Saber, un artist graffiti, a angajat nişte specialişti în publicitate aeriană care să scrie pe cerul Los Angelesului mesaje de protest pentru lipsa de apreciere a autorităţilor pentru creaţiile artiştilor stradali, manifestată în campania de înlăturare a picturilor murale realizate de aceştia în metropola americană, altădată plină de asemenea opere.
Saber a optat pentru această metodă de protest pentru a fi sigur că mesajul său va fi uşor de văzut şi nu va putea fi şters imediat de autorităţi.
Dupa doi ani de scadere clara si abrupta si la mijlocul unui alt an care nu a pornit cu estimari prea optimiste, lucrurile par sa intre intr-o zona de autoreglare si in industria de media si divertisment din Romania. Potrivit editiei de anul acesta a raportului PwC Global Entertainment and Media Outlook 2011-2015, industria de divertisment si media nu doar ca s-a stabilizat, ci da chiar semne de revenire si este de asteptat sa creasca cu o rata anuala medie de 8,8% in urmatorii patru ani. Astfel, valoarea totala a pietei de media din Romania va creste de la 2,5 miliarde de dolari in 2010 la 3,8 miliarde de dolari in 2015.
Specialistii de la PwC cred ca partea cea mai mare a acestei cresteri va veni din segmentul accesului la internet, care va inregistra un ritm mediu anual de crestere de 12,9% in urmatorii patru ani, in vreme ce cheltuielile de publicitate vor inregistra un ritm de expansiune de 8,9%. In schimb, cheltuielile consumatorilor pentru produse media vor avea cea mai lenta evolutie, atingand o rata medie de crestere de 4,7%. “Aceasta este epoca de aur a consumatorului, cererea pentru produsele media digitale fiind in crestere si devenind regula. In multe piete, industria de divertisment si media a fost profund afectata de perioada de recesiune, pe masura ce consumatorii si-au accelerat migratia catre mediul online, ajutati fiind si de revolutionarea tehnologiilor”, spune Bogdan Belciu, partener in cadrul departamentului de Servicii de Consultanta de Management al PwC Romania.
Cresterea aceasta este importanta nu numai la nivel intern, ci si la nivelul intregii regiuni, Romania fiind cea de-a treia cea mai dinamica piata de divertisment si media din regiune dupa Turcia si Rusia. In acest context, ritmul nostru de dezvoltare le va depasi pe cele din Polonia, Republica Ceha si Ungaria. Cu toate acestea, in cifre absolute, vorbim despre o piata care ramane printre cele mai mici din regiune, reprezentand aproximativ o zecime din valoarea pietei din Rusia, spre exemplu. Sigur, aici si elementele care tin de demografie si de calitatea vietii au un cuvant greu de spus, la fel cum se intampla si in ceea ce priveste dimensiunea afacerilor care se deruleaza in cele doua piete comparate. Acelasi studiu mai arata ca in anul 2010 economia globala a inceput sa-si revina dupa declinul accelerat inregistrat in 2009, iar imbunatatirea climatului economic a jucat un rol important in revirimentul industriei de divertisment si media, care a crescut la nivel global cu 4,6%.
In orice caz, calculele specialistilor de la PwC sustin ca in urmatorii cinci ani cheltuielile agregate la nivel global pentru produsele industriei media si divertismentului vor creste de la 1,4 mii de miliarde de dolari in 2010 la 1,9 mii de miliarde de dolari in 2015, cu o rata anuala medie de crestere de 5,7% generata in principal de cresterea economica generala, dar si de accelerarea trecerii de la produsele media traditionale la cele digitale. In prezent, componenta digitala reprezinta 26% din cheltuielile totale, dar pana in 2015 PwC estimeaza ca ponderea cheltuielilor pe produse media digitale va creste la 33,9%. Concluzii similare referitoare la segmentul digital a adus si studiul Media Fact Book 2011, realizat de Initiative Media – pana la sfarsitul anului este estimat ca investitiile in publicitate in mediul digital sa creasca cu 12 mil. euro, pana la 36 mil. euro.
