale populaţiei rămâne o provocare. Deşi s-au înregistrat progrese semnificative din 2008, 5,2% din populatie spune că nu i-au fost rezolvate problemele medicale (faţă de 4,9% în 2022 vs 2,2 % în UE). Aproape 75% dintre respondenţi au citat costurile ca fiind principalul factor care stă la baza nevoilor nesatisfăcute. Deficitul de forţă de muncă reduce, de asemenea, disponibilitatea asistenţei medicale, cu 7,1 medici la 1.000 de locuitori în regiunea Bucureşti/Ilfov faţă de 1,7 la 1.000 în regiunea Sud Muntenia în 2021. În regiunea Sud-Est, populaţia cu nevoi nesatisfăcute de examinare sau tratament medical este de aproximativ 9 ori mai mare decât în regiunea Vest (10,5% faţă de 1,2% în 2023).

    Educatia

    Abandonul şcolar rămâne o altă provocare importantă în România, în special în zonele rurale şi în rândul comunităţilor marginalizate. Rata de părăsire timpurie şcolii şi formării profesionale este una dintre cele mai ridicate din UE (15,6 % faţă de 9,6 % în UE în 2022). În timp ce situaţia din oraşe (3,9 %) este mai bună decât media UE, aproape 1 din 4 tineri din zonele rurale abandonează şcoala înainte de a finaliza învăţământul secundar superior, cu o tendinţă de deteriorare începând cu 2019.

    Un studiu din 2022 indică faptul că 1 din 10 copii din zonele rurale nu frecventează nicio instituţie de învăţământ, iar 1 din 3 adolescenţi sunt absenţi temporar sau permanent de la şcoală din cauza muncii casnice.

    Pe lângă factorii care tin de accesibilitate, cum ar fi necesitatea de a face naveta pe distanţe lungi pentru a frecventa liceul, multe şcoli nu reuşesc să ofere medii de învăţare pozitive. Aproximativ jumătate dintre elevii evaluaţi în cadrul Programului internaţional pentru evaluarea internaţională a elevilor (PISA) din 2022 al OCDE au declarat că nu se simt bine la şcoală. Persoanele de etnie romă sunt deosebit de afectate, peste 7 din 10 tineri romi (18-24 de ani) neavând studii secundare superioare. Calitatea educaţiei este afectată şi de lipsa personalului cu calificări adecvate, în special în zonele rurale.

    De asemenea, mai puţin de o treime dintre românii cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani aveau măcar competenţe digitale de bază în 2023 (27,7% faţă de 55,5% în UE). Acest decalaj s-a mărit din 2021.

    Piata muncii

    Salariile, inclusiv salariul minim (stabilit la 3300 de lei, +29% din ianuarie 2022 până în ianuarie 2024), au crescut peste nivelul inflaţiei în 2023, protejând puterea de cumpărare a populatiei în contextul costului ridicat al vieţii, deşi riscurile de sărăcie persistă.

    Creşterea salariilor nominale a ajuns la 15,1% în 2023 (faţă de 5,8% în UE), după 6,4% în 2022 (faţă de 4,7% în UE), pe fondul unei inflaţii ridicate (deşi în scădere) generată de criza energetică provocată de războiul din Ucraina.

    De asemenea, salariile reale au crescut semnificativ în 2023 (4,8% faţă de -0,8% în UE), compensând în mare măsură scăderea înregistrată în 2022 (-5,0% faţă de -3,7% în UE).

     Cu toate acestea, salariul minim rămâne printre cele mai mici din UE, reflectând, de asemenea, diferenţele de productivitate a muncii. În plus, riscul de sărăcie al persoanelor care au loc de muncă este substanţial mai mare în România decât în alte state membre (14,5 % faţă de 8,5 % în UE în 2022), în special în cazul angajatilor part-time (56% faţă de 12,2 % pentru lucrătorii cu normă întreagă).

    Rata şomajului pe termen lung (2,2% faţă de 2,1% în UE) a fost uşor peste media UE şi s-a deteriorat începând din 2020, după ani de îmbunătăţiri. Printre factorii care explică şomajul pe termen lung din România se numără deficitul de competenţe şi o pondere semnificativă a muncii nedeclarate, care este estimată la 1,4 milioane de persoane.

    Cu toate că locurile de muncă vacante par a fi ocupate, companiile spun că întâmpină dificultăti în a găsi angajati cu aptitudinile adecvate, ceea ce indică o lipsă de competenţe şi neconcordanţe. Nivelul de educaţie al populaţiei (15-64 de ani) este mai scăzut decât în alte state membre, ceea ce afectează ocuparea forţei de muncă. În 2022, doar 17,1% din populaţie deţinea o calificare de învăţământ terţiar (faţă de 30,2% în UE).

    Industria prelucrătoare, transporturile şi IT&C au fost sectoarele cu cele mai mari deficite de forţă de muncă în termeni absoluţi în 2022. Prognoza Cedefop privind competenţele pentru România din 2023 indică o creştere a deficitului de forţă de muncă până în 2035.

