Tag: recunoastere

  • Arta prin poştă

    O joacă începută cu o felie de pâine prăjită trimisă prin poştă s-a transformat într-o adevărată îndeletnicire pentru un artist britanic, Peter Liversidge. Acesta, scrie The Independent, expediază către diverse persoane tot felul de obiecte, de la titirezi la mere sau cozi de topor, dar nu numai, neîmpachetate, pe care lipeşte timbrele necesare, practica sa încadrându-se la ceea ce se numeşte artă poştală.

    De ceva vreme, destinatarii trimiterilor sale sunt şi unele galerii de artă, prima lucrare expediată către acestea fiind un scaun dezasamblat şi plin, bineînţeles, de timbre, recunoaşte artistul. Liversidge are şi colaboratori, cum ar fi o poştăriţă din New York, căreia îi trimite piesele care formează o instalaţie de artă poştală pe care aceasta le asamblează după cum crede de cuviinţă la o galerie din oraşul american.

  • Cum recunosc poliţişti bancnotele false

    Ofiţerii DIICOT le-au predat poliţiştilor din Lugoj o adevărată lecţie despre falsul de monedă, scrie lugojinfo.ro

    Cum recunosc poliţişti bancontele false? Simplu, se ia vopseaua. “Cel mai simplu mod de observare a falsului este că odată îndoită bancnota, vopseaua se detaşează”, a declarat unul dintre ofiţeri, potrivit sursei citate.

    Încă un punct care merită menţionat este faptul că bancnotele false de 10 lei găsite în circulaţie sunt imprimate ca fiind emise de BNR în 2008.

  • (P) “Don’t teach the plan, teach the people”

    “Dacă în străinătate există această tradiţie de life-long learning, învăţarea pe tot parcursul vieţii, în România acest lucru e ceva nou, e încă la început. Sunt mişcări în direcţia asta, şi vedem tot mai des oameni care nu aşteaptă ca o companie să le plătească nişte cursuri şi să vină gratuit atunci când sunt “in the mood”, ci vin şi îşi plătesc cursurile chiar ei, înţeleg că ţine de dezvoltarea lor personală şi că aceste cursuri le oferă şansa la un job mai bun”, spune Ramona Glodeanu, un trainer certificat CELTA, distincţie recunoscută internaţional. Alături de Ian Browne şi Nicoleta Mihalca, ea oferă cursuri de limba engleză pentru angajaţii din zona de business în cadrul Alpha Training Center.

    Interesul pentru astfel de cursuri este destul de ridicat, dar alegerea tipului de curs şi al celor care îl predau este un aspect deosebit de important: “Oamenii nu fac încă diferenţa între un serviciu de training şi servicii de meditaţie. Oamenii încă nu ştiu să aleagă, nu există standarde în predarea a limbii engleze, nu există instituţii solide care să pregătească traineri de limba engleză. Diferenţa mare dintre un profesor şi un trainer este că un trainer îşi face specializările în străinătate, în ţări cu tradiţie, pentru ca apoi să aplice în România ceea ce a învăţat. Acest lucru se schimbă însă după urmarea unui curs cu un trainer, atunci când oamenii realizează că metoda e diferită şi se adaptează stilului de învăţare, venind în întâmpinarea nevoilor lor“, explică Ramona Glodeanu.

    Ramona Glodeanu a absolvit Facultatea de Litere şi a urmat apoi mai multe cursuri în străinătate, obţinând certificări din partea mai multor instituţii de renume. Îşi aminteşte însă cu plăcere momentul în care a realizat diferenţa dintre ceea ce înveţi în facultate şi ceea ce înseamnă cu adevărat să predai: “Am urmat un curs de perfecţionare la Budapesta unde am obţinut certificatul cu cea mai mare recunoaştere în lume, nu poţi să predai fără să ai acest certificat de care nu prea ştie nimeni în România. Este poate şi motivul pentru care lumea nu ştie diferenţa dintre un trainer şi un meditator. Acolo aveam un mentor care spunea “Ramona, don’t teach the plan, teach the people”; cu alte cuvinte, una e ceea ce îţi pregăteşti şi alta e ceea ce trebuie să livrezi, pentru că nevoile cursanţilor sunt diferite şi trebuie să adaptezi din mers. Am învăţat să fac acest lucru, chiar dacă era diferit faţă de ceea ce învăţasem eu în facultate. Am învăţat că în fiecare zi mai ai ceva de învăţat”, povesteşte ea.

    În România, sistemul de învăţământ impune, de multe ori, învăţarea unor concepte care nu îşi dovedesc utilitatea; de asemenea, elevii sau studenţii nu sunt încurajaţi într-o suficient de mare măsură să se concentreze pe ceea ce îi va ajuta, la un anumit punct, să obţină o slujbă mulţumitoare.

    “Ideea de a te instrui ţine de tine şi este o responsabilitate a ta, nu este nici a angajatorului, nici a statului, nici a părinţilor. Această informaţie ar trebui primită încă de când suntem copii, practic sistemul nostru de învăţământ nu încurajează curiozitatea copilului; sistemul nostru restrânge interesele copilului. Vedem studenţi foarte deştepţi, care termină facultăţi renumite dar nu îşi pot găsi un loc de muncă, pentru că nu răspund cerinţelor pieţei. La fel cum am văzut oameni pregătiţi la limba engleză doi sau trei ani şi erau începători atunci când au ajuns aici, pentru că învăţau liste de verbe pe care le ştiau deja. Dacă ştii cum să spui în engleză “tâmplar” dar nu ştii cum să spui “dă-mi te rog un pahar cu apă”, ai învăţat ceva inutil. Oamenii sunt inteligenţi, dar nu sunt orientaţi în direcţia potrivită”, remarcă trainerul.

    Alpha Training Center se adresează, în general, clienţilor din zona de business, indiferent de poziţia pe care o ocupă în companie. “Ne adresăm cel mai mult sectorului business, iar clienţii sunt de regulă cei care caută un trainer cu care să nu piardă timpul, care să le stabilească obiective clare şi realiste. Fie vorbim de manageri care vor să urmeze cursuri private, adaptate exact nevoilor lor de business, fie grupuri de cursanţi unde se pot înscrie maximum opt într-o grupă”, arată Ramona Glodeanu. “Este important de spus că evaluarea este gratuită, fără a exista vreo obligativitate din partea cursanţilor. Dacă un manager de resurse umane vrea să îşi evalueze angajaţii, poate să o facă fără a achiziţiona imediat după un număr de cursuri.”

    Alpha Training Center furnizează cursuri de limba engleză generală şi limba engleză pentru afaceri. Funcţionează de la începutul anului în Bucureşti, iar trainerii săi se bucură de o experienţă vastă pe piaţă, având clienţi precum Porsche România, Coca-Cola HBC, Unilever, Petrom, BCR sau IKEA. Compania abordează o metodă nouă de predare, cea comunicativă, oferind astfel posibilitatea învăţării limbii engleze la standardele europene şi internaţionale de competenţă în materie. Cursul este interactiv iar participanţii comunică în cea mai mare parte a acestuia, trainerul având rolul de a corecta, a ajuta şi a îmbunătăţi conversaţia.

    www.cursuri-engleza.com

  • Povestea lui “James Bond al filantropiei”, omul care a donat 6 miliarde .”A făcut mai multe pentru Irlanda decât oricine de la Sfântul Patrick încoace”

    Charles Francis Feeney este recunoscut drept “James Bond al filantropiei”, deoarece acesta a donat de-a lungul anilor nu mai puţin de 6.3 miliarde de dolari. 

    Charles Feeney s-a născut într-o familie irlandeză-americană în 1931, în timpul marii depresii şi a dus o viaţă normală. Chuck Feeney şi-a făcut averea în calitate de co-fondator al Duty Free Shoppers Group. Practic, el alături de Robert Warren Miller au adus la suprafaţă conceptul de duty-free shopping în 1960. 36 de ani mai târziu, acţiunile celor doi au fost cumpărate de grupul Louis Vuitton Moet Hennessy cu 1,6 de miliarde. 

    Feeney a înfiinţat The Atlantic Philanthropies în 1982, una dintre cele mai mari fundaţii private din lume, cu care sprijină diferite cauze, de la educaţie, ştiinţă şi sănătate până la respectarea drepturilor civile de-a lungul a mai multor ţări, precum Statele Unite, Australia, Vietman sau Irlanda. În ultimii 30 de ani, prin intermediul organizaţiei Feeney a donat 6,2 miliarde de dolari către diferite cauze.

    “Am avut o idee în mintea mea care nu s-a schimbat niciodată, aceea că trebuie să-ţi foloseşti bunăstarea pentru a ajuta alţi oameni. ” a spus el.

