Tag: rating

  • Premierul grec va forma joi un nou guvern. Agentiile de rating au incoltit decisiv Grecia

    Cu cateva ore inainte, presa elena relatase ca premierul si-a
    oferit demisia, in schimbul formarii unui guvern de uniune
    nationala care sa poata aproba si pune in aplicare programul dur de
    austeritate necesar pentru ca tara sa poata primi in continuare
    finantare externa.

    “Nici nu am apucat sa intram in discutii mai serioase si opozitia a
    si venit cu conditii pe care noi nu le putem accepta”, a declarat
    Papandreou, citat de Dow Jones, referindu-se la blocajul
    negocierilor dintre PASOK, partidul socialist de guvernamant condus
    de el, si partidele de opozitiede stanga si de dreapta, care se
    opun taierilor de cheltuieli si privatizarilor cerute de UE si
    FMI.

    Liderul opozitiei de dreapta, Antonis Samaras (partidul Noua
    Democratie), a propus la randul sau formarea unui guvern de
    coalitie, sub conducerea unui nou premier acceptat de toate
    partidele, care sa renegocieze cu UE si FMI memorandumul de
    politici economice si fiscale.

    Criza politica de la Atena intervine in toiul seriei de decizii
    negative anuntate de agentiile de rating Moody’s si
    Standard&Poor’s, care au redus in ultimele zile ratingul
    suveran al Greciei si pe cel al bancilor grecesti si au avertizat
    ca vor face acelasi lucru cu bancile franceze, la ora actuala cele
    mai mari creditoare ale Greciei, cu 56,7 miliarde de dolari,
    conform Bancii Reglementelor Internationale.


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Bancile grecesti retrogradate de Standard&Poor’s, miercuri,
    sunt National Bank of Greece, EFG Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus
    Bank, toate prezente şi în România, al caror rating a fost redus de
    la B la CCC cu perspectivă negativă. Motivatia este legata de
    posibila scadere a accesului la lichiditate si de riscul unor
    retrageri de depozite de catre clientii greci, daca temuta
    restructurare a datoriei Greciei va avea loc.

    La randul sau, Moody’s a pus sub supraveghere ratingurile bancilor
    franceze BNP Paribas, Credit Agricole si Societe Generale, in
    perspectiva unei posibile retrogradari, din cauza expunerii duble
    la problemele Greciei – ca detinatoare de obligatiuni elene si ca
    banci care opereaza pe piata greceasca.

    Expunerea BNP Paribas este de 5 mld. euro, a Societe Generale de
    2,5 mld. euro, in timp ce Credit Agricole are o expunere de 631
    mil. euro si este si proprietara Emporiki Bank, cu un portofoliu de
    credite de 24,1 miliarde de euro.

    Agentia de rating Fitch a pus paie pe foc si ea, echivaland cu
    incapacitatea de plata o eventuala initiativa pentru Grecia
    similara Initiativei de la Viena din 2009, in virtutea careia
    bancile occidentale au acceptat sa-si pastreze expunerea in statele
    din Europa de Est, prelungind scadentele datoriei pentru o parte
    dintre aceste guverne.

    La fel ca si celelalte doua agentii americane de rating, Fitch a
    avertizat ca va califica drept insolventa preschimbarea scadentelor
    actuale ale obligatiunilor grecesti cu unele mai indelungate, care
    sa-i dezavantajeze astfel pe creditori (solutia propusa de Germania
    pentru a da ragaz economiei elene sa se redreseze), chiar daca
    aceasta preschimbare ar fi acceptata de bunavoie de creditori. Un
    astfel de verdict inseamna implicit ca toate cele trei mari agentii
    de rating nu se vor opri pana nu vor decreta Grecia ca fiind in
    incapacitate de plata.

  • Popa, BNR: Retrogradarea ratingului Greciei nu va pune presiuni semnificative asupra leului

    Potrivit oficialului BNR, situatia din Grecia, precum si a altor
    economii de la periferia zonei euro care au probleme cu datoriile
    suverane, ar putea afecta Romania prin canalul increderii in
    economie, ceea ce ar putea determina o incetinire usoara a
    cresterii PIB. Popa a adaugat ca decizia privind datoria Greciei
    trebuie sa ia in considerare o participare voluntara a creditorilor
    privati, iar cea mai buna solutie este cea care reface increderea
    si continua reformele. “Nu vreau sa calific drept oportuna o
    solutie sau alta. Trebuie agreata o solutie in care creditorii
    privati participa voluntar”, a spus Popa, intrebat daca pentru
    Romania ar fi mai bine ca datoriile statului elen sa fie
    restructurate sau sa se continue actualul program.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ratingul datoriei elene ajunge la un minim istoric. Cine mai poate finanta Grecia? (GALERIE FOTO)

    Agentia considera ca este foarte probabila o intrare a tarii in
    incapacitate de plata a datoriei in urmatoarele 12 luni, intrucat
    accesul tarii la credite de pe pietele financiare in 2012 si
    probabil si in anii urmatori este improbabil, iar aceasta creeaza o
    discrepanta intre proiectiile economice si realitatea finantarii
    disponibile.

    S&P a precizat ca ar putea declasa in continuare Grecia in
    categoria “incapacitate selectiva de plata”, in conditiile unei
    eventuale restructurari a datoriilor sale care sa afecteze
    drepturile creditorilor (de exemplu, ca detinatorii de obligatiuni
    elene sa accepte preschimbarea unora cu scadente pe termen scurt in
    unele cu termen mai lung).

    Conform Business Insider, care citeaza datele Bancii
    Reglementelor Internationale, cei mai mari creditori ai Greciei in
    sectorul privat sunt bancile germane, cu o expunere de 26,3 mld.
    dolari, urmate de cele franceze, cu 19,8 mld. dolari.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Restructurarea sub forma prelungirii scadentelor este ceruta la
    ora actuala de Germania, care le propune creditorilor privati sa
    accepte o amanare cu sapte ani a scadentei pentru obligatiunile
    grecesti existente, dand astfel posibilitatea Greciei sa se
    redreseze economic si sa recastige increderea pietelor
    financiare.

    Principiul este enuntat intr-o scrisoare adresata de ministrul
    german de finante Wolfgang Schaeuble sefilor BCE, FMI si omologilor
    sai din zona euro si se refera la o asumare voluntara de catre
    creditorii privati a acestei prelungiri de scadenta. Agentiile de
    rating interpreteaza insa aceasta formula drept o recunoastere a
    insolventei de facto a Greciei si o presiune asupra investitorilor
    privati, destinata sa menajeze sensibilitatea electoratului din
    zona euro, satul sa tot contribuie cu bani la salvarea statelor cu
    probleme.

    Reactia Ministerului de Finante de la Atena a fost ca decizia
    S&P ia in calcul doar niste zvonuri puse in circulatie de
    reprezentantii Comisiei Europene si ai Bancii Centrale Europene “si
    nu faptul ca in prezent au loc discutii intre aceste institutii si
    FMI, cu scopul de a gasi o solutie viabila pentru acoperirea
    necesarului de finantare pentru Grecia in anii urmatori”. Necesarul
    de finantare al Greciei este de aproape 160 de miliarde de euro
    pana in 2014.

    DE CE E ATAT DE IMPORTANTA GRECIA

    Situatia este complicata, pe de o parte, de propriile probleme ale
    SUA – presedintele Obama le-a cerut saptamana trecuta statelor din
    zona euro, in special Germaniei, si investitorilor in obligatiuni
    grecesti sa impiedice un faliment “dezastruos” al Greciei, avand in
    vedere ca o criza in zona euro s-ar adauga la problema datoriilor
    SUA, in conditiile in care republicanii refuza o noua marire a
    plafonului de indatorare, solicitata de administratia Obama pentru
    a reusi sa asigure functionarea serviciilor publice.

    “Dezastrul” la care se refera Obama este o repetare a crizei din
    2008, sub forma unui anunt de insolventa al Greciei care sa
    antreneze nu numai vanzarea in panica de active financiare grecesti
    si ale zonei euro, dar si active americane sau ale unor economii
    emergente, repetand astfel scenariul Lehman Brothers.
    Contraargumentul adus de unii analisti este insa ca panica nu ar
    avea loc, din moment ce investitorii s-au pregatit deja de
    eventualitatea unei insolvente, reducandu-si deja mare parte din
    expunerea pe Grecia si pe alte state potential cu probleme, ceea ce
    a pasat finantarea Greciei in bratele BCE, ale FMI si ale bugetelor
    publice, asadar ale contribuabililor.

    Pe de alta parte, situatia este complicata de rezistenta Bancii
    Centrale Europene, care refuza sa accepte o prelungire a
    scadentelor la obligatiunile grecesti pe care ea le detine, in
    valoare estimata de Barclays Capital la circa 40 de miliarde de
    euro. Rezistenta BCE ar insemna ca toata povara refinantarii
    datoriei elene ar cadea pe umerii contribuabililor din zona euro.
    “Nu noi cerem detinatorilor de obligatiuni sa accepte prelungirea
    scadentelor”, a declarat vicepresedintele BCE, Vitor Constancio,
    citat de Bloomberg. Juergen Stark, membru al consiliului BCE, a
    spus la randul sau ca este treaba guvernelor si a autoritatilor
    grecesti sa rezolve situatia, nu a BCE si a creditorilor
    privati.

    Guvernele din zona euro si BCE trebuie sa ajunga la un acord in
    privinta formei de sustinere a Greciei pana la summitul din 23-24
    iunie. Conform planului initial german, ar fi vorba de un nou
    credit de 90 de miliarde de euro, la care statele din zona euro si
    eventual FMI ar urma sa contribuie cu 45 de miliarde de euro,
    statul grec cu vanzari de active de 30 de miliarde, iar 30 de
    miliarde sa fie acoperite prin rostogolirea datoriilor de catre
    creditori.

    La inceputul lui iunie, si Moody’s a redus ratingul Greciei cu trei
    trepte, oprindu-se insa la Caa1, un nivel similar cu cel al
    Cubei.

  • Saptamana buna pentru Finante: investitorii s-au inghesuit sa finanteze Romania

    Randamentul a fost de 5,298%, peste cel de 5,17% de la emisiune
    de obligatiuni din martie 2010, cand Romania a atras 1 miliard de
    euro. “Factorii pozitivi se refera la cererea ce a totalizat
    aproximativ 3 miliarde euro si la faptul ca Ministerul Finantelor a
    platit un randament situat la 255 de puncte de baza peste
    mid-swaps, insa mai scazut decat nivelul indicativ de 260 de puncte
    de baza peste mid-swaps”, apreciaza analistii ING Bank Romania.

    In luna mai, Ungaria a vandut la randul sau obligatiuni in euro
    pe sapte ani in valoare de un miliard de euro, cu un randament
    situat la 270 de puncte de baza peste mid-swaps (nivelul dobanzii
    medii la euro pe pietele internationale), asadar Romania a stat mai
    bine din acest punct de vedere, desi Ungaria are un rating
    superior.

    “Factorul mai putin pozitiv se refera la prima platita, ce s-a
    situat cu 20 de puncte de baza peste nivelul CDS.” Nivelul mai
    ridicat al primei era un fenomen greu de evitat insa in actuala
    conjunctura a pietei, oricat de pozitiva ar fi perceptia
    investitorilor despre ameliorarea fiscala si perspectivele
    economice din Romania. Ratingul Romaniei ramane in continuare in
    categoria “junk”, conform evaluarii Standard&Poor’s si a Fitch
    (BB+), singura agentie care a acordat Romaniei un rating superior
    (“investment grade” – recomandat investitorilor) fiind Moody’s
    (Baa3).

    Bogdan Dragoi, secretar de stat in MF, a facut cunoscut ca
    urmatoarea emisiune din programul de finantari pe piata externa de
    7 miliarde de euro prin titluri pe termen mediu (EMTN) va avea loc
    in a doua jumatate a anului, insa ramane de vazut daca va fi in
    euro sau in dolari, avand in vedere ca pe piata a existat si cerere
    de titluri in dolari. Programul este administrat de Erste Group
    Bank si Societe Generale.

  • Agentia de rating chineza: SUA sunt deja in faliment. Romania sta bine

    “SUA au intrat deja in incapacitate de plata a imprumuturilor
    luate”, a declarat Guan Jianzhong, presedintele agentiei de rating
    Dagong, citat de AFP.