     

  • România ia în considerare trimiterea unuia dintre sistemele sale de apărare Patriot în Ucraina, după ce Klaus Iohannis s-a întâlnit la Washington cu preşedintele american Joe Biden

    România ar putea fi pregătită să trimită o parte dintre sistemele sale de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina, a declarat preşedintele Klaus Iohannis pe 7 mai, după ce s-a întâlnit la Washington cu preşedintele american Joe Biden, relatează Reuters.

    „Au existat mai multe discuţii în ultimele săptămâni referitoare la ţara care ar putea trimite aceste sisteme Patriot în Ucraina”, a declarat Iohannis reporterilor.

    „Preşedintele Biden a adus în discuţie această problemă în cadrul întâlnirii noastre, iar eu am răspuns că sunt deschis privitor la posibilitatea de a ajuta Ucraina. Cu toate acestea, chestiunea în cauză trebuie dezbătută în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, deoarece este inacceptabil să lăsăm România fără apărare aeriană”., a declarat preşedintele ţării.

    Partenerii occidentali nu vor să ofere Ucrainei nici măcar „cinci” sisteme Patriot, deşi ei au peste 100, a declarat ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba la 3 aprilie.

    Este nevoie de 25 de sisteme Patriot sau echivalentul lor pentru a proteja complet spaţiul aerian al Ucrainei de atacurile ruseşti, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la 6 aprilie.

    Ucraina se află în negocieri active cu aliaţii săi pentru a furniza două baterii Patriot şi un SAMP-T, a declarat Kuleba la 12 aprilie.

    Ţările UE ar trebui să trimită o parte dintre sistemele lor de apărare aeriană pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei, a declarat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, la o reuniune a miniştrilor de externe din cadrul G7 din 18 aprilie.

    Potrivit Bloomberg, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut membrilor alianţei să sporească sprijinul pentru apărarea aeriană a Kievului într-un moment cheie al conflictului, în condiţiile în care Rusia şi-a intensificat bombardamentele împotriva infrastructurii energetice şi a oraşelor ucrainene.

    Stoltenberg a declarat luna trecută că aliaţii au identificat echipamente suplimentare de apărare aeriană pentru Ucraina, inclusiv sisteme Patriot şi SAMP/T.

  • ​Grupul de turism RTK, care are o reţea de peste 3.000 de agenţii de turism afiliate, intră pe piaţa din România şi se va concentra pe segmentul de outgoing

    RTK Romania, subsidiara locală a RTK International, care are o reţea de peste 3.000 de agenţii de turism afiliate în străinătate, anunţă deschiderea ceea ce marchează intrarea grupului de turism pe piaţa locală. RTK International este o asociaţie de agenţii de turism, iar prezenţa pe piaţa locală va presupune accesul la pachetele turoperatorilor din reţeaua RTK a agenţiilor de turism locale.

    Subsidiara locală a grupului se va concentra pe vânzările B2B şi va viza segmentul de outgoing, cee ace îi va permite să ofere turiştilor români acces la o reţea de agenţii afiliate. Compania nu are în plan să introduce pachete destinate turiştilor finali în viitorul apropiat.

    „Grupul Rtk este deja activ în multe ţări europene şi sprijină distribuţia serviciilor  turistice, având un portofoliu extins de produse. Pe lângă touroperatorii consacrati, grupul rtk are o reţea densă de parteneriate cu hoteluri, companii aeriene, destinaţii si  furnizori de servicii turistice. În plus, Rtk işi va folosi expertiza sa de zeci de ani de pe alte pieţe internaţionale pentru a consolida o reţea de agenţii de turism afiliate în  România, în care fiecare agenţie va rămâne independentă. În acest sens, Rtk Romania va  avea rol de organizaţie neutră pentru agenţiile de turism afiliate şi le va oferi sprijin in  domeniile: marketing, suport tehnic, training de produs şi consolidarea unui portofoliu  atractiv de furnizori de servicii pentru piata românească”, spune DI. Thomas Boesl, director strategy & international business development RT / Raiffeisen Touristik Group GmbH. 

    Subsidiara locală a grupului internaţional a fost înfiinţată în luna aprilie a acestui an şi deţine licenţa de agenţie de turism organizatoare. Compania locală este deţinută în proporţie de 80% de RTK International şi în proporţie de 20% de către Radu Colfescu, care are o experienţă în turism de peste 25 de ani.

    „Consider că fiecare agenţie afiliată la Rtk romania se va  putea dezvolta  independent, beneficiind de tot suportul şi de experienţa noastră în relaţia cu furnizorii  internaţionali din portofoliu. Rtk va fi un jucător important pe segmentul de outgoing, punând la dispoziţia agenţiilor afiliate din România  o gamă largă de servicii turistice la preţuri competitive. Alte obiective pentru viitor ar putea include înfinţarea unui model de distribuţie tip franciză sau activităţi proprii de touroperare”, spune Radu Colfescu, managing partner Rtk romania. 