Amuzamentul nu se trage in toate cazurile din faptul ca
reclamele ar fi absurde sau prea ermetice pentru gustul
americanilor sau al europenilor, ci mai ales din prestatia
actorilor, ramasa la vremea aceea necunoscuta publicului american,
scrie CNN, care a publicat un fel de top al celor mai hazlii
spoturi. Multumita internetului, reclamele de atunci au devenit
intre timp accesibile tuturor, cu tot cu vocile dublate ale
actorilor, racnindu-si entuziasmul fata de niste produse
necunoscute sau incercand cu greu sa mimeze interesul fata de
produsele respective.
Pentru Sylvester Stallone, o lovitura buna la jocul de golf e
rasplatita cu o portie de crenvursti Bayern, Bruce Willis sare din
pat, in pijama si cu scufie, strigand (in japoneza) ceva despre
cardurile Eneos, Hulk Hogan canta un cantecel menit sa-l
inveseleasca pe un bebelus fericit ca are aer conditionat, iar
Nicholas Cage isi ciocneste capul de cel al unui soi de robot
metalic, spre a promova un producator de masini pentru jocuri
mecanice. Cat despre Ben Stiller, el pare ca joaca intr-una din
propriile lui comedii: extazul fata de bautura la care face reclama
il face mai intai sa-i laude (in japoneza) virtutile, apoi sa
inghete, la propriu.
10. Brad Pitt pentru cafeaua Roots
9. Ben Stiller pentru bautura Chu-Hi (Kirin)
8. Keanu Reeves pentru bautura Suntory Reserve
7. Natalie Portman pentru cosmeticele Lux
6. Sylvester Stallone pentru mezelurile Bayern
CONTINUARE
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
Potrivit reprezentantilor Twitter, in ianuarie 2009,
utilizatorii site-ului nu trimiteau decat doua milioane de mesaje
pe zi.Creat in 2006, Twitter are in prezent 200 de milioane de
utilizatori.Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare
Pew, 13% dintre adultii americani folosesc in prezent Twitter,
comparativ cu noiembrie 2010, cand numai 8% accesau aceasta
platforma.
Twitter, care le permite utilizatorilor sai sa publice mesaje de
maximum 140 de caractere, numite tweet-uri, este una dintre cele
mai populare retele de socializare de pe internet, alaturi de
Facebook si Zynga.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Piata de publicitate incepe sa dea primele semne de revenire.
Cel mai mare publicitar, Procter & Gamble, a cheltuit anul
trecut pentru promovare cu 58% mai multi bani decat in 2009, iar
exemplul nu e singular – doar doi dintre cei mai mari zece
investitori in publicitate si-au redus bugetele la rate card, adica
fara discounturi, restul promovandu-se mai puternic anul trecut
prin comparatie cu cel precedent, dupa cum arata raportul anual
Media Fact Book, realizat de Initiative Media. Pe de-o parte,
disponibilitatea companiilor de a aloca bugete mai mari pentru
comunicare dovedeste ca situatia lor financiara incepe sa arate mai
bine decat in urma cu doi ani. Pe de alta parte, multi executivi au
si profitat de perioada mai dificila si de costurile mai mici cu
publicitatea pentru a-si creste prezenta in piata si a-si face
produsele proprii mai vizibile in randul consumatorilor.
In cazul operatorilor telecom, domeniu care anul trecut se plasa
in fruntea clasamentului industriilor de unde veneau cele mai mari
investitii in publicitate si care in 2010 a fost devansat de zona
serviciilor medicale, scaderea veniturilor nu i-a impiedicat sa
cheltuie mai mult pentru reclame. Orange, spre exemplu, al patrulea
cel mai mare spender dupa P&G, Kraft Foods si Reckitt
Benckiser, a alocat bugete de aproape 242 de milioane de euro, cu
46% peste nivelul din 2009, in timp ce Vodafone, clasat pe locul
sase dupa Henkel, a investit cu 24% mai mult in reclame, conform
cifrelor la rate card.
“Piata media ar trebui sa revina pe crestere de anul viitor”,
apreciaza Steve Dallas, managing directorul agentiei Initative
Media, care realizeaza anual raportul Media Fact Book, aflat acum
la cea de-a 15-a editie. Nu numai ca va fi un an electoral,
puncteaza executivul, dar este un an pentru care exista estimari de
crestere economica, iar odata cu redresarea afacerilor este foarte
posibil sa revina si bugetele de promovare. Ar insemna ca 2011
devine, asadar, ultimul an de scadere pe o piata pentru care
ultimii doi ani au fost o lovitura foarte dura, veste care ar putea
fi tocmai gura de aer proaspat necesara pentru grupurile de
comunicare si furnizorii de media. “Sunt intr-adevar semnale ca e
ultimul an pe minus, dar cu toate acestea Romania este o tara
emergenta, atipica, unde orice este posibil”, puncteaza Radu Miu,
directorul general al Mercury 360.
Intreaga industrie a tras anul trecut linie cu 316 milioane de
euro, sub nivelul din 2006 si in scadere cu aproape 45% fata de
2008, cand erau raportate cheltuieli pentru reclama de 540 de
milioane de euro. De altfel, in urma cu trei ani, industria de
publicitate a atins un nivel record, care va fi recuperat in ani
buni de acum incolo. “Scaderea a inceput sa se tempereze inca din
2010, iar pentru anul acesta ne asteptam la o diminuare mult mai
mica, de aproximativ 3%”, mai spune Dallas, ceea ce inseamna ca
industria ar urma sa se cifreze anul acesta la 306 milioane de
euro. Pare sa fie totusi cel mai optimist dintre publicitarii care
sunt in continuare pregatiti pentru scenarii mai prudente. Stefan
Iordache, de pilda, directorul operational al Leo Burnett, se
asteapta la o corectie intre 3 si 5 procente a pietei. Radu Miu
vede o scadere chiar mai mare, intre 5% si 10%. “Noi estimam la
inceputul anului o scadere de 7% si cred ca in jurul acestui
procent se va cifra diminuarea”, apreciaza si Teddy Dumitrescu,
presedintele Publicis.
“Digitalul a crescut spectaculos in ultimii doi ani, iar
brandurile, clientii si agentiile de comunicare fac eforturi pentru
a tine pasul cu numeroasele canale si instrumente care se dezvolta
in permanenta in acest mediu de comunicare”, spune Alex Visa,
managing partner al HyperActive, precizand ca, desi suntem in
recesiune, reclamele online au crescut fulgerator.
Anul trecut investitiile in acest tip de reclame au atins
nivelul record de putin peste 86 de milioane de lei (20,4 milioane
de euro) in Romania, in crestere cu 32% fata de 2009, potrivit
studiului Romanian Online Advertising Study (ROADS) realizat de IAB
Romania si PricewaterhouseCoopers. Valoarea este cea mai mare
inregistrata pana acum in industrie, insa nici reclamele online
n-au fost ferite de recesiune. Anul 2009 a fost destul de slab
inclusiv pentru acest domeniu, cheltuielile companiilor cu
reclamele pe internet scazand la 15,4 milioane de euro, sub nivelul
de 19,6 milioane de euro din anul precedent. In moneda nationala
insa, diminuarea a fost ceva mai blanda, de numai aproximativ zece
procente, de la 72,4 milioane de lei la putin peste 65 de milioane
de lei in 2009; dar in ansamblu, reclamele online au pierdut un an
odata cu primul an de recesiune din Romania.
Cu toate ca, per total, piata media a continuat sa scada si anul
trecut, segmentul publicitatii pe internet a reluat cresterea,
depasind chiar nivelul din 2008, prag care se situeaza peste
asteptarile multor specialisti din industrie, care prevedeau o
crestere de numai 10%, in timp ce doar cativa optimisti se gandeau
la un plus de 20, poate chiar 30%. “Cresterea pietei de publicitate
online inregistrata anul trecut atesta disponibilitatea din ce in
ce mai mare a clientilor de publicitate de a investi in acest
sector”, spune Cristian Petriceanu, presedintele IAB Romania. Din
punctul lui de vedere, reticenta companiilor fata de investitiile
in promovare pe internet in 2009 a fost compensata anul trecut de
intensificarea si diversificarea activitatilor de publicitate in
domeniul internetului, lucru care se vede tot mai mult in
integrarea onlineului in mixul de media al majoritatii
publicitarilor.
Pe de alta parte, Alex Visa spune ca “advertiserii isi doresc
din ce in ce mai mult sa aiba vizitatori si trafic, iar social
media joaca un rol important aici”. In plus, seful HyperActive
spune ca a resimtit o crestere si ca vede un interes din ce in ce
mai crescut al pietei. “Diversi clienti traditionali investesc din
ce in ce mai multi bani in publicitate”, completeaza Visa.
Potrivit unui studiu facut de HyperActive, care spre deosebire
de studiul IAB cuprinde si bugetele investite in mobile marketing
si taxele platite agentiilor de digital locale, in 2010 valoarea
totala a pietei de profil in Romania a fost intre 36 si 38 de
milioane de euro. Raportul a luat in considerare cheltuielile media
totale estimate pentru anul 2010, cheltuielile media de tip
performance (Google, Yahoo.com, Facebook), care se situeaza intre
24 si 25 de milioane de euro, taxele platite agentiilor de digital
locale (orice livrabile, altele decat cele de media: strategie,
creatie, design, productie, social media, analytics), care sunt de
9-10 milioane de euro si bugetele investite in reclame si aplicatii
pentru mobil, situate in jurul valorii de trei milioane de
euro.
“Pentru acest an ne asteptam la o crestere cu 20% a pietei de
digital marketing din Romania si estimam ca investitiile in
publicitatea digitala vor reprezenta 11% din totalul bugetelor
media”, a mai spus Visa, precizand ca numarul licitatiilor
organizate de advertiseri pentru proiecte digitale a crescut anul
trecut si acest trend va continua si chiar se va accelera pe masura
ce “conceptul de comunicare 360 de grade si cu un nucleu puternic
digital isi va dovedi eficienta pentru marketeri”.
Cele mai scumpe reclame din lume pot fi considerate costisitoare
pentru diferite motive. Pe de o parte, realizarea acestora a costat
o gramada de bani, mai exact cateva milioane de dolari. In plus,
costa foarte mult si difuzarea lor la TV la anumite intervale de
timp.
Cea mai scumpa reclama din lume a fost facuta de compania
japoneza producatoare de masini Honda in momentul lansarii
modelului Accord. Compania a platit in jur de 6,12 milioane de
dolari pentru a realiza reclama.
Pepsi: PepsiCo., unul din cele mai populare branduri de bauturi
racoritoare a facut o reclama in 2003 in care juca Britney Spears
si pentru care a platit 5,4 milioane de dolari.
Guinness Tipping point: Guinness Tipping Point este un adin cele
mai interesante reclame din ultima perioada. Compania a platit in
jur de 4,65 milioane de dolari pentru a o realiza.
Ferrari: La cea de-a 60-a aniversare, Ferrari a facut o reclama
pe care a cheltuit peste 4 milioane de dolari. Cu toate acestea
filmul a avut parte de mai multe critici din partea
analistilor.
33,27 milioane de masini au trecut in 2010 pe sase dintre cele
opt benzi ale bulevardului I.C. Bratianu din Bucuresti si au vazut
reclamele de pe uriasele panouri cu LED de pe fatada Cocor Channel.
Luna trecuta, potrivit Brigadei Rutiere a Politiei Capitalei,
traficul din aceeasi zona a fost de 2,63 milioane de masini. Cu un
asemenea vad, spatiile publicitare de pe magazinul Cocor s-au
vandut la preturi peste media pietei, care au adus centrului
comercial incasari din publicitatea outdoor de 1,7 milioane de
euro.
Cifra este impresionanta, daca o raportam la valoarea totala a
pietei, estimata la circa 35 de milioane de euro pentru 2010.
Practic, anul trecut, Cocor Media Channel a atras 5% din totalul
investitiilor in publicitatea outdoor la scara nationala.
Interesant este ca ecranele impresionante de pe fatada Cocor au
reusit sa atraga anumite categorii de clienti care pana acum nu
intrau in categoria investitorilor traditionali in publicitate
outdoor, precum companii din retail sau din industria bunurilor de
larg consum, compensand astfel reducerea brusca a bugetelor
clientilor clasici – companiile auto si dezvoltatorii
imobiliari.
“Cresterea de 30% a vanzarilor indica o tendinta favorabila
outdoorului digital, in conditiile in care acest segment a scazut
cu peste 15%. Ne-am adaptat la criza oferind si pachete cu
frecventa redusa. In luna decembrie am inregistrat si recordul de
vanzari de 400.000 euro, ceea ce sustine potentialul in crestere al
media-fatadei”, spune Dan Barbulescu, presedintele Consiliului de
Administratie al Cocor SA.