    In cursul saptamanii, agentiile de rating Fitch, Moody’s si
    Standard& Poor’s au avertizat la unison ca SUA si-ar putea
    pierde ratingul actual, cel mai bun din lume, daca administratia
    Obama nu reuseste sa obtina de la Congres marirea plafonului de
    indatorare, spre a evita intrarea in incapacitate de plata a
    imprumuturilor. Daca guvernul american nu reuseste sa-i induplece
    pe republicani sa aprobe in Congres cresterea limitei de indatorare
    peste nivelul actual de 14,29 mii de miliarde de dolari, ramane
    fara bani de cheltuit la 2 august.

    O retrogradare a SUA din partea celor trei mari agentii ar creste
    puternic costurile de finantare pentru statul federal, deja aflat
    intr-o pozitie fiscala extrem de proasta, si ar ingrozi comunitatea
    financiara din toata lumea, care a considerat in mod traditional
    Statele Unite drept etalon al investitiilor sigure.

    China, cel mai mare detinator de titluri de stat si obligatiuni
    americane, si-a aratat ingrijorarea ca pachetele de stimulente
    financiare lansate de SUA pentru relansarea economiei dupa criza
    vor adanci indatorarea SUA, erodand valoarea dolarului si a
    bonurilor de tezaur. China si-a redus progresiv detinerile de
    titluri de stat americane, de la 1,175 mii de miliarde de dolari in
    octombrie anul trecut la 1,145 mii de miliarde in luna
    martie.

    Hong Lei, purtator de cuvant al diplomatiei chineze, a cerut zilele
    trecute SUA sa adopte masuri de ameliorare a situatiei
    fiscale.

    RATING SI PENTRU ROMANIA

    In iulie anul trecut, Dagong a emis un raport in care acorda rating
    pentru 50 de tari, intre care si Romania, care avea rating BB+ cu
    perspectiva negativa pentru datoria in moneda locala, respectiv BB
    cu perspectiva negativa pentru datoria in valuta. Romania era
    devansata de Venezuela si Nigeria, a caror datorie in valuta era
    apreciata mai bine. In acelasi timp, ratingul Romaniei era superior
    celui dat Greciei, Turciei sau Islandei.

    Tarile cu calificativ maxim pe linie (AAA) si perspectiva stabila
    erau Norvegia, Danemarca, Luxemburg, Elvetia si Singapore. Fata de
    acestea, China avea in minus un rating AA+ pentru datoria in moneda
    locala. SUA aveau AA pe linie, cu perspectiva negativa, la acelasi
    nivel cu Arabia Saudita. In noiembrie, Dagong a retrogradat SUA,
    acordandu-i calificativul A+, tot cu perspectiva negativa, pentru
    datoria in moneda locala si in alte monede.

    Dagong a explicat ca diferenta cea mai mare intre ea si marile
    agentii americane de rating este ca ea pune accent mai mult pe
    capacitatea concreta de plata a datoriei, nu pe statutul de tara
    dezvoltata sau in curs de dezvoltare.

  • S&P: Ratingul Frantei ar putea intra in categoria “junk” pana in 2040

    Cresterea cheltuielilor cu sanatatea si cu pensiile va pune tot
    mai multa presiune pe ratingul de credit al tarii, incepand din
    2014-2016. “Este putin probabil ca S&P sa mentina ratingul AAA
    acordat statului francez” in absenta unor noi reforme pe termen
    lung, se arata intr-un raport al S&P privind impactul
    imbatranirii populatiei. Guvernul francez a afirmat in repetate
    randuri ca este hotarat sa-si pastreze ratingul AAA, acesta fiind
    unul dintre motivele pentru care a fost adoptata anul trecut o
    reforma a sistemului de pensii care va creste treptat varsta minima
    de pensionare de la 60 la 62 de ani si varsta minima de retragere
    din activitate cu pensie completa de la 65 la 67 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia va primi 12 mld. euro de la UE si FMI la inceputul lui iulie. Bancile elene, retrogradate de Moody’s

    “Pe ansamblu, Grecia a realizat progrese semnificative, in
    special in zona consolidarii fiscale, in primul an al programului
    de ajustare”, se arata in comunicatul misiunii comune a “troicii”
    UE-FMI-BCE, citat de Wall Street Journal. In acelasi timp, misiunea
    cere Greciei sa accelereze masurile de reducere a deficitului
    bugetar si de reluare a cresterii economice.