    Reprezentanţii Rtk susţin că pe viitor ar putea lua în calcul să intre şi pe segmentul de incoming, promovând România prin intermediul reţelei de peste 3.000 de agenţii de turism afiliate Rtk în străinătate.

     ​​

     

  • România, pe locul 89 în topul celor mai atrăgătoare destinaţii de relocare profesională

    România se află pe locul al 89-lea în topul celor mai atrăgătoare destinaţii de relocare profesională, crescând în clasament faţă de 2020, când se afla pe locul 92, dar sub ratingul din 2018, când atinsese poziţia 78. Bucureştiul însă obţine un scor mai scăzut decât cel de la nivel de ţară.

    România se află pe locul al 89-lea în topul celor mai atrăgătoare destinaţii de relocare profesională, crescând în clasament faţă de 2020, când se afla pe locul 92, dar sub ratingul din 2018, când atinsese poziţia 78. Bucureştiul în schimb, obţine un scor mai scăzut decât cel de la nivel de ţară, fiind plasat pe locul 118, potrivit studiului anual realizat de Boston Consulting Group (BCG), The Network, The Stepstone Group şi eJobs.ro.

    Candidaţii care ar fi cel mai tentaţi să accepte o ofertă de job din România sunt cei din Pakistan, Italia, Elveţia, Ungaria şi Austria, urmaţi de cei din Tunisia, Marea Britanie, Olanda, Serbia şi Irlanda.

    „Întrebaţi care ar fi motivele pentru care ar alege România, 52% au pus pe primul loc calitatea vieţii, faptul că există un mediu care e prielnic familiilor (49%), numărul şi tipul de joburi scoase în piaţă de angajatori (47%), costul vieţii (40%), spiritul ospitalier şi cultura incluzivă (38%), faptul că este o ţară în care s-ar simţi în siguranţă (34%), dar şi faptul că formalităţile pentru a accesa piaţa muncii din România sunt mai puţin complicate decât pentru alte ţări. Ne lipsesc, însă, argumente precum calitatea vieţii sau existenţa unui sistem de sănătate în care să aibă încredere, motive care se regăsesc, totuşi, în lista celor care ar vrea să emigreze, în general, nu doar în România”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul platformei de recutare.

    De cealaltă parte, motivele care îi determină pe români să ia în calcul varianta de a lucra în afară sunt legate de contextul economic şi de faptul că îşi doresc salarii mai mari, după cum susţin 85% dintre respondenţi. Lista argumentelor continuă cu perspectivele mai bune de evoluţie în carieră pe care cred că le-ar avea în altă ţară (48%), o mai bună calitate a vieţii, în general (77%), numărul şi tipul joburilor scoase în piaţă de angajatorii străini (50%), dar şi accesul la un alt mediu cultural (43%). „Cei care amână decizia de a pleca din ţară sau refuză, pur şi simplu, această opţiune spun că sunt ţinuţi aici de faptul că s-ar despărţi de familie, de ataşamentul pe care îl au faţă de casă şi de teama că nu s-ar putea adapta, dar şi de costurile ridicate pe care le-ar presupune o relocare. Românii se mai tem de bariera de limbă, de diferenţele culturale şi, pentru că suntem o naţie care îşi doreşte mai degrabă să cumpere o locuinţă decât să stea în chirie, sunt descurajaţi de faptul că le-ar fi destul de greu să facă o achiziţie imobiliară”, mai spune Roxana Drăghici.

    Aceste argumente trebuie corelate şi cu faptul că 31% dintre candidaţii români care ar fi dispuşi să plece în străinătate ar face acest lucru pentru o perioadă lungă de timp. Doar 8% ar viza o experienţă mai scurtă, de cel mult un an.

    Ţările către care se îndreaptă cei mai mulţi dintre candidaţii români sunt Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, SUA, Franţa, Olanda şi Austria.

    La nivel global, candidaţii din toate cele 185 de ţări participante la studiu au aşezat pe primul loc în topul preferinţelor Londra, drept oraşul în care şi-ar dori cel mai mult să lucreze. Clasamentul continuă cu Amsterdam, Dubai, Abu Dhabi şi New York.

    Studiul a fost derulat în perioada octombrie-decembrie 2023 pe un eşantion de 150.000 de respondenţi din 185 de ţări, printre care şi România.

  • Cum poate creşte mai mult piaţa de artă contemporană din România? Urmăriţi ZF Live miercuri, 8 mai, ora 12:30, o discuţie cu Catinca Tabacaru, director artistic al Târgului de artă contemporană RAD ART FAIR 2024

    Cum poate creşte mai mult piaţa de artă contemporană din România? Urmăriţi ZF Live miercuri, 8 mai, ora 12:30, o discuţie cu Catinca Tabacaru, director artistic al Târgului de artă contemporană RAD ART FAIR 2024

     

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.30

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook