Tag: putin

  • De ce vrea Putin să cheltuiască 400 de miliarde de dolari

    CEL MAI RECENT ASTFEL DE PROIECT ESTE YO-AUTO, un autoturism hibrid de mici dimensiuni, creat ca alternativă mai ieftină la Smart-ul germanilor de la Daimler.

    Sub patronajul miliardarului Mihail Prohorov, cu binecuvântarea liderului de la Kremlin, proiectul Yo-auto are ca scop dezvoltarea unui concurent pentru Smart, la fel de şic, însă cu un preţ atractiv de aproximativ 9.000 de euro – combinaţie greu de bătut, care ar putea deveni un export prestigios pentru Rusia. Prohorov a promis investiţii de 150 milioane euro pentru a acoperi costurile de dezvoltare a Yo-auto, vizând retehnologizarea unei fabrici abandonate de la marginea Sankt Petersburgului. Micul autoturism cu propulsie hibridă, pe benzină şi energie electrică, vrea să demonteze clişeul că Rusia poate exporta numai gaze, tancuri şi reactoare nucleare, notează Der Spiegel.

    YO-AUTO AR FI O VICTORIE URIAŞĂ PENTRU PREŞEDINTELE VLADIMIR PUTIN, care vrea să cucerească pieţele de consum cu produse prestigioase precum telefoane mobile, tablete şi aeronave, toate venite din Rusia. Liderul de la Moscova a promis că va crea, până în anul 2025, 25 de milioane de locuri de muncă în industrii de înaltă tehnologie, generate prin inovaţie. Pentru a atinge acest scop, Kremlinul pregăteşte investiţii de 16.000 miliarde ruble, echivalentul a 400 miliarde euro – mai mult decât valoarea de piaţă a Toyota, BMW, Volkswagen şi Daimler la un loc.

    Banii vor fi probabil risipiţi. Proiectele demarate până în prezent de companiile de stat şi oligarhii fideli Kremlinului nu par capabile să treacă dincolo de etapa lansării prototipului. Putin vede industria auto drept o prioritate de vârf pentru viitorul Rusiei ca lider în inovaţii tehnologice. Prohorov a trimis în primăvara anului trecut două prototipuri Yo-auto la reşedinţa preşedintelui, însă acesta a strâmbat din nas. Totuşi, Putin a condus un Yo-auto pe o distanţă de 4 kilometri.

    CU DOI ANI ÎN URMĂ, Putin s-a afişat la volanul unui automobil Lada Kalina, în încercarea de a promova maşinile ruseşti. Compania a adus la eveniment două modele de rezervă şi o platformă de ridicări auto, pregătindu-se pentru orice situaţie neprevăzută. Yo-auto a fost prezentat pe plan internaţional la ediţia din 2011 a Salonului Auto de la Frankfurt, afişat drept “un nou simbol al Rusiei”.

    Intrarea Yo-auto în producţia de serie era planificată pentru jumătatea acestui an, însă proiectul s-a împotmolit în pofida acumulării a aproximativ 200.000 de precomenzi. La fabrica portocalie de lângă Sankt Petersburg, paznicii alungă vizitatorii, cu mesajul că proiectul a fost îngheţat. Managerul de proiect face apel la discreţie, pentru a nu atrage atenţia serviciilor de informaţii. Hibridul lui Prohorov pare să se încadreze într-o tradiţie veche de secole în Rusia. Conform folclorului, prinţul Grigori Potemkin, unul dintre favoriţii ţarinei Ecaterina cea Mare, obişnuia să ridice aşezări false care să mimeze prosperitatea poporului, pentru a o impresiona pe împără-teasă. Astfel de strategii par utilizate şi în ziua de azi.