    Premierul grec Giorgios Papandreou a promis ca guvernul va infiinta
    o agentie “administrata independent” care sa coordoneze vanzarea
    accelerata si transparenta a activelor statului, in cadrul
    programului de privatizare de 50 de miliarde de euro pe cinci ani,
    convenit cu UE-FMI-BCE. Agentia va functiona dupa principiul
    Treuhand, agentia de privatizare care a vandut activele fostei
    Germanii de Est, scrie Reuters.

    De asemenea, planul suplimentar de austeritate convenit cu cele
    trei institutii va fi prezentat parlamentului elen in urmatoarele
    zile. Atena a anuntat deja taieri noi de cheltuieli si cresteri de
    impozite in valoare de 6,4 miliarde de euro si urmeaza sa anunte
    inca un set de masuri destinate sa reduca deficitul bugetar de la
    10,5% din PIB in acest an la mai putin de 1% in 2015. Masurile cele
    noi, in valoare de 22 de miliarde de euro, se refera la reforma
    sistemului de asistenta sociala, combaterea evaziunii fiscale, alte
    taieri de salarii si concedieri in sectorul public si limitarea
    posibilitatii de optimizari fiscale si scurgere a profiturilor in
    paradisuri fiscale.

    Jean-Claude Juncker, seful Eurogrupului (compus din ministrii de
    finante ai eurozonei), a declarat ca guvernele din zona euro “vor
    incerca sa-i convinga pe creditorii privati ai Greciei sa
    contribuie la mentinerea finantarii tarii”. Conform unor diplomati
    germani citati de publicatia elena Capital, Grecia ar urma sa
    primeasca un credit suplimentar de 30-35 miliarde de euro de la UE
    si FM, iar investitorii privati vor “rostogoli” obligatiuni
    grecesti care vor ajunge la scadenta in 2012-2014.

    “Grecia nu va iesi din zona euro. Nu va fi nicio intrare in
    incapacitate de plata si tara va fi in masura sa-si onoreze
    obligatiile de plata”, a insistat Juncker. Transa de credit care
    soseste in iulie inseamna 12 miliarde de euro, din care FMI
    furnizeaza 3,3 miliarde.

    CARE E SITUATIA BANCILOR ELENE

    Vestea ca finantarea externa continua ofera o gura de aer
    binevenita pentru bancile elene, confruntate cu cresterea
    necesarului de lichiditati, in urma retrogradarilor succesive de
    rating suveran al Greciei de catre Fitch si Moody’s si a
    comentariilor tot mai frecvente ca datoria statului elen va fi mai
    devreme sau mai tarziu restructurata, avand in vedere cuantumul
    urias al acesteia, de 340 de miliarde de euro, si estimarea
    Comisiei Europene ca in 2011 datoria va ajunge aproape de 160% din
    PIB.

    Agentia de rating Moody’s a anuntat vineri inrautatirea
    calificativelor pentru opt banci elene, dintre care sapte au
    afaceri si in Romania. Miercuri, Moody’s inrautatise ratingul
    pentru datoria suverana, de la B1 la Caa1, la acelasi nivel cu al
    Cubei, apreciind ca probabilitatea ca Grecia sa declare
    incapacitate de plata a crescut la 50%.

    Decizia de vineri a fost explicata de Moody’s prin scenariul ca o
    restructurare a datoriei Greciei ar afecta direct bancile, prin
    reducerea valorii portofoliilor lor de obligatiuni guvernamentale
    elene, ceea ce “le-ar afecta sever capitalizarea”, avand in vedere
    ca ponderea acestor obligatiuni este intre 50% si 330% din
    capitalul de rang 1 al bancilor. Moody’s afirma ca bancile elene,
    in aceeasi situatie a restructurarii datoriei suverane, ar fi
    expuse unei “eroziuni potentiale a surselor lor de finantare”, din
    cauza “potentialei accelerari a retragerilor de depozite” si a
    “incertitudinilor privind accesul in continuare la lichiditatea
    furnizata de Banca Centrala Europeana”.