    În 2012, revista Forbes a spus despre el că “este omul care a făcut mai multe pentru Irlanda decât oricine de la Sfântul Patrick încoace”.

    Nu deţine o casă sau o maşină şi poartă un ceas Casio pe care l-a cumpărat cu doar 15 dolari.

    Averea sa din prezent este estimată la doar 1.5 milioane de dolari, bani pe care vrea să-i doneze până în 2020.

     

  • O staţiune din România, considerată mai frumoasă decat multe alte locuri turistice din Europa

    Deşi mulţi ani a fost perecepută drept o staţiune pentru pensionari, Sovata este una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă. Mulţi turişti care ajung acolo pentru prima dată rămân plăcut impresionaţi şi declară, fără nicio reţinere, că în Sovata… “E mai frumos ca-n Croaţia”!

    Recunoscută la nivel european încă din 1850, Sovata este o staţiune pentru orice sezon. Lacurile cu ape clorurate şi sodice – cât şi nămolul din ele –  au proprietăţi terapeutice pentru o multitudine de afecţiuni, în speciale pentru cele ginecologice.

    Cititi mai multe pe one.ro.

  • Ameninţare directă la adresa României! Ruşii au recunoscut public: “Vom lua măsuri”

    Armata rusă este preocupată de acţiuni care au loc în România, Polonia şi în alte ţări europene, urmând să ia măsuri pentru contracararea acestor ameninţări, afirmă colonelul Oleg Puşni, directorul Institutului de cercetare al Ministerului rus al Apărării.

    “Vom lua măsuri tehnice adecvate împotriva acestor ameninţări. Suntem convinşi că putem găsi un răspuns adecvat”, a adăugat oficialul rus.

    CARE ESTE MOTIVUL CARE A DUS LA REACŢIA RUSIEI

  • Citeşte gratuit poveştile celor 100 tineri manageri de top

    Business Magazin a lansat în format e-paper catalogul 100 tineri manageri de top- ediţia 2015. Poţi citi GRATUIT catalogul aici

    Catalogul tinerilor manageri de top este produsul-fanion al Business Magazin şi a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care îţi deschide drumul spre top.

    Catalogul propus anual de Business Magazin este o expunere a câştigătorilor unei competiţii bazată pe dedicare, curaj şi muncă susţinută, manageri care reprezintă adevarate modele pentru tinerii aflaţi la început de drum.

    Împreună cu ediţia 2015, Business Magazin a adunat 1000 de tineri manageri şi antreprenori care s-au remarcat prin iniţiativă, performanţă şi profesionalism.

    În aceşti zece ani, noi, jurnaliştii, am câştigat, pentru că am cunoscut cariere, idei, oameni şi experienţe care ne-au permis să recunoaştem lumea de business exact aşa cum este.

  • Şi-au făcut o fotografie, au încărcat-o în aplicaţia Google Photos şi au trăit umilinţa vieţii lor. Imaginile sunt de necrezut

    Google se află acum în centrul unui imens scandal, după ce doi tineri au încărcat o fotografie în aplicaţia Google Photos şi au trăit umilinţa vieţii lor

    Au vrut să aibă o amintire frumoasă şi, deşi nu au făcut nimic greşit, au fost obligaţi să treacă printr-o situaţie greu de acceptat. După ce au încărcat o fotografie într-o aplicaţie a Google, doi tineri au primit un mesaj extrem de jignitor. Reprezentanţii companiei au fost nevoiţi să-şi ceară scuze, după ce povestea a ajuns pe reţelele de socializare.

    Şi-au făcut o fotografie, au încărcat-o în aplicaţia Google Photos şi au trăit umilinţa vieţii lor. Imaginile sunt de necrezut

  • Codurile secrete care se află pe toate bancnotele

    Când aţi analizat ultima oară o bancnotă? Dacă o veţi privi cu atenţie veţi observa anumite semne particulare menite să detecteze falsurile.

    În cadrul unui experiment, specialistul în IT Markus Kuhn a încercat să copieze color o bancnotă de 20 de euro. În momentul în care a apăsat butonul, aparatul a scos un ţiuit şi nu a apărut nicio copie a bancnotei respective, ci un mesaj printat în diferite limbi, unde se explica faptul că este ilegală xeroxarea sa.