    PRIMUL SMARTPHONE RUSESC a fost deja prezentat în două rânduri. În septembrie 2010, şeful unei companii de stat i-a oferit preşedintelui Dmitri Medvedev un prototip care avea să fie produs în Taiwan. Două luni mai târziu, Putin a primit de la miliardarul Vladimir Evtuşenkov un smartphone “cu toate funcţiile unui iPhone 4”. Oligarhul a promis un lot iniţial de 500.000 de telefoane, redus ulterior la 100.000. Producătorul chinez ZTE s-a retras din proiect după asamblarea a numai 5.000 de unităţi, acuzând cererea redusă. Rezultate dezamăgitoare a avut şi proiectul care a vizat dezvoltarea unui e-book reader, lăudat de presa apropiată puterii drept “iPad-ul rusesc”. Directorul companiei de stat Rosnano, Anatoli Chubais, i-a promis lui Putin producţie de serie în volume foarte mari, cu ocazia prezentării primului prototip al dispozitivului, în august 2011. Un prim lot de 1.000 de tablete a fost distribuit către şcolari, însă fabrica de 700 milioane euro planificată nu a devenit niciodată realitate. La 55 de ani după Sputnik, primul satelit artificial al planetei, lipsa de inovaţie a industriei ruse pare că a atins proporţii patologice, scrie Der Spiegel. Anul trecut, Rusia a înre-gistrat aproximativ 1.000 de patente internaţionale, mai puţine decât compania germană Robert Bosch.

    Lipsa de expertiză tehnologică a Rusiei pune în pericol planurile ambiţioase ale Kremlinului pentru industria aviaţiei şi cea a apărării. “Progresul şi modernizarea rezultă în urma unor eforturi de eficientizare. Aceasta contrazice întreaga logică a economiei ruse”, spune economistul moscovit Vladislav Inozemţev, citat de Der Spiegel. Pentru a genera o producţie economică de un dolar, Rusia foloseşte de 10 ori mai multă energie decât Germania. Potrivit auditorilor guvernamentali ruşi, din cauza corupţiei şi a managementului slab un kilometru de autostradă costă în Rusia de două ori şi jumătate mai mult decât
    în UE.

    “Toţi ştiu că este inacceptabil, însă sunt mulţumiţi atât timp cât banii din petrol şi gaze continuă să curgă”, afirmă Inozemţev. Între timp, perspectivele Yo-auto-ului de a deveni realitate sunt întunecate. Oligarhul Prohorov a amânat cu doi ani data de lansare, până în 2014, iar la scurt timp după aceea a anunţat că se retrage din afaceri. La fabrica din Sankt Petersburg, doi ingineri germani au terminat de supravegheat asamblarea unei prese de mase plastice de 200 de tone, cumpărată de Prohorov pentru a-şi construi automobilul. “Maşinăriile noastre sunt în funcţiune. Dacă ruşii vor construi aici maşina, va fi revoluţionar”, spune unul dintre ingineri, pe un ton din care reiese că nu vrea să-şi vorbească de rău clientul.

  • Obama, Merkel şi Putin sunt cei mai puternici politicieni din lume

    În vârstă de 51 de ani, Obama, preşedintele celei mai mari economii a lumii, ocupă primul loc şi este secondat de Merkel, conducătorul în vârstă de 58 de ani al celei mai mari economii europene şi “coloana vertebrală a Uniunii Europene, care poartă viitorul euro pe umerii săi”, potrivit editorilor Forbes. Pe ultimul loc al podiumului stă Vladimir Putin. El este urmat în clasament de cofondatorul Microsoft Bill Gates, de Papa Benedict al XVI-lea şi de preşedintele Băncii Centrale Americane (FED) Ben Bernanke.

    Mai multe pe zf.ro

  • Opoziţia rusă, grupări cu un singur numitor comun: ostilitatea faţă de Putin

    Partidul republican / Partidul Libertăţii şi Poporului (Parnas), reprezintă o coaliţie liberală coordonată de fostul premier Mihail Kasianov (demis de Putin în 2004), Boris Nemţov, fost vicepremier în mandatul lui Boris Elţîn, precum şi de fostul deputat Vladimir Rijkov (înlăturat alături de alţi parlamentari din cauza modificării pragului electoral în 2007).

    Partidul Iabloko, de sorginte mai socială, este prezidat de Serghei Mitrohin. Fondatorul său, economistul Grigori Iavlinski a fost înlăturat la începutul alegerilor prezidenţiale din 2012 pe nişte considerente birocratice.

    O altă mişcare de opoziţie, Solidarnost, fondată în 2007, reuneşte personalităţi precum fostul campion la şah Garry Kasparov, fostul disident sovietic Vladimir Bukovski şi militantul pentru drepturile omului, Lev Ponomarev.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mitt Romney avertizează: Nu va exista nicio flexibilitate cu Vladimir Putin în privinţa scutului antirachetă

    “Voi implementa sisteme de apărare antirachetă eficiente pentru a ne proteja de ameninţări. În această privinţă, nu va exista nicio flexibilitate cu Vladimir Putin”, a declarat Romney în timpul unui discurs susţinut la Lexington, în Virginia (est). La sfârşitul lunii martie, preşedintele Barack Obama şi preşedintele rus de la acea vreme, Dmitri Medvedev, au fost surprinşi discutând despre scutul antirachetă, prin intermediul unui microfon rămas deschis în timpul unui summit la Seul, iar jurnaliştii l-au putut auzi pe preşedintele american spunând că va exista “mai multă flexibilitate” pe marginea acestui subiect dacă va fi reales la 6 noiembrie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Poza zilei: arta protestului paşnic

    Între participanţi s-au aflat, ca de fiecare dată la protestele de acest fel, figuri clasice ale opoziţiei ca Gari Kasparov, Aleksei Navalnîi şi Mihail Kasianov. Numărul celor prezenţi a fost estimat de poliţie la 14.000, în timp ce organizatorii au susţinut că au fost în stradă peste 100.000 de oameni. Următorul marş va avea loc la 20 octombrie.

    Imaginea a fost surprinsă de fotograful şi activistul politic Rustem Adagamov, unul dintre cei mai cunoscuţi bloggeri ruşi sub pseudonimul “Drugoi”.

  • Adevărul despre George Copos

    (Materialul face parte din arhiva BUSINESS Magazin, fiind publicat în revista TARGET în oct.2007 – de Andrei Năstase şi Andreea Păun)

    Unii lideri sunt nascuti, in timp ce altii sunt facuti. George Copos (54 de ani) este, probabil, putin din ambele. In dimineata interviului, un personaj nu foarte inalt, cu servieta in mana dreapta si haina unui costum impecabil pliata pe mana stanga, calca cu pasi apasati prin holul lung cu colonade al ANA Holding. Ne intampina cu un glumet “nu dormiti la ora asta?”, stiind ca a intarziat o jumatate de ora, si trece grabit spre biroul cu usi masive din lemn, inchise ermetic.

    Cu Copos poti vorbi ore in sir si sa nu afli nimic. Livreaza “la pachet” povestea celor 700 de dolari cu care si-a inceput primele afaceri, asezonata cu proiectele de viitor care includ o listare la bursa, cu anuntul ca Rapid, clubul de fotbal pe care il finanteaza, nu este de vanzare, dar si cu speranta ca Alexandra, fiica sa, se va intoarce de la studii din strainatate si va lua in maini fraiele grupului. Dincolo de obisnuitele declaratii ale fostului vicepremier al Romaniei, avem de-a face cu un om extrem de incapatanat, care conduce un grup de companii ce valoreaza, in momentul de fata, peste 400 de milioane de dolari. Extrem de scrupulos in contracte, se spune ca nimeni nu a castigat vreodata mai mult decat Copos dintr-o afacere, iar pe de alta parte, este omul care isi plateste intotdeauna datoriile, mai ales cele la banci.

    Este actionar majoritar la ANA Holding si colectionar de arta romaneasca. Mai nou, propozitia pe care o predica neincetat presei spune ca este jucator la Bursa. Dar oare joaca? Cine il stie bine stie ca el nu pierde nimic. I se aroga o avere personala impresionanta, dar Copos nu lanseaza cifre exacte. Cand va atinge miliardul de euro? Copos propune un calcul simplu – “in zece ani s-au realizat primele 200 de milioane. In cinci ani s-au realizat urmatoarele 200. In doi ani s-au realizat urmatoarele 100”. Daca pastram ritmul mediu de crestere si tinem cont si de capacitatea de accelerare a grupului, in trei ani grupul sau va valora aproape 1 miliard de euro.

    Pasiunea costa scump
    ANA Holding, umbrela sub care sunt adunate toate afacerile desfasurate de el, inseamna operatiunile hoteliere, Ana Hotels, cea mai mare fabrica de motoare electrice din tara – Ana Imep, Ana Pan, care activeaza in domeniul panificatiei, Ana Electronic – businessul cu electronice care i-a adus gloria in anii ’90, Ana Teleferic, care administreaza partiile de schi din Brasov, dar si o companie de transporturi, Ana Trans. Doua pete de culoare stau in portofoliul holding-ului – FC Rapid si Ana Yacht, care dezvaluie putin din pasiunile proprietarului: cea pentru fotbal si cea pentru navigatie.

    Pata visinie ii scoate la iveala si prima vulnerabilitate. De nenumarate ori a anuntat ca vrea sa vanda clubul de fotbal si de tot atatea ori a retractat. “O mare iubire nu este de vanzare, chiar daca nu-mi aduce niciun beneficiu financiar.” Sa nu fi castigat Copos nimic din fotbal? Nu toata lumea il crede, mai ales ca este omul de afaceri care a avut mereu de castigat, in orice domeniu.

    Cea mai recenta mutare dezvaluita de Copos include listarea la bursa a clubului, o premiera pentru fotbalul romanesc, dar si o buna ocazie de a strange banii atat de necesari viitoarelor investitii. “Uitati – spune omul de afaceri, deschizand un dosar cu contul de profit si pierdere al Rapidului, plin de adnotari pe margine – pierdere neta de aproape 4 milioane de euro.” Chiar si asa, jucatorii feroviari nu vor fi platiti niciodata sub forma de donatii, dupa modelul altor cluburi, ci vor continua sa aiba alocata cea mai mare suma importanta din P&L.

    Nu se sfieste sa admita ca e supus greselii: ca a intrat in politica, ca nu a inchis Ana Electronic cand a intrat in declin sau ca nu a vandut Ana Imep grupului Emerson, cand a avut pe masa o oferta de peste 60 de milioane de dolari. Acum, Ana Imep aduce pentru Copos o cifra de afaceri de peste 70 de milioane de euro anual, in conditiile in care a fost achizitionata de la stat, in 1996, cu suma de 45 de miliarde de lei (15 milioane de euro la momentul respectiv), si 95% din productia de motoare electrice este destinata exportului.

    Numele nu conteaza

    Copos vrea sa lase impresia de nationalist convins si se declara un adept al teoriei lui Keynes. “Am vrut intotdeauna sa creez valoarea adaugata si locuri de munca”, spune el. Recunoaste ca Gigi Becali, patronul Stelei, a fost “mai inteligent” si a cumparat pamanturi, o reteta simplista dar foarte profitabila, si ca ar fi fost mai profitabil sa faca afaceri pe persoana fizica, fara sa plateasca salarii si impozite la stat. Din aceasta cauza, a avut de pierdut atat pe plan financiar, cat si pe plan personal. Ar fi putut si sa urmeze modelul american de business, sa isi marketeze numele si sa faca din Copos un brand cu o notorietate inzecit mai mare decat cea din prezent.

    “Recunosc ca nu m-am gandit niciodata sa fac din Copos un brand, sau sa-mi numesc afacerile asa. Oricum, ‘ANA’ mi se pare un nume mult mai frumos si mai inspirat.” (Copos repeta povestea brandului de inspiratie folclorica si legatura pe care a facut-o intotdeauna intre spiritul de sacrificiu al sotiei lui Manole, Ana, si spiritul civic al companiilor sale.) Spune ca nu a vrut sa faca istorie cu numele pe care il poarta, cum a fost cazul Merill Lynch sau, mai aproape, Tiriac. Fostul tenismen roman a riscat si s-a dovedit foarte inspirat cand si-a legat numele de toate afacerile pe care le-a dezvoltat. E drept, acesta avea deja un brand personal foarte puternic, iar proiectele de care si-a legat numele au beneficiat de pe urma asocierii. Copos insa nu a vrut sa joace cartea vanitatii.

    “Am proiecte imobiliare de 200 de milioane de euro. Voi construi cel mai inalt turn de afaceri din Romania si se va numi Ana Tower, nu Copos Tower”, spune el. Greu de spus, totusi, daca Copos Holding i-ar fi construit proprietarului o notorietate mai mare decat prezenta in tribuna oficiala din Giulesti sau cea din Palatul Victoria, pe vremea cand era vicepremier in Guvernul Romaniei. In orice caz, spre politica arata cu degetul – o greseala ireparabila, dar din care are multe de invatat. Atunci, de ce a facut pasul? Raspunde cu un oftat: “a fost greseala vietii mele ca am amestecat afacerile cu politica, dar sper sa se termine totul (cariera politica – n.r.) cat mai repede.”

    Cei trei “L”

    La capitolul pierderi si greseli, Copos nu se sfieste sa vorbeasca si pare impacat cu sine. Mai ales ca are planuri mari pentru viitor, din care vrea sa scoata, bineinteles, castiguri mari. “Cea mai profitabila investitie a mea vor fi imobiliarele, veti vedea in anii urmatori, pentru ca eu am cumparat mult teren bun, pastrand, totusi, un low profile. Am in minte mereu cei trei ‘L’ esentiali in imobiliare – Location, Location, Location.”
    O alta suma mare de bani va obtine nu numai din real estate, ci si in momentul cand isi va lista holdingul la bursa (sub simbolul ANA, evident), asta daca se va hotari, intr-un final, sa imparta societatea cu actionarii, sa nu mai fie un one-man-show si sa continue sa delege. Asa ajunge Copos sa accepte, tacit, perceptia oamenilor din jur despre el. Desi e un capitalist convins, a inceput totusi in afaceri cu diurnele pe care le primea ca seful studentilor comunisti din Romania, pentru deplasarile in strainatate, inainte de ’89. Stie ca oamenii de business nu vor sa faca afaceri cu el, dar ii tine aproape cu bani. “Sunt un tip foarte demanding si cer foarte multe de la oamenii din jurul meu. Cand am construit sediul ANA Holding paseam descult si cu ciocanul in mana pe holuri, ca sa observ orice neregularitate din pereti si din podea. Daca ceva nu corespundea cu proiectul, il spargeam pe loc. +sta este motivul pentru care constructorii isi pun mainile in cap cand aud de ANA. Totusi, pana la urma, banul vorbeste…”

    Una peste alta insa, daca socotesti deciziile bune sau rele, Copos stie prea bine cum sa iasa in avantaj. Dupa afacerile cu cofetarii, ce i-au adus capital pentru urmatoarele investitii, Copos a inceput sa hraneasca alt gen de “foame” a romanilor. Cea de electrocasnice. Ana Electronic a patruns, in 1992, pe o piata pustie cu o cerere imensa. “Toata lumea voia un televizor sau un video, fiecare avea cativa bani pusi deoparte, problema era ca nu aveau de unde sa le cumpere.” Copos a satisfacut acea cerere si succesul a fost imediat.

    Primul milion
    Daca toti oamenii de afaceri spun ca primul milion de dolari a fost drumul cel mai anevoios, pentru Copos primul milion a venit cat se poate de repede si nu sunt prea multe de povestit pe aceasta tema: “primul milion de dolari l-am facut cu Ana Electronic”. Problema insa a venit in timp ce facea acesti bani. S-a lovit exact de aceeasi nevoie a populatiei care voia sa cumpere ceva, dar nu avea ce si de unde. In 1996, Copos avea deja un important capital in moneda nationala, neconvertibila la acea vreme. “A trebuit sa iau o decizie: fie sa-i schimb in devize, pe piata neagra, fie sa investesc in active.” A investit tot, adica aproape 50 de milioane de dolari, in active. Suma este halucinanta pentru numai cinci-sase ani de activitate si este justificata numai prin natura pietei de atunci din Romania.
    De altfel, Copos recunoaste fara nicio problema ca a trait vremuri pline de oportunitati, cand banii se faceau foarte usor. “Multi oameni au acumulat averi peste noapte, dar le-au risipit la fel de usor. Eu am fost si sunt in continuare mult mai masurat si echilibrat cu cheltuielile.” Zgarcit, cum spun, mai simplu, dar la unison, apropiatii omului de afaceri – calculat, dupa cum se descrie el insusi, in diverse contexte. Diferente de nuanta, desigur.
    Recunoaste de pilda, ca din dragoste pentru arta, dar si pentru banii lui munciti, merge in atelierele pictorilor si se targuieste la centima pentru cate un tablou care ii place. “Cumpar tablourile direct de la pictori, daca acestia mai sunt printre noi. Imi place foarte mult sa negociez, sunt un bun negociator si trebuie sa fiu, pentru ca artistii se despart foarte greu de operele lor.”
    Dar IMEP a constituit numai 30 de procente din banii pe care Copos ii avea de investit. Cu restul a iesit la cumparaturi de hoteluri. Bradul, Sport si Poiana au incaput toate pe lista sa, iar investitiile din Poiana Brasov s-au tinut lant. Un nou holding, ANA Teleferic, a strans in administratie transportul pe cablu al schiorilor din Brasov si Poiana Brasov, precum si toate partiile de schi din statiune.

    Nu mi-e frica de bani

    Hotelurile din Bucuresti, Crowne Plaza si mai ales Hilton, sunt, si ele, foarte profitabile. Hotelul din Calea Victoriei a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 20,2 milioane de euro si un profit net de 7,5 milioane de euro, pe fondul cresterii afluentei turismului de business.

    Totusi, afacerea cu care a facut istorie a fost vanzarea actiunilor MobiFon, pentru care a incasat mai mult de 50 de milioane de dolari. Este pentru prima oara cand Copos vorbeste despre suma care i-a intrat in conturi cand a vandut pachetul de actiuni de la Connex. A avut emotii? Au fost multi? Au fost putini? “Eu sunt mandru ca am fost singurul roman care si-a pastrat actiunile la MobiFon pana la cumpararea de catre Vodafone. Nu mi-a fost frica pentru bani, aveam cont la o banca cipriota si nu am simtit nevoia sa verific imediat daca au intrat.” El, recunoaste totusi ca a fost cea mai inspirata alegere cand a investit in telefonia mobila, care i-a adus si cea mai mare suma de bani pe care a primit-o “dintr-un foc” pana acum.

    A vanat oportunitati

    Copos vorbeste pe acelasi ton atat despre afacerile reusite, cat si despre cele mai putin reusite. El crede ca pe o astfel de piata cum era Romania nu aveai voie sa dai gres. “Investitiile mele au fost raspunsul dat oportunitatilor pe care mi le-a oferit piata in acel moment si am facut-o respectand un principiu strategic sintetizat cel mai bine in expresia ‘nu-ti pune toate ouale in acelasi cos’.”

    El si le-a pus in mai multe cosuri, numite si “holdinguri”, pe care le-a umplut cum a stiut mai bine. La ANA Hotels a continuat sa adauge hoteluri. De unele achizitii este multumit, de altele mai putin, dar nu regreta nimic. Nici macar despre investitiile de la Eforie Nord, unde a cumparat Hotelurile Astoria si Europa, de trei, respectiv patru stele, nu spune ca au fost gresite.