    In acelasi timp, agentia ia in calcul, ca factori pozitivi,
    potentialul de sprijin din partea CE, a FMI si a Bancii Centrale
    Europene, care ar acorda sustinere bancilor elene in situatia unei
    restructurari a datoriei. “Autoritatile europene au interesul sa
    incerce sa evite impactul extrem de destabilizator al unei intrari
    in incapacitate de plata a bancilor asupra economiei elene si
    asupra pietelor europene de capital”, afirma Moody’s. La aceasta
    s-ar adauga impactul asupra Bancii Centrale Europene, care este cel
    mai mare creditor al sistemului bancar elen, cu 20% din pasivele
    acestuia. Pe de alta parte, autoritatile europene vor sa evite
    efectul de precedent pe care sustinerea sistemului bancar dintr-o
    tara l-ar avea in raport cu “alte state slabe ale zonei euro”,
    noteaza agentia.

    Ratingurile bancilor elene pentru pentru depozite si datorii cu
    prioritate la plata (toate sunt prezente in Romania, cu exceptia
    Attica Bank) au fost modificate astfel:

    National Bank of Greece (NBG): de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 117,8 mld. euro

    EFG Eurobank Ergasias: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 80,5 mld. euro

    Alpha Bank: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 64 mld. euro

    Piraeus Bank: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 56,6 mld. euro

    Agricultural Bank of Greece (ATE Bank): de la B1 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro

    Attica Bank: de la B1 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro

    Emporiki Bank of Greece: de la Baa3 la B1
    Active la finele lui martie 2011: 27,8 mld. euro

    General Bank of Greece (Geniki): de la Baa3 la B1
    Active la finele lui martie 2011: 4 mld. euro

    Toate calificativele au perspectiva negativa. Calificativele pentru
    soliditate financiara au fost si ele schimbate de la D sau E+ la E,
    reflectand ratingul acordat Greciei.

    Intr-un interviu pentru Bloomberg, seful misiunii FMI, Jeffrey
    Franks, a declarat insa ca el nu vede niciun semn ca actuala criza
    a datoriilor din zona euro s-ar putea repercuta asupra Romaniei
    prin intermediul bancilor din aceste tari.

    “Subsidiarele locale ale bancilor grecesti sunt lichide si bine
    capitalizate”, a spus Franks.

  • Vineri, zi cruciala pentru soarta Greciei: mai vine sau nu finantarea de la UE si FMI?

    Reprezentantii “troicii” se afla de la inceputul lunii mai la
    Atena, unde negociaza eliberarea celei de-a cincea transe din
    imprumutul de 110 miliarde de euro acordat in mai 2010 si problema
    sustenabilitatii datoriei publice a Greciei, care a ajuns la 340 de
    miliarde de euro. Transa ar urma sa fie acordata pana la sfarsitul
    lunii iunie.

    In functie de rezultatul discutiilor de vineri va deveni clar si
    daca va fi aprobat sau nu un nou plan de credite de circa 65 de
    miliarde de euro pentru Grecia, conditionat sau nu de o trecere
    directa sub supravegherea “troicii” a programului de privatizari si
    de colectare a veniturilor.

    Surse citate de Kathimerini au declarat ca discutiile de pana acum
    au ajuns la divergente la capitolul contractelor colective de
    munca, dupa ce “troica” a cerut ca angajatorii care nu semneaza
    contractele colective sa nu fie obligati in alt fel sa le
    respecte.

    Ca privatizari importante, planul pune pe lista vanzarea unui
    pachet de 21% din actiunile Aeroportului International din Atena, a
    34% din Hellenic Postbank si a 40% din compania de apa si canal din
    Salonic. Deocamdata, singura privatizare aflata in curs de
    desfasurare este vanzarea a 10% din pachetul de 20% detinut de
    statul elen la compania de telecomunicatii OTE catre Deutsche
    Telekom, care detine 30%.

    ESTE GRECIA SOLVABILA?

    Vicepresedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Victor Constancio,
    a declarat joi ca banca nu exclude posibilitatea unei implicari
    voluntare a investitorilor privati in rezolvarea problemei
    datoriei, a relatat Kathimerini. Aceasta ar insemna ca institutia
    nu mai respinge de principiu posibilitatea unei forme de
    restructurare a datoriei. Ramane de vazut insa ce forma ar putea
    lua aceasta restructurare, din moment ce BCE respinge in continuare
    o restructurare clasica a datoriei, care sa angajeze pierderi
    pentru creditorii Greciei, fie prin acceptarea unei prelungiri a
    scadentelor la anumite credite sau emisiuni de titluri, fie prin
    reevaluarea lor.