Pe langa datele oficiale de trafic, reprezentantii Cocor au
masurat si timpul de stationare in fata ecranelor, care este intre
45 de secunde si patru minute. In acelasi timp, expunerea
participantilor din trafic la mesajele afisate pe fatada media este
intre doua si sapte ori pe saptamana.
Cocor Media Channel este compus din 3.300 de metri patrati de
iluminatii si ecrane cu LED si a fost lansat in decembrie 2008, in
urma unei investitii de 2,6 milioane de euro, fiind pana acum cea
mai mare investitie a magazinului Cocor in componenta
high-tech.
MAI MULTE RECLAME PE INTERNET?
Pentru prima data, publicitatea online a depasit-o pe cea traditionala in 2010. Este vorba bineinteles despre piata americana, iar diferenta nu este mare – reclamele pe internet au generat o industrie de 25,8 miliarde de dolari, cu 100 de milioane peste celelalte forme de reclama in total, potrivit eMarketer – dar anul viitor va fi cu adevarat sesizabila, publicitatea online urmand sa aiba un avans de aproape 4 miliarde de dolari. Pentru Romania, scenariul este inca foarte indepartat, dar primele semne se vad deja. Premisele sunt date de ultimii doi ani, chiar daca investitiile in reclama s-au diminuat pe fondul crizei; in 2008, din intreaga piata de publicitate, reclamele pe internet au insemnat cam 3,7%, procent care anul trecut a urcat pana la 6,6%. “Primele estimari arata o piata in scadere (si) pentru 2011. Daca online-ul va creste, cel mai probabil se va ajunge anul viitor la cei 10% visati acum cinci-sase ani”, scrie Orlando Nicoara, directorul executiv al Apropo Media, pe blogul personal, referitor la ponderea publicitatii pe internet in cea totala.
CARE VOR FI CEI MAI MARI INVESTITORI IN PUBLICITATE IN 2011?
Ierarhia investitorilor in publicitate nu s-a schimbat foarte mult in ultimii ani. Criza a facut insa ca anumiti jucatori, care pana in 2008 nici nu visau la o reclama televizata din cauza preturilor care crescusera odata cu piata, sa devina mai vizibili ca oricand. Totusi, publicitarii spun ca si anul acesta tot industria bunurilor de larg consum si operatorii de telefonie mobila vor aloca cei mai multi bani pentru promovare si vor avea campanii sustinute, pentru care vor aloca bugete de milioane de euro. Bancile, companiile auto sau gigantii din industria energetica reprezinta jucatori importanti din economie, dar care nu se vor remarca nici anul acesta prin investitiile in publicitate.
VA CRESTE NUMARUL DE RECLAME 3D?
Aparitia primei reclame 3D din Romania, pentru zaharul Margaritar, a reprezentat una dintre cele mai importante redute cucerite de publicitarii romani in ultimii 10 ani. A fost, insa, doar un experiment, ceea ce inseamna ca va mai dura un timp pana cand reclamele 3D o sa devina o aparitie obisnuita in pauzele publicitare. Pentru asta este nevoie, in primul rand, de cresterea vanzarilor de televizoare 3D, dar si de productii media in acest format. In orice caz, vorbim de un fenomen care nu se va generaliza mai devreme de cinci ani de acum incolo.
VOR FI TELEVIZIUNILE DEPASITE DE UN ALT MEDIU DE COMUNICARE IN INCASARILE DIN PUBLICITATE?
Sunt publicitari romani, precum Radu Florescu de la Saatchi & Saatchi sau Bogdan Enoiu de la McCann Erickson, care vorbesc inca din 2009 despre evolutia spectaculoasa pe care o prevad pentru publicitatea online. Totusi, daca incasarile din publicitate pe care le au televiziunile vor fi detronate vreodata de un alt mediu, este greu de crezut ca aceasta se va intampla prea curand. Odata pentru ca televiziunile continua sa ofere cea mai buna acoperire pentru pretul platit sI apoi pentru ca si clientii va trebui sa accepte investitiile masive si in alte medii decat televiziunea.