    Copos stie ca acum sunt in pierdere, dar crede ca va veni si vremea lor, odata cu finalizarea lucrarilor la A2, autostrada ce va iesi direct in Eforie Nord. O investitie strategica, dar si de suflet, a fost si Ana Yacht Club, prima marina privata din Romania, din aceeasi statiune. Hotelul Hilton din Bucuresti, cumparat in 2005, este cel mai profitabil dintre cele sapte locatii (7,5 milioane de dolari in 2006), deci poate sustine, fara mari probleme, pierderile hotelurilor de pe litoral.

    In aproape toate tranzactiile de mai sus, Copos a fost asistat de avocati in house ai grupului, dar si de singurul avocat din afara pe care l-a avut vreodata in preajma, dar caruia i-a fost fidel: Florea Gheorghe. Pe partea de taxe, exista intotdeauna avocatii de la compania de audit PricewaterhouseCoopers.

    Combativul Copos, despre care au curs rauri de cerneala cum ca ar face orice sa castige o competitie, povesteste, intr-adevar, cu nesat despre competitiile lui de fiecare zi.

    Neaga ca ar fi pornit motorul velierului ca sa castige regata de anul trecut, nu aduce vorba de Rapid daca a facut egal in ultimul meci, dar nu pierde ocazia de a-si anunta mandru cea mai recenta victorie: “Aseara am fost la tenis. Am jucat foarte bine, am dat patru asi!”.

  • Putin angajează degustători să-i guste mâncarea, ca să nu fie otrăvită

    Fiecare fel de mâncare servit preşedintelui rus, un fost agent KGB “obsedat de securitate”, este verificat de către un degustător profesionist cu o calificare medicală, care se asigură că este complet sigur să fie consumat, potrivit publicaţiei britanice Daily Mail. “Încă mai există degustători la Kremlin, unde un doctor verifică fiecare fel în parte, împreună cu bucătarul”, a declarat Bragard. Într-o intervenţie în cadrul unei reuniuni a “Club des Chefs des Chefs”, la Paris, Bragard a mai dezvăluit că preşedinţilor americani le place ca mâncarea lor să fie “autorizată din punct de vedere al securităţii”. Între aceştia se află şi George Bush, care a pus doi foşti agenţi FBI să guste fiecare fel în parte în timpul unei vizite la Londra.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Limbajul corporal la întâlnirea dintre Obama şi Putin. De ce s-a uitat la podea preşedintele rus şi de ce a strâns din ochi cel american

    Atunci când Putin a studiat cu atenţie podeaua, oare vrea să îşi exprime dezacordul faţă de presiunile lui Obama în legătură cu situaţia din Siria? Atunci când Obama a strâns din ochi, oare acest lucru însemna că adjectivul “serioase” utilizat de către Putin pentru a califica discuţiile lor era, de fapt, un eufemism pentru a descrie o întâlnire mult mai animată? Iar acel mic zâmbet al lui Putin, în momentul când l-a invitat pe Obama la Moscova, era, oare, un indiciu al unei destinderi a relaţiilor între cei doi?

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Putin reînvie sistemul de valori sovietic: A lansat un concurs pentru premierea celor mai buni muncitori

    “Au fost stabilite cinci categorii: cel mai bun sudor, cel mai bun zidar, cel mai bun miner, cel mai bun electrician şi cel mai bun şofer de camion”, a declarat Putin. “Câştigătorii vor primi câte 300.000 de ruble (7.700 de euro), cei clasaţi pe locul doi 200.000 de ruble (5.150 de euro), iar cei de pe locul al treilea 100.000 de ruble (2.580 de euro)”, adaugă Putin. Ministrul Sănătăţii şi Dezvoltării Sociale, Tatiana Golikova, i-a împărtăşit lui Putin entuziasmul muncitorilor şi sindicaliştilor faţă de această iniţiativă.

    Mai multe pe mediafax.ro