    După o analiză mai atentă a bancnotei, Kuhn a observat mai multe cercuri foarte mici, dispuse sub forma unei „constelaţii” şi „camuflate” sub diverse semne. De exemplu, pe bancnota de 20 de euro cerculeţele sunt parte a notelor muzicale aflate în design-ul hârtiei. 

    Totuşi, xeroxarea alb-negru a bancnotei nu este detectată, fapt ce demonstrează că aparatul „ştie” când cineva vrea să falsifice bani, culoarea cerculeţelor făcând parte din acel cod. Unii consideră nu doar culoarea ca fiind o parte importantă a codului, ci şi distanţa dintre cele cinci cercuri.

    Este cunoscut faptul că în procesul de printare a hârtiei banilor se foloseşte un model standard de recunoaştere a bancnotelor valide, dar acesta nu poate fi dezvăluit.

    Cum detectează xeroxul particularităţile bancnotelor reprezintă, totuşi, un mister pe care reprezentanţii instituţiilor specifice nu vor să îl dezvăluie. Aceştia afirmă că se iau toate măsurile de precauţie pentru reducerea şi stoparea falsificării de bani. Întrebat dacă aparatele de copiere sunt special programate să recunoască acele semne specifice ale bancnotelor, un reprezentat al companiei a afirmat: „Xerox, împreună cu alte companii din domeniu, consultă legislaţia şi face tot posibilul pentru a stopa ameninţările de falsificare a banilor prin intermediul tehnologiei.”

    Mai există, de asemenea, un nivel de codare a bancnotelor mult mai avansat decât „constelaţia” respectivă, numit Nivelul 3. Despre acesta, însă, nu discută nimeni, Banca Centrală fiind singura cunoscătoare a acestui „secret”.

    Deşi a pornit o mică investigaţie pentru a-şi satisface această curiozitate, retincenţa în răspunsuri a celor întrebaţi l-a determinat pe Markus Kuhn să afirme, în cele din urmă: „Poate nu vom avea niciodată suficiente informaţii despre tehnologiile care combat falsificarea de bani, dar cred că aşa este mai bine.”

  • Un puşti de 13 ani a rezolvat problema cu care se confruntă 300 de milioane de oameni. O companie de miliarde i-a cumpărat ideea

    Shubham Banerjee are doar 13 ani, dar este recunoscut în lumea întreagă ca unul dintre cei mai promiţători antreprenori. Tânărul născut în Belgia este CEO al Braigo Labs, o companie care produce imprimante pentru oamenii orbi.

    Ideea i-a venit în urmă cu doi ani, atunci când a găsit un flyer care promova o strângere de fonduri pentru oamenii orbi. Întrebându-se cum pot aceştia citi, el a aflat despre limbajul Braille şi cât de complicat este procesul de printare a cărţilor pentru cei care suferă de această deficienţă.

    “Când am aflat cât costă o imprimantă Braille, nu mi-a venit să cred”, a povestit Banerjee celor de la Business Insider. “Am vrut să îi ajut pe oameni, aşa că am încercat să construiesc un dispozitiv din materialele pe care le aveam la dispoziţie.” Aceste materiale erau piese de Lego, cu care tânărul a reuşit să dezvolte prima parte a proiectului său, de aici venind şi numele companiei Braigo: Braille şi Lego. Părinţii l-au ajutat să cumpere restul materialelor şi Banerjee a testat, cu succes, imprimanta sa.

    În lume există aproape 300 de milioane de persoane ce nu pot vedea, iar 90% dintre ei trăiesc în state  în curs de dezvoltare. Costul actual al unei imprimante Braille este de aproape două mii de dolari, dar prototipul lui Banerjee este de patru ori mai ieftin. Acest lucru a atras atenţia mai multor publicaţii de specialitate, el primind premiul The Tech Awards 2014 şi o invitaţie la Casa Albă pentru un eveniment dedicat tinerilor antreprenori şi inventatori.

    Compania Intel a fost impresionată de idee şi a decis să investească în dezvoltarea produsului. Astfel, Banerjee a devenit cel mai tânăr antreprenor în care o companie de venture capital să investească. “Nu am crezut că o companie mare va fi interesată de proiectul meu”, povesteşte tânărul. “A fost o surpriză extraordinară”.

    Cu finanţarea primită, Banerjee spune că vrea ca Braigo Labs să dezvolte un alt prototip care să semene cu o imprimantă normală. El vrea ca produsul să intre pe piaţă până la sfârşitul anului 2015.