    Atmosfera in care au loc discutiile s-a tensionat odata cu anuntul
    agentiei de rating Moody’s ca depuncteaza si mai mult datoria
    Greciei, de la B1 la Caa1, acelasi nivel cu al Cubei, mentinand
    perspectiva negativa de rating. Motivul invocat de Moody’s tine de
    riscul ridicat de restructurare a datoriei, de perspectivele de
    crestere economica “foarte incerte” si de “ratarea tintelor de
    ajustare bugetara pe 2010 si riscul ca Atena sa le rateze si pe
    cele de anul acesta”.

    Verdictul Moody’s a fost ca probabilitatea ca Grecia sa intre in
    incapacitate de plata a crescut la 50%. Ca urmare, randamentele
    obligatiunilor grecesti pe 10 ani au crescut imediat, ajungand pana
    la 16,30% (vezi mai jos), insa efectul pe pietele financiare n-a
    mai fost insotit, ca de obicei, si de o depreciere a euro, in
    contextul in care cancelarul german Angela Merkel a declarat ca
    liderii zonei euro raman ferm pe pozitii in apararea unitatii zonei
    euro, ceea ce presupune ca vor face toate eforturile posibile sa nu
    lase Grecia sa ajunga la incapacitate de plata.

    (CPD – probabilitate de intrare in incapacitate de plata; date
    furnizate de CMA Datavision)

    Economistul Christopher Pissarides, premiat anul trecut cu
    Nobel, a declarat ca restructurarea datoriei nu este o optiune
    viabila pentru Grecia, fiindca ea va lovi puternic in legaturile
    Greciei cu Banca Centrala Europeana. El s-a pronuntat pentru
    cresterea impozitelor, reducerea birocratiei care ii afecteaza pe
    investitori si pentru o vanzare treptata a tuturor companiilor
    aflate in proprietatea statului.

    Pissarides a argumentat ideea de marire a impozitelor spunand ca nu
    e loc de taieri de taxe cand tara are nevoie de o sporire cat mai
    rapida a veniturilor la buget. Singura posibilitate de a crea
    spatiu pentru reduceri de taxe ar fi ca numarul de functionari ai
    statului sa se reduca si astfel sa se obtina singurele economii
    realizabile in prezent, avand in vedere ca “nu mai e loc de alte
    reduceri de salarii si pensii”.

  • Grecii, nemtii sau lacomia speculatorilor? Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din Europa (GALERIE FOTO)

    Desigur, de pe lista intocmita de CNBC.com nu lipsesc nici
    bancherii care au aruncat pe state povara pierderilor lor sau
    agentiile de rating ce au influentat directiile unde s-au indreptat
    banii investitorilor speculativi si ai creditorilor.

    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
    Europa (GALERIE FOTO)

    Daca sunt unii care considera ca din toate aceste explicatii se
    poate alege una singura care sa le excluda pe celelalte, altii cred
    ca adevarul e mai complicat si mai curand la mijloc, intrucat
    fiecare dintre explicatii a fost mult supraestimata la vremea ei,
    din dorinta simpla de a gasi niste tapi ispasitori.

  • Economia Bulgariei isi revine: Fitch a imbunatatit perspectiva ratingurilor tarii vecine de la negativa la pozitiva

    Ratingul pentru datoriile pe termen scurt a fost mentinut la
    nivelul “F3”, iar plafonul de tara la “BBB+”, se arata intr-un
    comunicat al Fitch. “Scaderea deficitului de cont curent, a
    datoriilor externe si consolidarea fiscala au redus semnificativ
    riscurile legate de stabilitatea macroeconomica si financiara”, a
    declarat Ed Parker, director general la Fitch pentru ratinguri
    suverane. Economia bulgara isi revine si a inregistrat un avans de
    2,5% in primul trimestru. Redresarea este sustinuta de exporturi,
    care au crescut cu 22,2% in primele trei luni, dar cererea interna
    s-a redus cu 2,1%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro